Știri
Știri din categoria Apărare
Armata SUA își strânge controlul asupra ieșirilor la pensie, impunând un interval fix de depunere a cererilor între 24 și 12 luni înainte de data dorită, o schimbare cu impact operațional direct asupra planificării personalului și a continuității misiunilor, potrivit Focus.
Noua regulă este permanentă și vizează „pensionarea voluntară”, care va putea fi solicitată doar în fereastra de timp stabilită. Măsura urmărește, conform explicațiilor din documentul oficial citat, o planificare mai precisă și o tranziție mai bine gestionată către viața civilă, fără a afecta capacitatea de luptă a unităților.
Conform relatării platformei „AL”, Armata SUA va accepta cereri de pensionare voluntară doar dacă sunt depuse între 24 și 12 luni înainte de data la care militarul vrea să iasă la pensie. Practic, soldații trebuie să-și fixeze intenția cu până la doi ani înainte, dar și să respecte un termen-limită: nu mai târziu de 12 luni înainte de data dorită.
Regulile includ și criterii de eligibilitate și excluderi operaționale:
Măsura nu se aplică doar militarilor activi, ci și Gărzii Naționale și Rezervei Armatei SUA, potrivit aceleiași surse.
Odată depusă cererea, militarii pot folosi mai intens programele de sprijin pentru tranziție (consiliere pentru carieră și pași administrativi pentru viața după armată). Condiția este ca aceste activități să nu perturbe activitatea curentă a unității.
În documentul oficial citat, armata precizează că măsurile de pregătire a ieșirii nu trebuie să afecteze sarcinile alocate sau misiunea unității, atât timp cât militarul se află la mai mult de 365 de zile de data separării. În principiu, tranziția ar urma să înceapă cu un an înainte de plecare.
Printre măsurile menționate se află participarea la programe de calificare profesională, formalități de „check-out” din bază și inițiative precum SkillBridge, destinată sprijinirii intrării în profesii civile.
Recomandate
Rezerva armatei SUA ia în calcul întăriri pentru Comandamentul de Sud în 90–120 de zile , într-o planificare asociată de oficiali americani cu un posibil scenariu de intervenție în Cuba, pe fondul escaladării presiunilor politice ale administrației Trump asupra Havanei, potrivit Economica . Documentul citat indică faptul că Rezerva armatei SUA analizează dacă poate pune la dispoziția Comandamentului de Sud întăriri care includ forțe de poliție, personal medical și alte unități de sprijin. Mai mulți oficiali americani au declarat pentru CBS că solicitarea se încadrează în planificarea militară legată de Cuba, deși textul documentului nu conține referiri directe la această țară. Un element relevant operațional este că documentul nu precizează efectivele necesare și nici nu menționează ordine de desfășurare, însă cere comandamentelor subordonate informații despre disponibilitatea a șase unități care să poată fi plasate sub autoritatea Comandamentului de Sud într-un termen de 90 până la 120 de zile. Ce tip de capabilități sunt vizate În lista unităților menționate apar structuri cu rol de susținere a unei operațiuni, nu detalii despre forțe de luptă propriu-zise. Documentul indică, între altele: un batalion de sprijin logistic în acțiuni de luptă, specializat în coordonarea logisticii (transport, mentenanța echipamentelor, furnizarea de combustibili și provizii); un batalion de geniu; crearea unei brigăzi medicale pentru comanda și coordonarea unităților medicale. Contextul politic: presiuni crescute asupra Havanei Documentul este datat cu săptămâna trecută și apare într-un moment de „presiuni intense” ale administrației președintelui Donald Trump asupra Cubei, cu obiectivul declarat de a impune o schimbare de regim politic, potrivit informațiilor prezentate. Cel mai recent episod de tensiune menționat a avut loc la Adunarea Generală a ONU, unde delegația cubaneză a părăsit sala după ce Trump a descris Cuba drept „un stat eșuat (…) care va cădea”. Președintele american a mai spus că administrația sa „urmărește o schimbare fundamentală în Cuba”, acțiune despre care a afirmat că este condusă de secretarul de stat Marco Rubio . Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile, pregătirile descrise rămân la nivel de planificare și verificare a disponibilității unor unități, fără ordine de desfășurare și fără cifre privind trupele. În paralel, Washingtonul și Havana ar fi avut contacte pentru a negocia o ieșire din conflict, în timp ce Cuba susține că schimbările pot fi decise doar de poporul cubanez și acuză SUA că pregătesc o agresiune militară. [...]
Intercepțiile anunțate de Arabia Saudită arată că riscul pentru rutele și exporturile de petrol din Golf rămâne ridicat , într-un moment în care atacurile huthi se suprapun peste presiunile deja existente asupra aprovizionării globale cu țiței, potrivit Reuters . Coaliția condusă de saudiți a transmis sâmbătă dimineață că a interceptat două rachete balistice și două drone lansate de huthi, grupare sprijinită de Iran, către regat. Conform mesajelor publicate pe X, rachetele ar fi fost îndreptate spre Khamis Mushait , iar dronele spre capitala Riad, fără alte detalii despre locul exact al interceptărilor sau eventuale pagube. Apărarea civilă saudită a trimis alerte peste noapte pentru Khamis Mushait și Abha, dar nu și pentru Riad, mai notează Reuters. De ce contează: presiune suplimentară pe lanțul energetic și pe rutele de export Reuters amintește că huthi, care controlează cele mai populate zone ale Yemenului și mare parte din nord, au intensificat atacurile împotriva Arabiei Saudite după ce au declarat în iulie o „blocadă navală” împotriva Riadului. Loviturile au vizat orașe saudite, infrastructură energetică și transport maritim, ceea ce adaugă presiune asupra ofertelor globale de petrol . În același timp, atacurile sporesc riscurile pentru ruta alternativă la Marea Roșie folosită pentru exporturile din Golf, în condițiile în care traficul prin Strâmtoarea Hormuz rămâne „în mare parte blocat”, potrivit aceleiași surse. Context regional: cooperare de apărare cu Pakistan și Turcia Cu câteva ore înainte de anunțul interceptărilor, șefii militari ai Arabiei Saudite, Pakistanului și Turciei au discutat amenințările la adresa regatului, la o reuniune în capitala saudită, scrie Reuters. Cele trei state au semnat luna trecută „Acordul comun de apărare de la Mecca”, prin care au convenit că un atac armat asupra oricăreia dintre ele va fi tratat ca un atac asupra tuturor, cu obiectivul de a întări descurajarea și cooperarea militară. Ministrul saudit al apărării, prințul Khalid bin Salman, a declarat sâmbătă dimineață că a reconfirmat la Riad, împreună cu șeful armatei pakistaneze Asim Munir, continuarea eforturilor comune pentru a contracara atacurile împotriva regatului, în conformitate cu acest pact. [...]
Ucraina are nevoie de 27 miliarde de dolari (aprox. 122 miliarde lei) în următoarele două luni pentru a acoperi un gol din bugetul apărării , altfel riscă să nu poată cumpăra arme la începutul lui 2027, a avertizat președintele Volodîmîr Zelenski , potrivit Politico . Zelenski a spus că cea mai mare parte a sumei este destinată dronelor, rachetelor și aprovizionării pentru militari, iar „aproximativ o treime” — posibil „chiar puțin mai mult” — ar fi pentru drone necesare în ianuarie, februarie și martie. Miza este una operațională: dacă aceste echipamente nu sunt comandate și plătite în octombrie și noiembrie, Ucraina ar putea întâmpina „provocări serioase” în ianuarie și februarie. De ce contează: fereastra de achiziție se închide în octombrie–noiembrie Mesajul lui Zelenski indică o problemă de calendar, nu doar de volum al finanțării. Comenzile pentru drone și muniție au termene de producție și livrare, iar întârzierea plăților în toamnă poate împinge disponibilitatea echipamentelor în afara intervalului critic de la începutul anului viitor. În acest context, președintele ucrainean a spus că acoperirea deficitului a fost un subiect central în discuțiile sale cu partenerii europeni și că a cerut Comisiei Europene să grăbească a doua tranșă din împrumutul UE de 90 miliarde euro. Cum s-a ajuns la deficit și ce finanțare europeană e în joc Ucraina a anunțat pentru prima dată acest gol bugetar în august, după ce a fost nevoită să devanseze cheltuieli de apărare planificate inițial pentru a doua jumătate a anului, pe fondul întârzierii împrumutului UE de 90 miliarde euro către Kiev, întârziere pusă de Politico pe seama Ungariei. Potrivit fostului ministru al apărării, Mykhailo Fedorov, achizițiile devansate au inclus „drone cu fibră optică, drone de lovire la distanță medie, interceptori”. Deși Europa a promis deja 30 miliarde euro anul acesta în cadrul împrumutului de 90 miliarde euro, deficitul persistă, iar Zelenski a spus că a primit un răspuns „pozitiv și constructiv” în discuțiile diplomatice din această săptămână. Separat, statele membre ale UE au convenit vineri termenii pentru deblocarea a 6,6 miliarde euro din Facilitatea Europeană pentru Pace, a declarat șefa diplomației UE, Kaja Kallas. Conform declarației citate de Politico, banii sunt împărțiți astfel: 900 milioane euro pentru Misiunea de Asistență Militară a UE pentru Ucraina; 1 miliard euro pentru noi achiziții comune de echipamente; 4,7 miliarde euro pentru rambursarea statelor membre, unele indicând că își vor direcționa partea către Ucraina. [...]
NATO își întărește schimbul de informații pentru a gestiona riscul de sabotaj și atacuri hibride atribuite Rusiei , pe fondul multiplicării incidentelor în Europa și al evaluărilor care indică o creștere a amenințării în lunile următoare, potrivit Kyiv Post . Într-un interviu telefonic acordat Reuters, generalul Alexus Grynkewich , Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), a spus că situația este „îngrijorătoare”, dar a îndemnat partenerii să rămână calmi, susținând că alianța are instrumentele necesare pentru a gestiona riscul. Kremlinul continuă să respingă acuzațiile privind operațiuni hibride pe teritoriul NATO și neagă că ar urmări o confruntare cu alianța. De ce contează: riscul de escaladare se mută dinspre „incidente” spre amenințări sistemice Declarațiile vin după o evaluare a serviciului de informații al apărării din Danemarca, care anticipează intensificarea atacurilor hibride ale Moscovei împotriva partenerilor occidentali ai Ucrainei, inclusiv sabotaj, atacuri cibernetice și o incursiune terestră limitată. Conform Reuters, aceeași evaluare indică un risc „scăzut, dar în creștere” ca Rusia să lanseze o lovitură militară limitată asupra unuia sau mai multor membri NATO, în special statele baltice. În paralel, lideri europeni au ridicat public nivelul de alertă. Săptămâna trecută, premierul Poloniei, Donald Tusk, a afirmat că evaluările serviciilor de informații arată că Rusia plănuiește să lovească țări care sprijină Kievul, inclusiv Polonia. În ultimele luni, incursiunile cu drone și alte acțiuni hibride „aproape s-au dublat”, iar mai multe state membre ajung să le trateze drept atacuri directe, nu incidente izolate. Exemple recente invocate și implicații pentru flancul estic Grynkewich a indicat între episoadele care au generat îngrijorare o tentativă eșuată de atac cu dronă asupra aeroportului Leipzig/Halle din Germania și un incident în care o navă rusă a tras rachete de semnalizare în direcția unui elicopter militar danez, episod pe care Moscova l-a prezentat drept prevenirea unei „provocări” daneze. În regiune, sursa menționează și: un elicopter militar rusesc Mi-8 din regiunea Kaliningrad care a intrat în spațiul aerian al Poloniei pentru aproximativ 42 de secunde; un incident de joi în care o dronă de atac rusească a intrat în România din spațiul aerian ucrainean și a căzut într-o pădure din județul Suceava ; avioanele de vânătoare NATO nu au reușit să o intercepteze, fiind a doua zi la rând în care aeronave rusești au intrat în spațiul aerian al alianței fără a fi oprite, potrivit materialului. Generalul a spus că, deși un atac rusesc limitat asupra teritoriului NATO este puțin probabil, nu poate fi exclus complet. Reorganizare în NATO și presiunea pentru o contribuție mai mare a UE În același context, Reuters notează că la comandamentul NATO din Norfolk (Virginia), responsabil de operațiuni în Arctica și nordul Europei și de protejarea liniilor de aprovizionare dintre America de Nord și Europa, urma să aibă loc o schimbare de comandă de la un viceamiral american la un general britanic. Mișcarea este prezentată ca parte a unei reorganizări mai ample, pe fondul presiunilor președintelui SUA, Donald Trump, ca Uniunea Europeană să își asume o parte mai mare din propria apărare. Grynkewich a afirmat că Washingtonul va continua să ofere capabilități „critice, dar mai limitate”, pe măsură ce UE preia o parte mai mare din povară. În plus, un ofițer din UE ar urma să conducă și Comandamentul NATO al Forțelor Întrunite din Napoli, Italia. [...]
Ucraina ar putea primi în curând un nou lot de interceptoare Patriot, într-un moment de penurie critică de muniție antiaeriană , după ce președintele Volodimir Zelenski a anunțat perfectarea unui acord, potrivit HotNews . Miza este operațională: rachetele Patriot sunt prezentate drept singurele capabile să intercepteze „în mod fiabil” rachete balistice rusești. Zelenski a făcut anunțul joi, la o întâlnire cu reprezentanții comunității ucrainene din Statele Unite, însă a evitat să spună cine va furniza rachetele și în ce calendar vor ajunge în Ucraina. Potrivit relatărilor citate de HotNews , liderul ucrainean a descris înțelegerea drept „foarte importantă”. „Astăzi am ajuns la un acord — nu voi spune cu cine — privind livrarea unui lot de rachete pentru sistemele Patriot.” „Este o decizie importantă, una foarte importantă. Am obținut un rezultat.” Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate, acordul ar urma să ducă la livrarea „în curând” a mai multor interceptoare Patriot la Kiev, dar fără detalii esențiale pentru evaluarea impactului imediat: nu a fost indicată țara furnizoare; nu a fost comunicat numărul de rachete; nu a fost precizat termenul de livrare. Context: presiune pe stocuri înainte de iarnă Anunțul vine pe fondul unei „penurii critice” de muniție pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei, în special de rachete Patriot. În timpul vizitei în SUA, Zelenski s-a adresat Adunării Generale a ONU și s-a întâlnit cu mai mulți lideri, inclusiv cu președintele american Donald Trup, discuțiile vizând nevoia urgentă de interceptoare pe măsură ce se apropie iarna. Separat, documente ale Congresului american din 15 septembrie indică faptul că Washingtonul este gata să aprobe transferul a 10 interceptoare Patriot din Germania către Ucraina, într-un pachet evaluat la 29,6 milioane de dolari (aprox. 133 milioane lei), însă nu este clar când ar ajunge transportul. În același timp, HotNews amintește că președintele Nicușor Dan a anunțat recent că și România va dona Ucrainei rachete de interceptare pentru sistemele Patriot, ca parte a unui „efort comun” al statelor NATO care dețin astfel de capabilități. Pentru moment, declarația lui Zelenski nu leagă explicit noul acord de acest demers. [...]
O alertă aeriană activată lângă Galați a declanșat procedurile de reacție ale MApN , inclusiv decolarea a două F-16 și transmiterea unui mesaj RO-ALERT , fără ca autoritățile să raporteze pătrunderi în spațiul aerian național , potrivit Agerpres . Radarele Ministerului Apărării Naționale au detectat, în noaptea de joi spre vineri, o țintă aeriană la 20 de kilometri est de Galați. Ca parte a măsurilor de monitorizare, două aeronave F-16 au decolat de la Baza Aeriană Borcea. În paralel, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din estul județului Galați și nordul județului Tulcea. La ora 3:27 a fost transmis un mesaj RO-ALERT. Alerta aeriană a încetat la ora 4:14. MApN precizează că nu au fost raportate pătrunderi în spațiul aerian național. [...]
