Știri
Știri din categoria Apărare
Polonia pregătește o capacitate comună de drone cu Ucraina pentru apărarea aeriană, într-un demers care mizează pe experiența de luptă acumulată de Kiev și care ar putea schimba modul în care Varșovia își organizează supravegherea și protecția spațiului aerian, inclusiv în coordonare cu nevoile Uniunii Europene, potrivit Agerpres.
Planul a fost prezentat luni de premierul polonez Donald Tusk și vizează dezvoltarea unei „armate de drone” de ultimă generație. Obiectivul declarat este consolidarea securității spațiului aerian al Poloniei și al Uniunii Europene în fața riscului unei eventuale agresiuni ruse.
Informațiile disponibile sunt limitate, întrucât materialul integral este accesibil doar abonaților Agerpres, iar în extrasul public nu apar detalii despre calendar, buget, tipurile de drone sau modul concret de implementare a cooperării cu Ucraina.
Recomandate
Europa a fost principalul motor al creșterii cheltuielilor militare globale în 2025 , într-un context în care bugetele de apărare urcă pentru al 11-lea an la rând și tendința este așteptată să continue și în 2026, potrivit Economica , care citează date din raportul SIPRI. În 2025, cheltuielile globale din sectorul militar au ajuns la 2.890 miliarde de dolari (aprox. 13.000 miliarde lei), în creștere, iar ca pondere în PIB au urcat la 2,5% – cel mai ridicat nivel din 2009, conform SIPRI. Europa împinge în sus totalul global Principalul contributor la creșterea cheltuielilor militare la nivel mondial a fost Europa, unde s-a înregistrat o expansiune de 14%, până la 864 miliarde de dolari (aprox. 3.900 miliarde lei). În același timp, cheltuielile Rusiei și Ucrainei au continuat să crească în al patrulea an de război, iar majorările decise de statele europene membre NATO au dus la „cel mai semnificativ avans anual” în Europa Centrală și Occidentală de la finalul Războiului Rece, potrivit datelor citate. SUA, China și Rusia concentrează peste jumătate din cheltuieli La nivel global, cele mai mari cheltuieli au fost în SUA, China și Rusia, care împreună au reprezentat 51% din total, adică 1.480 miliarde de dolari (aprox. 6.700 miliarde lei), notează Agerpres. În SUA, cheltuielile au scăzut în 2025 la 954 miliarde de dolari (aprox. 4.300 miliarde lei), în special pe fondul faptului că nu a mai fost aprobat un nou ajutor financiar militar pentru Ucraina. În precedenții trei ani, finanțarea militară a SUA pentru Ucraina a totalizat 127 miliarde de dolari (aprox. 570 miliarde lei). Ce indică estimările pentru 2026 SIPRI anticipează că declinul din SUA va fi probabil temporar: cheltuielile aprobate de Congres pentru 2026 au crescut la peste 1.000 miliarde de dolari (peste 4.500 miliarde lei), iar acestea „ar putea ajunge” la 1.500 miliarde de dolari (aprox. 6.800 miliarde lei) în 2027. „Ţinând cont de varietatea actualelor crize, precum şi de obiectivele multor state privind cheltuielile din sectorul militar pe termen lung, această creştere va continua în 2026 şi dincolo de acest orizont”, conform raportului. În afara acestui trend general, SIPRI consemnează scăderi în 2025 pentru Israel (minus 4,9%, la 48,3 miliarde de dolari – aprox. 220 miliarde lei) și pentru Iran (minus 5,6%, la 7,4 miliarde de dolari – aprox. 33 miliarde lei), în cazul Iranului fiind al doilea an consecutiv de declin. [...]
România mai are 33 de zile pentru a încheia contractele din programul SAFE , iar orice blocaj politic intern poate pune presiune pe finalizarea unor negocieri care vizează peste 16 miliarde de euro (aprox. 80 miliarde lei) pentru apărare și industrie , a declarat președintele USR, Dominic Fritz , potrivit News . Fritz spune că, la discuțiile de la Palatul Cotroceni, va cere „responsabilitate”, argumentând că „negocierile nu sunt încă închise” și că echipa de negociere „s-a mișcat foarte bine” și este „aproape de finiș”. În acest context, liderul USR avertizează că România nu ar trebui să-și „submineze propria echipă” prin moțiuni de cenzură, blocaje în Parlament sau atacuri publice la adresa negociatorilor. Miza economică și industrială invocată de USR Pe lângă componenta de securitate și înzestrare a Armatei Române, Fritz susține că programul SAFE ar aduce și efecte economice, prin: „mii de locuri de muncă noi”; „oportunități reale pentru industria românească”. În declarațiile sale, el leagă explicit programul de o finanțare de „peste 16 miliarde de euro” pentru „apărarea României și a Europei”. Ce urmează Fritz califică perioada actuală drept „cel mai prost moment pentru jocuri politice” și afirmă că miniștrii USR „vor duce mandatul lor mai departe” în legătură cu SAFE. Din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate contractele concrete sau calendarul detaliat al semnării, ci doar termenul de 33 de zile menționat de liderul USR. [...]
Un atac cu drone al Hezbollah a rănit mai mulți militari israelieni chiar în timpul unei evacuări medicale, evidențiind riscul operațional crescut pentru misiunile de recuperare sub foc în sudul Libanului , potrivit The Jerusalem Post , care citează un material video difuzat de radioul armatei. Conform armatei israeliene, mai mulți soldați din Unitatea 669 (unitate de evacuare și salvare) au fost răniți duminică, în sudul Libanului, după ce două drone lansate de Hezbollah au vizat trupele IDF în timp ce acestea evacuau un militar rănit. În imagini, una dintre drone lovește în apropierea militarilor, la momentul încărcării tărgii. Armata a precizat că elicopterul nu a fost avariat și a reușit să finalizeze evacuarea. Una dintre drone a fost interceptată, iar cealaltă a impactat lângă militari; luptătorii de la sol au tras asupra dronei în încercarea de a o doborî, însă au ratat, iar aceasta a explodat în apropiere. Elicopterul Forțelor Aeriene s-a ridicat de la sol în câteva secunde, pentru a evita o lovitură directă și posibilitatea lansării altor drone în zonă. Context: un militar ucis, alți șase răniți într-un alt atac cu dronă Separat, IDF a anunțat moartea sergentului Idan Fooks, 19 ani, din Petah Tikva, militar în Batalionul 77 al Brigăzii 7 Blindate. Potrivit armatei, acesta a fost ucis în sudul Libanului, tot duminică, după ce o dronă explozivă lansată de Hezbollah i-a lovit poziția în timpul unei operațiuni; alți șase soldați au fost răniți în același incident. Publicația notează că nu există indicii că imaginile cu evacuarea cu elicopterul ar corespunde incidentului în care a fost ucis Fooks, iar radioul armatei nu a precizat dacă cele două evenimente sunt legate. [...]
Un start-up românesc mizează pe drone „fără unelte”, asamblabile în 120 de secunde, ca avantaj operațional pe teren , iar planul de a ridica o fabrică în București indică o trecere de la prototipuri și demonstrații la producție mai structurată, potrivit Libertatea . Qognifly produce drone militare cu aripă fixă care se montează manual, fără șurubelnițe sau chei, direct pe teren. CEO-ul Ion Mocanu a explicat, la podcastul „Frontier Defense” (Ep. 8), găzduit de G4Media, că asamblarea se face „în sub două minute” de către doi oameni. Ce înseamnă, practic, „asamblare în două minute” Accentul companiei este pe reducerea timpului și a logisticii necesare pentru punerea în funcțiune. În material este descrisă o demonstrație în fața jurnaliștilor, în care o echipă a montat contracronometru drona de supraveghere SP5, iar după asamblare aparatul a decolat și a rămas în aer „timp de câteva zeci de minute”. Producție: fabrică în București și extindere la Caransebeș Qognifly ridică o fabrică în București pentru a produce 12 versiuni de drone, inclusiv: modele de supraveghere; modele „de tip Shahed”; interceptoare. Interceptorul este dezvoltat împreună cu start-up-ul american XDOWN. Separat, compania își extinde producția la Caransebeș, oraș ales pentru facilitățile aerodromului local. Locația este folosită deja pentru testarea aparatelor, iar firma spune că intenționează să transforme zona într-un hub de producție. Date tehnice și preț: SP5, între 200.000 și 1 milion de euro Modelul SP5 este prezentat ca un UAV (vehicul aerian fără pilot) de 55 kg, cu dublă utilizare – civilă și militară – și cu o complexitate de aproximativ 4.000 de componente. Sistemul folosește patru motoare electrice pentru decolare și aterizare verticală (VTOL), iar zborul de croazieră este susținut de un motor hibrid. În articol sunt menționate și performanțe precum anduranță de „peste 17 ore”, viteză de 160 km/h și altitudine de 5.000 de metri. Prețul unei unități variază între 200.000 și un milion de euro (aprox. 1,0–5,0 milioane lei), în funcție de dotări, inclusiv senzori optoelectronici de înaltă precizie. Unde sunt folosite și de ce contează Tehnologia Qognifly a ajuns deja pe piețe din Canada, Turcia și Marea Britanie. Potrivit fondatorului Ion Mocanu, soluțiile sunt adoptate mai ales de forțele de ordine și agenții de protecție, fiind menționată explicit Poliția de Frontieră, care ar avea nevoie de echipamente pentru intervenții rapide. [...]
Întârzierile la livrările de armament contractat obligă MApN să „mute piese” pe teren , după incidentul cu o dronă rusească prăbușită în județul Galați, potrivit Antena 3 . Ministrul Apărării, Radu Miruță , spune că România a comandat și a plătit radare și rachete, dar acestea nu au ajuns încă, pe fondul limitelor de producție și al cererii ridicate la nivel internațional. Incidentul a avut loc în noaptea de 24 spre 25 aprilie, când o dronă de tip Geran 2, încărcată cu explozibil, a pătruns în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit într-o gospodărie din cartierul Bariera Traian (Galați). Peste 500 de locuitori au fost evacuați, iar specialiști ai MApN, MAI și SRI au transportat drona pe malul lacului Brateș, unde a fost detonată controlat. În aceeași zi, o a doua dronă a fost găsită lângă o fermă din Văcăreni (Tulcea). De ce nu a fost interceptată: „gaura” de la altitudini joase Miruță afirmă că drona a zburat la 45–50 de metri, timp de aproximativ patru minute, pe o distanță de circa 15 kilometri în spațiul aerian național. La aceste altitudini, radarele fixe au limitări, inclusiv din cauza reliefului, iar acoperirea depinde de soluții locale. Ministrul explică faptul că există sisteme mobile care pot îmbunătăți detecția la joasă altitudine, însă sunt puține și sunt direcționate în zonele considerate, până acum, cu risc mai mare. Zona Galați nu fusese încadrată în această categorie, pe motiv că în ultimii trei ani nu ar mai fi existat incidente similare acolo, spre deosebire de alte puncte unde intrările dronelor s-ar fi repetat mai des. Măsuri imediate: relocare de capabilități și două dispozitive noi De săptămâna viitoare, MApN va muta capabilități de monitorizare spre Galați. Miruță admite că resursele sunt limitate și descrie redistribuirea ca pe o optimizare între zone cu risc „foarte, foarte mic” și zone unde riscul a crescut. În paralel, două dispozitive noi ar urma să intre în operare, cu rolul de a îmbunătăți ceea ce există deja, fără a „descoperi” alte zone prin mutări din teren. Unul dintre dispozitive era programat să intre în funcțiune vineri, iar ultimul test fusese finalizat, conform ministrului. Blocajul structural: echipamente contractate și plătite, dar nelivrate Ministrul afirmă că România are contractate sisteme SHORAD și VSHORAD (apărare antiaeriană cu rază scurtă și foarte scurtă), rachete Mistral și sisteme Skyranger, iar radarele pentru detecție la joasă altitudine au fost proiectate și comandate prin programul SAFE . „Le-am comandat, le-am plătit, n-au venit – nu pentru că stă România la o coadă mai lungă, ci pentru că e o limită la producători și sunt și alții care vor.” În această logică, ministrul susține că, dacă echipamentele ar fi fost deja în stocurile Armatei Române, „foarte probabil” situația de la Galați ar fi fost interceptată. SAFE: 21 de contracte până la 31 mai și risc de blocaj procedural Programul SAFE, prezentat drept principala sursă de finanțare europeană pentru producția de apărare, are ca țintă semnarea a 21 de contracte până la 31 mai. Miruță descrie un traseu birocratic în care specificațiile tehnice pleacă de la MApN către Cancelaria Primului Ministru, sunt analizate într-un grup de lucru interinstituțional, se stabilesc prețuri maximale, apoi dosarele ajung în Parlament, care trebuie să aprobe contractarea. Ministrul avertizează că, fără convocarea Parlamentului în timp util, semnarea nu poate fi făcută „în ultima clipă”, invocând existența unor termene legale. Context: România „nu este o țară aflată în război”, spune ministrul Miruță afirmă că nu există informații care să indice un interes al Federației Ruse de a ataca deliberat România și pune astfel de incidente pe seama efectelor colaterale ale apărării antiaeriene ucrainene (drone avariate, deviate de la traiectorie sau afectate de bruiaj). Pe termen lung, ministrul susține că soluția de fond ar fi dezvoltarea, în interiorul MApN, a unui software pentru drone, astfel încât România să nu rămână doar „cumpărător de soluții” care rezolvă parțial problema. În acest sens, spune că a început formarea unei echipe interne, deocamdată cu cinci-șase persoane, cu un obiectiv inițial de 20–25. [...]
România redistribuie capabilități militare către zonele cu risc mai mare , după incidentele în care drone cu explozibil au ajuns și s-au prăbușit pe teritoriul național, inclusiv în municipiul Galați și în județul Tulcea, potrivit G4Media . Măsura are un impact operațional direct: Armata mută echipamentele disponibile în funcție de evaluarea riscurilor, pe fondul limitărilor de detecție la altitudini joase. Ministrul Apărării, Radu Miruță , a declarat la Digi24 că redistribuirea vizează „zonele considerate mai expuse”, în contextul incidentelor din noaptea de vineri spre sâmbătă, când drone cu explozibil au ajuns pe teritoriul României, cele mai grave cazuri fiind la Galați și în Tulcea, ambele detonate în weekend. De ce se mută echipamentele: limitări la detecția dronelor care zboară jos Oficialul a explicat că o problemă majoră ține de limitările sistemelor radar atunci când dronele zboară la altitudini foarte mici. El a dat exemplul dronei de la Galați, despre care a spus că ar fi zburat la 50 de metri, situație în care ar fi necesare soluții radar locale. „Dacă se zboară la 50 de metri, cum a fost drona de la Galați, acolo trebuie să existe o soluție radar locală, ca atunci când îți dai internet hotspot de pe telefonul mobil. Armata Română are și soluții pentru astfel de situații, însă sunt limitate. Sunt puține și le direcționăm acolo unde este apreciat că riscul este mai mare.” „Numărul nu este infinit”: redistribuire în funcție de risc Miruță a spus că autoritățile mută echipamentele din zone cu risc foarte mic către zone unde riscul este mai ridicat, subliniind constrângerea de resurse. „Mutăm capabilități din zone unde riscul este foarte mic în zone unde riscul este un pic mai mare. Numărul acestor capabilități nu este infinit, avem niște piese pe care le mutăm pentru a acoperi diverse scenarii.” Cum ajung dronele pe teritoriul României, potrivit ministrului Ministrul a afirmat că, „în majoritatea cazurilor”, nu ar fi vorba despre atacuri directe asupra României, ci despre drone afectate în zona de conflict. „Ceea ce vedem că se întâmplă în astfel de situații, de cele mai multe ori, sunt drone care sunt împușcate de apărarea antiaeriană din Ucraina. Se trage în ele, li se modifică structura aerodinamică sau își pierd coordonarea GPS pentru că sunt bruiate și continuă să zboare pe o traiectorie necontrolată, fie până își consumă combustibilul, fie până se lovesc de ceva și cad.” În același timp, Miruță a susținut că România nu este în război și că nu există informații care să indice un atac intenționat. „România nu este o țară aflată în conflict. Nu avem niciun fel de informație care să ne facă să credem că există un interes din partea Federației Ruse să atace România.” Adaptare continuă și dezvoltare internă Ministrul a atras atenția asupra ritmului rapid de evoluție a tehnologiei dronelor în războiul din Ucraina, inclusiv asupra apariției unor încărcături capabile să atace ținte la distanță. El a mai spus că unele probleme identificate în urmă cu câteva luni au început să fie rezolvate, dar apar constant provocări noi. În paralel, Ministerul Apărării încearcă să dezvolte soluții proprii, inclusiv un software dedicat pentru operarea dronelor, pe care ministrul îl descrie ca fiind dependent de datele și deciziile interne ale Armatei Române. [...]
