Știri
Știri din categoria Apărare
Planul Coreei de Sud de a construi submarine cu propulsie nucleară deschide un program industrial de până la 10 ani și obligă la investiții mari în infrastructură și personal, cu efecte pe termen lung asupra capacității navale și a lanțului de furnizori, potrivit TWZ.
Ministerul Apărării de la Seul a publicat documentul „Basic Plan for the Development of Nuclear-Powered Submarines in the Republic of Korea”, care formalizează proiectul Jang Bogo N pentru o nouă clasă de submarine cu propulsie nucleară. Dacă programul se materializează, Coreea de Sud ar intra într-un grup restrâns de state care operează astfel de platforme (în prezent: China, Franța, India, Rusia, Regatul Unit și SUA).
Documentul ministerului indică faptul că procesul de construcție ar putea dura până la 10 ani, iar submarinele ar urma să fie operate mai mult de 30 de ani. Nu există, deocamdată, un calendar precis și nici o estimare oficială privind numărul de unități care ar urma construite.
Din perspectiva costurilor și a execuției, TWZ notează că miza nu este doar construcția navelor, ci și crearea unei baze de susținere pentru o flotă nucleară: infrastructură dedicată, proceduri, mentenanță și formarea personalului pentru operarea și întreținerea reactoarelor navale.
Ministerul susține că submarinele cu propulsie nucleară ar aduce „capabilități operaționale dramatic îmbunătățite” față de submarinele diesel-electrice existente, invocând autonomia foarte mare, mobilitatea și performanțele sub apă. În același timp, Seul le leagă explicit de răspunsul la amenințări precum „amenințările nucleare și cu rachete lansate de pe submarine” ale Coreei de Nord.
În document este inclusă și o asigurare privind respectarea regimului de neproliferare:
„Republica Coreea își va îndeplini transparent și ferm obligațiile de neproliferare nucleară, pe baza încrederii comunității internaționale.”
TWZ amintește că, în octombrie anul trecut, președintele SUA Donald Trump a spus că a aprobat planul, susținând și că cel puțin o parte dintre submarine ar putea fi construite în Statele Unite. Ministerul sud-coreean nu a menționat această posibilitate, iar formularea anunțului pune accent pe caracterul suveran al programului și pe participarea industriei locale. Totuși, publicația notează că dinamica ar putea fi influențată de nevoia SUA de capacitate suplimentară de construcții navale nucleare și de faptul că firme sud-coreene construiesc deja nave în Philadelphia.
Un punct sensibil rămâne combustibilul nuclear. TWZ arată că există un acord bilateral care limitează îmbogățirea uraniului și reprocesarea combustibilului uzat fără aprobarea Washingtonului. În acest context, anunțul de acum sugerează că SUA ar fi dat „undă verde” programului. În plus, publicația menționează declarații anterioare potrivit cărora Seul ar construi submarinele și reactoare modulare, dar ar primi din SUA combustibil cu uraniu îmbogățit.
Coreea de Sud operează deja o flotă importantă de submarine diesel-electrice: 12 din clasa Jang Bogo, nouă din clasa Sohn Won-yil și trei din clasa Dosan Ahn Changho (KSS-I, KSS-II și KSS-III). Primele două au la bază proiecte germane Type 209 și Type 214, iar Dosan Ahn Changho este un design sud-coreean. Anul trecut, Seul a lansat și primul submarin din clasa Jang Yeongsil (KSS-III Batch II), descris ca fiind cea mai mare și avansată clasă de până acum.
TWZ plasează programul Jang Bogo N și într-o schimbare de doctrină: de la apărare de coastă către o forță de descurajare regională capabilă de operațiuni îndelungate în larg, într-un mediu în care China își extinde și modernizează propria flotă de submarine. Publicația notează că Beijingul s-a opus anterior planurilor Seulului, iar Reuters este citată în legătură cu apelul Chinei ca Seul și Washingtonul să își respecte obligațiile de neproliferare.
În paralel, TWZ subliniază că rămâne deschisă dezbaterea dacă Seul „are nevoie” de submarine nucleare, în condițiile în care dezvoltă deja rachete balistice lansate de pe submarine (SLBM) pentru platforme diesel-electrice moderne. Totuși, avantajul major al propulsiei nucleare ar fi capacitatea de a rămâne mult timp în larg, crescând supraviețuirea platformei și credibilitatea descurajării.
Pe termen scurt, mizele sunt definirea calendarului și a numărului de unități, precum și clarificarea arhitecturii industriale (cât se construiește local și ce rol au partenerii externi). Pe termen mediu și lung, programul va depinde de finanțarea infrastructurii și de rezolvarea aspectelor legate de combustibil și conformarea la obligațiile de neproliferare, într-un proiect care, odată pornit, angajează statul și industria pentru câteva decenii.
Recomandate
Ministerul Apărării nu are indicii că trupele SUA ar urma să plece din România , iar o eventuală reducere a prezenței americane ar diminua capacitatea de descurajare, a declarat ministrul interimar Radu Miruță, potrivit news.ro . Mesajul vine pe fondul discuțiilor despre repoziționarea unor capabilități ale Statelor Unite în Europa și pune accent pe impactul operațional al prezenței militare americane în România. Miruță a spus, la Digi24, că „nu există în acest moment, la nivelul Ministerului Apărării, niciun indiciu” privind o retragere a trupelor americane. În același context, el a invocat un cadru mai larg, descris drept „NATO 3.0”, în care România ar fi „asumată încă de la început”, în condițiile în care SUA își „regândesc” unele capabilități la nivel european. Ce înseamnă pentru postura de descurajare Ministrul interimar a legat direct prezența militarilor americani de capacitatea României de a descuraja amenințări la adresa securității. „Orice militar american care pleacă din România micşorează capacitatea României de a descuraja”, a afirmat Radu Miruță. Tot el a menționat că, în urmă cu câteva luni, au venit „până la 400 de militari în plus”, în urma unei decizii a CSAT , indicând o creștere recentă a efectivelor, nu o reducere. Context: accent pe efortul propriu și producția internă Miruță a susținut că, în cadrul NATO, statele membre trebuie să demonstreze că fac „tot ceea ce pot” înainte de a cere sprijinul aliaților. În acest sens, a afirmat că România investește „un procent mare din PIB” pentru apărare, „cel asumat”, și a invocat programul SAFE , prin care ar fi fost „reînviate” cinci fabrici, ca argument că România contribuie și la creșterea capacității de producție. Informațiile prezentate sunt declarații ale ministrului interimar; nu sunt oferite în material detalii suplimentare despre calendar, negocieri sau decizii formale privind postura militară a SUA în România. [...]
Atacul cu drone asupra Plessezk ridică riscuri operaționale pentru lansările militare rusești , inclusiv pentru programe de sateliți folosite în comunicații și testarea rachetelor, potrivit Focus . Incidentul vine la o zi după ce drone ucrainene ar fi ajuns pentru prima dată în regiunea Arhanghelsk, unde se află unul dintre cele mai importante noduri militare ale Rusiei. La scurt timp după aceste relatări, Rusia a lansat de la Plessezk un satelit militar „clasificat”, a transmis Ministerul Apărării de la Moscova, citat de Defence Blog . Conform aceleiași informări, o rachetă Soiuz-2.1b a decolat pe 24 august la ora 5:40 (ora Moscovei), iar satelitul — încadrat sub denumirea generică „Kosmos” — ar fi ajuns pe orbită „conform planului”. Ministerul susține că stațiile terestre rusești au stabilit legătura cu satelitul, fără să ofere detalii despre misiune sau caracteristici tehnice. Ce s-a întâmplat în zona Plessezk Potrivit portalului ucrainean United24 Media , cel puțin două drone ar fi zburat până în zona cosmodromului. Publicația menționează imagini analizate din orașul închis Mirnîi, care „ar arăta fum” în apropierea complexului, însă nu este confirmat dacă a existat un impact. În plus, în rețelele sociale au apărut clipuri care ar indica prezența unei drone deasupra localității Kargopol, la aproximativ 170 km de Plessezk, inclusiv într-o postare distribuită pe X de Clash Report . Din cauza riscului, ar fi fost impuse temporar restricții de zbor pe un aerodrom din apropiere. De ce contează: un nod critic pentru sateliți și rachete Plessezk este descris ca un punct strategic pentru armata rusă, folosit atât pentru lansări de sateliți militari, cât și pentru teste cu rachete intercontinentale. În acest context, chiar și atacuri fără efect confirmat pot forța măsuri suplimentare de securitate și pot complica operațiunile de lansare și logistică din zonă. United24 Media mai susține că Plessezk ar avea un rol important și în construcția sistemului de comunicații „Rasswet”, prezentat ca un echivalent rusesc pentru Starlink. Conform aceleiași surse, până la finalul lui 2027 ar urma să fie plasați pe orbită 292 de sateliți pentru acest sistem. Ce rămâne neclar Nu este confirmat dacă dronele au lovit efectiv o țintă în apropierea cosmodromului și nici dacă obiectivul a fost perturbarea lansării satelitului sau un alt tip de țintă. Focus notează și un precedent: șeful Roskosmos, Dmitri Bakanov, declarase în primăvară că Ucraina ar fi încercat un atac cu drone înaintea unei lansări planificate la Plessezk, atac care ar fi fost respins. [...]
România își asumă creșterea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB până în 2035 , iar acest angajament este prezentat ca parte a „împărțirii poverii” în NATO și a unei cooperări mai profunde cu SUA, potrivit Agerpres , care redă un articol de opinie semnat de președintele Nicușor Dan și publicat pe site-ul Fox News. Mesajul central al președintelui este că România „nu cere SUA mai mult”, ci „se oferă să facă mai mult”, într-un context în care Rusia este descrisă drept „o amenințare în creștere” pentru SUA și Europa. În articol, Nicușor Dan invocă încălcări repetate ale spațiului aerian al României de către drone și susține că descurajarea (capacitatea de a preveni un atac prin costurile pe care le-ar implica) este testată „mai întâi la hotarul Alianței”. Ce înseamnă „mai mult” în termeni de bani și infrastructură În textul de opinie, șeful statului leagă explicit așteptarea ca Europa să își asigure „mai mult din propria apărare” de un obiectiv bugetar: cheltuieli de 5% din PIB pentru apărare până în 2035 . Pe partea de infrastructură, Nicușor Dan indică drept proiect major extinderea și modernizarea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu , descrisă ca unul dintre cele mai mari programe de infrastructură militară de pe flancul estic al NATO, cu o valoare de circa 2,5–3 miliarde de euro (aprox. 12,5–15 miliarde lei) , aflată în derulare sau planificată. Componenta operațională: logistică și interoperabilitate cu SUA Președintele mai susține că mai multe puncte-cheie (Câmpia Turzii, Cincu, Smârdan, Babadag, Constanța și Dunărea) sunt conectate printr-o rețea de logistică militară care ar permite României și SUA să mute rapid trupe și echipamente atunci când este nevoie. În privința înzestrării, Nicușor Dan enumeră sisteme americane deja folosite sau vizate: Patriot, HIMARS, F-16, tancuri Abrams și achiziții planificate de F-35. El argumentează că nu este „o listă de cumpărături”, ci o decizie de interoperabilitate (capacitatea forțelor aliate de a opera împreună) cu platformele SUA și NATO, cu obiectivul de a fi pregătiți „în prima zi a unei crize”. Demers diplomatic: discuții la Washington și la NATO Nicușor Dan afirmă că i-a trimis la Washington pe consilierul pentru securitate națională, Marius Lazurca, și pe șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, pentru a transmite angajamentul României privind securitatea Mării Negre, împărțirea poverii în NATO și un parteneriat strategic mai profund cu SUA. Potrivit articolului, mandatul lor include menținerea discuțiilor active atât la Washington, cât și la sediul NATO, și transmiterea faptului că România este pregătită să crească nivelul angajamentelor și viteza implementării. În încheiere, președintele susține că o Românie mai puternică ar întări flancul sud-estic al NATO și ar contribui la o Mare Neagră „mai sigură”, insistând că țara „nu va aștepta să fie testată înainte să fie gata”. [...]
Statele Unite au aprobat o vânzare de armament de 5 miliarde de dolari către Arabia Saudită , într-o decizie cu impact direct asupra echilibrului de securitate din Golf și asupra cooperării militare SUA–Riad, potrivit Mediafax . Pachetul include bombe, kituri de ghidare și alte echipamente, iar Departamentul de Stat al SUA susține că tranzacția „propusă va spori capacitățile de apărare aeriană ale Arabiei Saudite împotriva amenințărilor regionale actuale și viitoare”. Ce urmărește Washingtonul prin această vânzare În comunicatul citat, Departamentul de Stat afirmă că livrările ar urma să aibă două efecte operaționale principale: întărirea apărării teritoriale a Arabiei Saudite și creșterea interoperabilității (capacitatea de a opera împreună) cu sistemele folosite de forțele americane și de alți parteneri din regiunea Golfului. Potrivit AFP, vânzarea este prezentată și ca instrument de politică externă și securitate națională pentru SUA, prin consolidarea securității „ unui aliat major din afara NATO ”. Contextul de securitate invocat Arabia Saudită a fost ținta unor atacuri cu drone și rachete atribuite forțelor iraniene și rebelilor Houthi din Yemen, susținuți de Teheran, de la începutul războiului lansat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului în februarie, mai notează materialul. [...]
Ucraina schimbă regulile de funcționare ale economiei în timpul alertelor aeriene , introducând un sistem cu două niveluri care separă amenințările cu drone de cele cu rachete, pentru a reduce blocajele repetate din transport și activitatea companiilor, potrivit Kyiv Post . Noul mecanism prevede o alertă „galbenă” folosită în principal pentru apropierea dronelor rusești și o alertă „roșie” pentru amenințări mai grave – atacuri cu rachete, rachete balistice și lovituri aeriene de amploare. Anunțul a fost făcut de premierul Serhii Korețkîi într-un mesaj pe Telegram, pe 3 septembrie. „Economia trebuie să continue să funcționeze, taxele trebuie să continue să intre în buget, iar oamenii trebuie să își primească salariile.” Ce se schimbă pentru companii: activitate permisă la „galben”, dar cu obligații Logica măsurii este ca, în timpul alertelor considerate mai puțin severe, o parte din economie să poată continua să opereze , în locul actualului sistem „totul sau nimic”, care a creat dificultăți tot mai mari pentru firme și angajați pe fondul atacurilor frecvente cu drone. În timpul alertei „galbene”, companiile vor putea funcționa dacă respectă cerințe stricte de siguranță . Concret: firmele trebuie să asigure acces la adăposturi pentru angajați și vizitatori; companiile care nu au adăposturi au la dispoziție trei luni pentru a rezolva problema. Recomandări pentru Kiev: metrou deschis la „galben” și posibilă reducere a restricțiilor de noapte Guvernul a recomandat ca metroul din Kiev să funcționeze normal în timpul alertelor „galbene”, pentru a limita întreruperile de mobilitate care afectează accesul la locuri de muncă, stații și spitale. Totodată, autoritățile sunt îndemnate să suplimenteze transportul public de suprafață atunci când este necesar. Executivul a mai recomandat scurtarea intervalului de restricții nocturne (curfew) la 01:00–05:00 , iar propunerea ar permite și tranzitul camioanelor grele și transportul de pasageri în acele ore, în funcție de deciziile locale. Separat, comunitățile sunt împinse să accelereze instalarea de adăposturi mobile suplimentare , pentru protecția civililor împotriva resturilor rezultate din interceptări sau a fragmentelor căzute. De ce contează: atacurile cu drone țin orașele sub alertă ore întregi Schimbarea vine pe fondul unei tactici rusești tot mai frecvente de a folosi valuri de drone care mențin zone întinse sub amenințare pentru perioade lungi, uneori ore întregi, ceea ce a dus deja la perturbări repetate ale transportului și la dificultăți operaționale pentru companii în Kiev. Prin diferențierea alertelor, autoritățile urmăresc ca orașul și economia să poată funcționa în condiții de risc mai redus (drone), păstrând restricții mai dure când amenințarea escaladează la rachete și atacuri masive. [...]
O creștere neobișnuită a zborurilor de supraveghere NATO lângă granițele Rusiei indică o intensificare a culegerii de informații într-un moment de tensiuni ridicate, potrivit HotNews , care citează date din monitorizări din surse deschise și relatarea UKDefenceJournal. Activitatea descrisă include două avioane de supraveghere RC-135W Rivet Joint , cel puțin două aeronave P-8A Poseidon și avioane americane de realimentare în zbor, care au operat aproape de frontierele Rusiei. Potrivit UKDefenceJournal, seria de zboruri este „mai puțin obișnuită” atât ca amploare, cât și ca tip de aeronave implicate, iar misiunile au fost derulate din Regatul Unit și Islanda. De ce contează: focus pe Murmansk și Marea Barents Un element notabil este reapariția unui avion Rivet Joint al Forțelor Aeriene ale SUA în zona Comandamentului European „pentru prima dată după o lungă perioadă”, cu zboruri în apropierea complexului bazei navale ruse din Murmansk. Publicația citată consideră probabilă operarea cu escortă de vânătoare, în contextul prezenței unui convoi de avioane-cisternă în zonă. Murmansk și Peninsula Kola au o importanță strategică majoră pentru Rusia: găzduiesc Flota Nordică, inclusiv submarinele cu rachete balistice – componenta maritimă a descurajării nucleare ruse – și submarine de atac care se deplasează spre Atlantic. Zona este descrisă ca fiind cea mai concentrată adunare de putere navală rusă și punct de plecare pentru desfășurări către culoarul Groenlanda–Islanda–Regatul Unit. Ce rol au aeronavele: supraveghere electronică și vânătoare de submarine În configurația misiunilor, aeronavele au roluri complementare: RC-135W Rivet Joint : platformă de supraveghere electronică; echipajele scanează spectrul electromagnetic pentru a colecta comunicații, emisii radar și alte semnale. Zborul de-a lungul frontierei permite cartografierea radarelor și a rețelelor de comunicații fără intrarea în spațiul aerian vizat. P-8A Poseidon : misiuni anti-submarin; folosește balize aruncate în apă, radar și sisteme de procesare acustică. Context: două săptămâni de activitate aliată intensă Zborurile vin la finalul unei perioade de două săptămâni cu activitate aeriană aliată „neobișnuit de intensă” de-a lungul frontierei ruse. Pe 18 august, aproximativ 25 de aeronave din mai multe țări au operat în regiunea baltică într-o operațiune coordonată de SUA, inclusiv o aeronavă de atac electronic EA-37B Compass Call și o platformă de informații ARTEMIS II, iar zborurile au continuat în zilele următoare. Ulterior, aeronave NATO E-3A Sentry și avioane-cisternă ale Flotei Multinaționale MRTT au operat deasupra Lituaniei și Poloniei. În același tablou, HotNews notează că intensificarea are loc pe fondul deteriorării relațiilor Rusia–NATO, inclusiv pe fondul incursiunilor cu drone rusești în spațiul aerian al unor state aliate, „inclusiv în România”, și al unor măsuri recente anunțate de Germania după atribuirea către serviciile ruse a unei tentative de atac cu drone asupra aeroportului Leipzig/Halle. Ce urmează nu poate fi dedus cu certitudine doar din aceste date, însă amploarea și compoziția misiunilor sugerează o prioritate operațională pentru culegerea de informații în proximitatea unor obiective militare ruse cu valoare strategică ridicată. [...]
