Știri
Știri din categoria Apărare
Încă cinci drone marine au fost distruse după incidentul din Portul Constanța, iar autoritățile spun că unele dintre resturile identificate pe mare conțineau explozibil, potrivit Antena 3. Informația ridică miza operațională pentru securitatea portuară și pentru capacitatea de detectare și intervenție la Marea Neagră, într-un context în care astfel de incidente pot afecta direct fluxurile logistice și activitatea comercială din zonă.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că au fost observate pe mare „resturi de dronă” care au fost distruse și că „unele dintre ele au avut explozibil, unele nu”. El a adăugat că „s-ar putea ca una să fi fost după incident”.
Președintele României, Nicușor Dan, a afirmat că îmbunătățirea sistemelor naționale de apărare și de detectare timpurie a dronelor aeriene sau navale face parte dintr-un proces de consolidare, menționând că există un „raport preliminar” privind incidentul petrecut în urmă cu o lună.
Tot el a indicat că raportul complet urmează să fie finalizat după primirea răspunsurilor la întrebările transmise părții ucrainene, în cadrul unui dialog început pe acest subiect.
În cazul dronei ucrainene care a explodat luna trecută în Portul Constanța, materialul citează o informare a Ministerului Apărării Naționale (MApN) potrivit căreia Ministerul Apărării din Ucraina a răspuns la 14 întrebări adresate de ministrul Radu Miruță.
Conform MApN, partea ucraineană a confirmat că a pierdut controlul asupra a patru drone navale la 4 iunie 2026, cel mai probabil din cauza războiului electronic al Rusiei, și că nu a fost posibilă anularea comenzilor de autodetonare. Dronele ar fi avut ca direcție zona de est a Mării Negre, iar Ucraina ar fi informat România despre pericol la ora 9.54, cu aproximativ 35 de minute înainte de explozie.
Recomandate
Relevanța economică a Portului Constanța depinde direct de securitatea din Marea Neagră , iar România mizează pe cooperarea cu Bulgaria pentru a transforma axa Constanța–Burgas într-o interfață comercială între Europa și Asia, potrivit news.ro , care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan de miercuri seară, la Digi24. Șeful statului a spus că, pe măsură ce crește siguranța în Marea Neagră, Portul Constanța ar urma să capete o relevanță mai mare, inclusiv prin creșterea „capacității comerciale” și a importanței economice. În aceeași logică, Nicușor Dan a indicat că România și Bulgaria pot funcționa ca o punte între Europa și Asia, prin conectarea porturilor Constanța și Burgas. Bugetul pentru strategia la Marea Neagră, legat de cadrul financiar multianual al UE Întrebat dacă România are o strategie și un buget dedicate Mării Negre, președintele a afirmat că, în acest moment, așteaptă finalizarea dezbaterilor din acest an privind cadrul financiar multianual al Uniunii Europene , pentru a vedea dacă va exista finanțare europeană pentru un „centru româno-bulgar” în zona unui hub de securitate. În cazul în care nu va exista un buget european, Nicușor Dan a spus că proiectul este „suficient de interesant” pentru România încât să fie realizat din buget național, fără a oferi însă detalii despre sume sau calendar. Context: creșterea cheltuielilor de apărare și cooperarea regională În același set de declarații, președintele a indicat că România va atinge anul acesta un nivel cumulat al cheltuielilor pentru apărare și securitate de 3,7% din PIB și că își asumă o responsabilitate sporită pentru securitatea colectivă în regiunea Mării Negre, în cooperare cu aliații. Separat, Ministerul Apărării a anunțat extinderea misiunilor grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră, împreună cu Bulgaria și Turcia, cu obiectivul protecției infrastructurii critice submarine, potrivit news.ro . De ce contează pentru business Mesajul central este că securitatea maritimă este tratată ca un factor direct de competitivitate economică: un nivel mai ridicat de siguranță în Marea Neagră ar susține rolul Portului Constanța în fluxurile comerciale regionale și ar întări poziționarea României pe rutele dintre Europa și Asia. În lipsa unor detalii despre bugete și termene, următorul reper rămâne decizia privind finanțarea în cadrul viitorului buget multianual al UE. [...]
România pregătește investiții de 200 de milioane de euro în drone și sisteme antidronă , iar președintele Nicușor Dan spune că discuțiile cu Ucraina ar urma să se traducă „foarte curând” în contracte și începerea producției, potrivit Adevărul . Șeful statului a anunțat că va face o vizită oficială la Kiev pe 15 iulie, unde tema centrală va fi cooperarea bilaterală pe acest segment, în cadrul programului SAFE. Într-un interviu acordat Antena 3 CNN (menționată de publicație), Nicușor Dan a spus că România și Ucraina „avansează” cooperarea privind producția de drone și dezvoltarea sistemelor antidronă. El a indicat că, după semnarea unui acord „în urmă cu trei luni, aproximativ”, au avut loc vizite tehnice, iar în iulie este programată încă o vizită tehnică pentru „operaționalizarea” cooperării. „În cadrul programului SAFE avem 200 de milioane de euro alocate pe acest segment de drone, sisteme antidrone, în care o să fie o colaborare cu partea ucraineană. Și eu sper că foarte curând lucrurile astea se concretizeze în contracte ca să înceapă producția.” Ce înseamnă, practic, cooperarea anunțată Din declarațiile președintelui reiese o succesiune de pași deja parcurși sau programați: semnarea unui acord pe cooperarea în domeniul dronelor și al sistemelor antidronă; vizite tehnice ulterioare; o nouă vizită tehnică în iulie, cu obiectivul de a face cooperarea funcțională; trecerea la contracte, pentru a începe producția (termenul exact nu este precizat). Context: incidentul de lângă Portul Constanța și „canalul direct” între structurile de apărare Nicușor Dan a oferit și explicații despre incidentul în care o dronă ucraineană a explodat în apropierea Portului Constanța. Potrivit lui, după acest episod a fost stabilit și pus în aplicare un canal direct de comunicare între structurile de apărare ale României și Ucrainei, inclusiv acolo unde anterior nu existau contacte directe. Președintele a mai afirmat că, pe baza informațiilor disponibile până acum, drona nu ar fi vizat Portul Constanța și, implicit, nici teritoriul României, urmând ca un răspuns tehnic să fie dat după finalizarea investigației. „Ce știm cu certitudine este că în mod cert drona de proveniență ucraineană nu a avut ca țintă Portul Constanța.” [...]
Corveta „Contraamiral August Roman” intră în dotarea Forțelor Navale ca prima navă nouă din ultimii 36 de ani , însă mai are „câțiva pași” până la pregătirea completă pentru misiuni complexe, potrivit ministrului interimar al Apărării, Radu Miruță, care a însoțit nava pe traseul din Turcia către România, relatează news.ro . Miza imediată este operațională: integrarea efectivă în misiuni, după perioada de instruire și marșul către țară. Miruță spune că, în cele 14 ore de voiaj, echipajul a desfășurat exerciții de instruire și a evidențiat rolul pregătirii pentru utilizarea navei în scenarii variate. Ministrul a mulțumit echipajului de 85 de militari și conducerii navei, menționând disciplina și coeziunea echipei. Ce misiuni ar urma să poată executa nava Potrivit ministrului interimar al Apărării, corveta este proiectată pentru un spectru larg de misiuni, de la activități de rutină la operațiuni de luptă: supraveghere și patrulare; luptă antiaeriană; luptă antisubmarin; luptă la suprafață; operarea unui elicopter de la bord. În același mesaj, Miruță a afirmat că nava este „modernă” și „bine construită”, dar că mai are etape de parcurs până la a fi pregătită pentru „toate misiunile complexe” pentru care a fost proiectată. Integrarea în flotă: întâlnirea cu „Regele Ferdinand” și calendarul sosirii Forțele Navale Române au anunțat că, în Marea Neagră, corveta „Contraamiral August Roman” s-a întâlnit cu fregata „Regele Ferdinand ”, cele două nave acordându-și salutul marinăresc, într-un moment descris drept prima interacțiune a noii nave de luptă cu o fregată de tip T 22 R. Sosirea navei în portul militar este programată pentru vineri, 10 iulie, după încheierea perioadei de instruire desfășurate în Turcia și a marșului către România. Corveta a fost construită în Turcia și a intrat oficial în serviciul Forțelor Navale Române la 20 iunie 2026. [...]
România accelerează discuțiile tehnice pentru producția de drone cu Ucraina , după ce Bucureștiul a semnat deja un acord în acest sens, iar în cursul acestei luni este așteptată în țară o delegație ucraineană „foarte consistentă”, potrivit news.ro . Președintele Nicușor Dan a spus că vizita ar urma să fie folosită pentru a „avansa din punct de vedere tehnic” și s-a declarat optimist că se poate ajunge la rezultate „într-un interval de câteva luni”. Informația indică intrarea proiectului într-o etapă operațională, în care discuțiile se mută de la nivel politic la detalii de implementare. De ce România pornește mai târziu decât alte state Întrebat despre faptul că președintele Ucrainei a anunțat, la Ankara, acorduri pentru drone cu Danemarca, Olanda și Estonia, Nicușor Dan a explicat că aceste țări sunt „mai avansate” deoarece au început procesul cu „doi ani, trei ani” în urmă și au avut o capacitate financiară mai mare de a oferi asistență consistentă Ucrainei. În acest model, a arătat președintele, producția de drone și sisteme antidrone se face în țările respective, iar livrările merg către Ucraina „o perioadă de timp”, ceea ce le-a permis să ajungă mai repede la rezultate. Ce urmează, potrivit președintelui Din declarațiile citate rezultă două repere de calendar, fără alte detalii tehnice sau financiare în acest moment: în această lună : vizita delegației ucrainene în România, pentru avans tehnic; în câteva luni : așteptarea unor „rezultate”, în urma discuțiilor și pașilor tehnici. Sursa nu precizează capacități de producție, companii implicate, locații sau termeni contractuali, astfel că amploarea proiectului și impactul economic rămân, deocamdată, neclare. [...]
România își calibrează bugetul de apărare spre pragul NATO de 3,5% din PIB, iar aproape 40% din banii alocați merg către înzestrare , într-un efort de a accelera achizițiile și de a reduce întârzierile de livrare, potrivit Economedia , care citează declarațiile președintelui Nicușor Dan după summitul NATO de la Ankara . Președintele a spus că România alocă „în acest an aproximativ 3,7% din PIB pentru apărare și investiții conexe”, în contextul noului angajament convenit în Alianță: 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare, plus încă 1,5% pentru investiții conexe. În același timp, Nicușor Dan a nuanțat că România este „aproximativ la 2,5% din PIB, plus 1,2%”. Miza: achiziții mai rapide și o pondere mare pentru echipamente Șeful statului a indicat că aproximativ 40% din bugetul apărării reprezintă cheltuieli pentru înzestrare, adică achiziția de echipamente militare noi. În discuțiile de la summit, una dintre temele centrale a fost simplificarea procedurilor de achiziție, astfel încât echipamentele să ajungă mai repede în statele membre. „Discuția a fost cum flexibilizăm astfel încât echipamentele să vină în timp util. În cadrul actual, cu toate procedurile existente, am ajunge să primim echipamentele peste patru-cinci ani.” În același cadru, președintele a anunțat că viitoarea Bancă pentru Apărare va avea în România unul dintre cele patru sedii. Securitatea regională: Republica Moldova și Marea Neagră Nicușor Dan a reafirmat sprijinul României pentru Ucraina și a spus că a ridicat două subiecte pe care le consideră prioritare pentru securitatea regională: sprijin pentru dezvoltarea capacităților de apărare ale Republicii Moldova și importanța strategică a Mării Negre, inclusiv din perspectivă energetică. „Solicitarea noastră este ca partenerii să participe la dezvoltarea capacităților de apărare ale Republicii Moldova.” Președintele a mai arătat că România, Turcia și Bulgaria au extins operațiunile comune de deminare pentru a include infrastructura critică din Marea Neagră, inclusiv proiectul Neptun Deep și conexiunile acestuia cu țărmul. Totodată, a informat aliații despre progresele făcute împreună cu Bulgaria pentru înființarea unui hub de securitate civilă, gândit ca interfață între Uniunea Europeană și regiunea Mării Caspice. Discuții bilaterale: investiții și proiecte industriale În marja summitului, președintele a avut întâlniri cu oficiali din SUA, Canada, Coreea de Sud și Marea Britanie. Cu o delegație de senatori americani, a discutat despre viitorul NATO și relația bilaterală, exprimând interesul pentru menținerea și extinderea investițiilor americane în România. „Interesul nostru este să menținem și, eventual, să extindem prezența economică a Statelor Unite în România, prin investiții consistente care să aducă un plus de securitate.” Cu premierul Canadei, discuțiile au vizat proiectele nucleare de la Cernavodă și valorificarea internațională a tehnologiilor din jurul reactoarelor CANDU. Cu președintele Coreei de Sud, temele au inclus modernizarea și extinderea centralei de la Cernavodă, dar și investiții în industria de apărare, inclusiv proiectele Hanwha Aerospace pentru dezvoltarea unor capacități de producție militară în România. În întâlnirea cu premierul britanic, agenda a fost axată pe securitatea regională, prezența militară britanică în România și măsuri de consolidare a cooperării, pe fondul incidentelor recente cu drone. [...]
NATO își recalibrează apărarea convențională pe baza lecțiilor din Ucraina , iar noua direcție vine la pachet cu un angajament financiar major pentru sprijinul militar acordat Kievului, potrivit Mediafax . Declarația adoptată la summitul NATO de la Ankara prevede alocarea a 70 de miliarde de euro pentru echipamente, instruire și asistență destinată Ucrainei în 2026, cu angajamentul de a menține cel puțin același nivel și în 2027. Documentul citat indică și o schimbare de greutate în interiorul Alianței: aliații europeni și Canada asigură în prezent cea mai mare parte a ajutorului militar pentru Ucraina, în timp ce Statele Unite își păstrează rolul-cheie în descurajarea nucleară, informații și capabilități militare avansate. Analiza îl citează pe Matthew Day, analist specializat în Europa Centrală și de Est, iar informația este atribuită TVPWorld. De ce contează: un model de achiziții și dezvoltare mai rapid Miza nu este doar nivelul finanțării, ci și modul în care experiența de pe front influențează planificarea militară a NATO. Ucraina este descrisă ca un „laborator” pentru tehnologii militare moderne, unde dronele, rachetele și alte sisteme sunt proiectate, testate în condiții reale și îmbunătățite într-un ritm mai rapid decât în programele tradiționale de achiziții din statele occidentale. Potrivit analistului citat, acest model reduce semnificativ timpul dintre dezvoltarea unui echipament și utilizarea sa efectivă pe câmpul de luptă, iar experiența acumulată este integrată în proiecte comune cu Alianța. Cooperare extinsă fără aderare, pe bază de proiecte și contracte Deși aderarea Ucrainei la NATO rămâne dificilă politic, cooperarea continuă să se adâncească. Intrarea în Alianță necesită acordul unanim al statelor membre, condiție care, potrivit materialului, nu este îndeplinită în prezent. În schimb, parteneriatul avansează prin: contracte de apărare; producție comună de echipamente; schimb de tehnologie; inițiative precum programul UNITE–Brave NATO și Centrul Comun NATO pentru Analiză, Instruire și Educație, menite să integreze experiența ucraineană în planificarea militară. „ NATO 3.0 ”: Europa și Canada, rol mai mare în capacitățile convenționale Noua orientare strategică este descrisă de unii oficiali ca începutul unei etape denumite neoficial „NATO 3.0”, care presupune o implicare mai mare a statelor europene și a Canadei în finanțarea și dezvoltarea capacităților convenționale de apărare, în paralel cu menținerea rolului SUA în zona strategică. În această logică, dezvoltarea accelerată a tehnologiilor militare în Ucraina și integrarea lor în proiecte comune ar putea consolida statutul Kievului ca partener strategic pentru securitatea europeană, chiar înaintea unei eventuale aderări formale. [...]
