Știri
Știri din categoria Apărare
Întârzierile la livrările de armament contractat obligă MApN să „mute piese” pe teren, după incidentul cu o dronă rusească prăbușită în județul Galați, potrivit Antena 3. Ministrul Apărării, Radu Miruță, spune că România a comandat și a plătit radare și rachete, dar acestea nu au ajuns încă, pe fondul limitelor de producție și al cererii ridicate la nivel internațional.
Incidentul a avut loc în noaptea de 24 spre 25 aprilie, când o dronă de tip Geran 2, încărcată cu explozibil, a pătruns în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit într-o gospodărie din cartierul Bariera Traian (Galați). Peste 500 de locuitori au fost evacuați, iar specialiști ai MApN, MAI și SRI au transportat drona pe malul lacului Brateș, unde a fost detonată controlat. În aceeași zi, o a doua dronă a fost găsită lângă o fermă din Văcăreni (Tulcea).
Miruță afirmă că drona a zburat la 45–50 de metri, timp de aproximativ patru minute, pe o distanță de circa 15 kilometri în spațiul aerian național. La aceste altitudini, radarele fixe au limitări, inclusiv din cauza reliefului, iar acoperirea depinde de soluții locale.
Ministrul explică faptul că există sisteme mobile care pot îmbunătăți detecția la joasă altitudine, însă sunt puține și sunt direcționate în zonele considerate, până acum, cu risc mai mare. Zona Galați nu fusese încadrată în această categorie, pe motiv că în ultimii trei ani nu ar mai fi existat incidente similare acolo, spre deosebire de alte puncte unde intrările dronelor s-ar fi repetat mai des.
De săptămâna viitoare, MApN va muta capabilități de monitorizare spre Galați. Miruță admite că resursele sunt limitate și descrie redistribuirea ca pe o optimizare între zone cu risc „foarte, foarte mic” și zone unde riscul a crescut.
În paralel, două dispozitive noi ar urma să intre în operare, cu rolul de a îmbunătăți ceea ce există deja, fără a „descoperi” alte zone prin mutări din teren. Unul dintre dispozitive era programat să intre în funcțiune vineri, iar ultimul test fusese finalizat, conform ministrului.
Ministrul afirmă că România are contractate sisteme SHORAD și VSHORAD (apărare antiaeriană cu rază scurtă și foarte scurtă), rachete Mistral și sisteme Skyranger, iar radarele pentru detecție la joasă altitudine au fost proiectate și comandate prin programul SAFE.
„Le-am comandat, le-am plătit, n-au venit – nu pentru că stă România la o coadă mai lungă, ci pentru că e o limită la producători și sunt și alții care vor.”
În această logică, ministrul susține că, dacă echipamentele ar fi fost deja în stocurile Armatei Române, „foarte probabil” situația de la Galați ar fi fost interceptată.
Programul SAFE, prezentat drept principala sursă de finanțare europeană pentru producția de apărare, are ca țintă semnarea a 21 de contracte până la 31 mai. Miruță descrie un traseu birocratic în care specificațiile tehnice pleacă de la MApN către Cancelaria Primului Ministru, sunt analizate într-un grup de lucru interinstituțional, se stabilesc prețuri maximale, apoi dosarele ajung în Parlament, care trebuie să aprobe contractarea.
Ministrul avertizează că, fără convocarea Parlamentului în timp util, semnarea nu poate fi făcută „în ultima clipă”, invocând existența unor termene legale.
Miruță afirmă că nu există informații care să indice un interes al Federației Ruse de a ataca deliberat România și pune astfel de incidente pe seama efectelor colaterale ale apărării antiaeriene ucrainene (drone avariate, deviate de la traiectorie sau afectate de bruiaj).
Pe termen lung, ministrul susține că soluția de fond ar fi dezvoltarea, în interiorul MApN, a unui software pentru drone, astfel încât România să nu rămână doar „cumpărător de soluții” care rezolvă parțial problema. În acest sens, spune că a început formarea unei echipe interne, deocamdată cu cinci-șase persoane, cu un obiectiv inițial de 20–25.
Recomandate
Ministerul Apărării mută, de săptămâna viitoare, capabilități antiaeriene spre zona Galați , după incidentele în care drone rusești au pătruns pe teritoriul României, potrivit News . Ministrul Apărării, Radu Miruță, spune că unele capabilități de înzestrare pentru apărarea antiaeriană de la sol au fost incluse în SAFE (instrument european de finanțare), iar dacă ar fi fost deja în stocurile Armatei „foarte probabil” situația de la Galați ar fi fost interceptată. Ce se schimbă operațional: redistribuirea mijloacelor existente Miruță a anunțat că, în urma evenimentelor din acest weekend, Ministerul Apărării va muta „niște capabilități noi” în zona vizată. El a precizat că numărul acestor capabilități „nu este infinit” și că Armata operează cu resurse care pot fi relocate pentru a acoperi scenarii diferite. Contextul invocat: evoluția dronelor și limitele apărării Ministrul a susținut, într-o intervenție la Digi24, că tehnologia dronelor se îmbunătățește și că unele modele au „altă amprentă tehnică” și pot avea inclusiv încărcături care să atace ținte aflate la distanță, precum un elicopter. El a adăugat însă că nu acesta ar fi cazul dronelor descoperite acum. În explicația sa, o parte dintre incidente ar putea apărea atunci când dronele sunt lovite de apărarea antiaeriană ucraineană, își modifică traiectoria (inclusiv din cauza bruiajului GPS) și ajung să zboare necontrolat până rămân fără combustibil sau se prăbușesc. Cum e evaluat riscul pentru Galați și alte zone Întrebat dacă zona devine una de risc, Miruță a spus că depinde de scenariu și că discuția nu se limitează la Galați, ci poate viza „multe alte zone din România”. Totodată, a afirmat că România „nu este o țară aflată în conflict” și că nu există informații care să indice un interes al Federației Ruse de a ataca România. De ce contează Mesajul central al ministrului este că răspunsul imediat se bazează pe repoziționarea de capabilități existente , în timp ce o parte din soluțiile de întărire a apărării antiaeriene sunt încă în faza de finanțare/achiziție prin SAFE, ceea ce lasă un interval în care acoperirea se ajustează prin mutări interne, nu prin intrări rapide de echipamente noi în stoc. [...]
Incidentul cu drona din Galați scoate în evidență o vulnerabilitate operațională a apărării aeriene la altitudini joase , iar Armata ia în calcul rearanjarea dispozitivelor de monitorizare și apărare la granița cu Ucraina, potrivit Libertatea . Ministrul Apărării, Radu Miruță , spune că drona care s-a prăbușit într-o gospodărie din Galați era „de tip Geran 2”, model nou, fabricat în Rusia, și a traversat spațiul aerian național la altitudine joasă. Miruță a precizat că drona a zburat „timp de aproximativ 4 minute”, pe o distanță de 15 km, ceea ce ar însemna o viteză de aproximativ 225 km/h. Contextul, potrivit ministrului, a fost un „atac intens” asupra infrastructurii din Ucraina, în zona Reni, iar fragmente din dronă au ajuns pe teritoriul României. Ce spune MApN despre limita de monitorizare la joasă altitudine Ministrul Apărării afirmă că Armata Română poate monitoriza spațiul aerian „doar la altitudini înalte”, nu și la altitudini foarte joase, ca în cazul acestui incident. Pentru obiecte mici care zboară jos, în zone unde relieful limitează radarul, sunt folosite soluții radar „mobile”, locale, însă „numărul acestora este unul limitat”, iar ele sunt concentrate acolo unde riscurile sunt evaluate ca fiind mai mari. În același timp, Miruță susține că, până acum, evoluția atacurilor rusești din apropierea graniței nu ar fi indicat o astfel de situație în zona în care au fost găsite fragmentele. Reconfigurare de dispozitive și legătura cu programul SAFE După incident, Statul-Major al Apărării „analizează rearanjarea dispozitivelor de monitorizare și apărare” în zona graniței cu Ucraina, potrivit ministrului. Miruță mai spune că MApN dezvoltă lunar soluții noi, fie prin achiziții, fie prin replanificarea și integrarea diferită a capabilităților existente. În declarația sa, ministrul leagă și de programul SAFE o posibilă îmbunătățire a reacției: dacă „capabilitățile de apărare antiaeriană gândite și incluse” în acest program ar fi fost deja în inventarul Armatei Române, „cel mai probabil” drona ar fi fost observată și interceptată, inclusiv în scenariul de zbor la altitudine mică într-o zonă cu relief. „După incidentul de azi-noapte, Statul-Major al Apărării analizează rearanjarea dispozitivelor de monitorizare și apărare în zona graniței cu Ucraina.” Ce s-a întâmplat la sol și reacția autorităților În noaptea precedentă, mai multe fragmente de dronă au căzut în Galați, iar o anexă gospodărească și un stâlp de electricitate au fost avariate. Potrivit sursei, drona avea o încărcătură explozivă, informație transmisă de purtătorul de cuvânt al DSU, Bogdan Toma, pentru Libertatea. Ministerul de Interne a anunțat evacuarea persoanelor din perimetrul afectat pe o rază de 200 de metri. În plan diplomatic, ministrul de Externe, Oana Țoiu, a decis convocarea la MAE a ambasadorului Rusiei la București, Vladimir Lipaev, după incident. În plan tehnic, Miruță a mai afirmat că „nicio armată din lume nu poate intercepta resturi de dronă” rezultate în urma unor atacuri masive, în orice condiții de relief, la altitudini mici. [...]
România redistribuie capabilități militare către zonele cu risc mai mare , după incidentele în care drone cu explozibil au ajuns și s-au prăbușit pe teritoriul național, inclusiv în municipiul Galați și în județul Tulcea, potrivit G4Media . Măsura are un impact operațional direct: Armata mută echipamentele disponibile în funcție de evaluarea riscurilor, pe fondul limitărilor de detecție la altitudini joase. Ministrul Apărării, Radu Miruță , a declarat la Digi24 că redistribuirea vizează „zonele considerate mai expuse”, în contextul incidentelor din noaptea de vineri spre sâmbătă, când drone cu explozibil au ajuns pe teritoriul României, cele mai grave cazuri fiind la Galați și în Tulcea, ambele detonate în weekend. De ce se mută echipamentele: limitări la detecția dronelor care zboară jos Oficialul a explicat că o problemă majoră ține de limitările sistemelor radar atunci când dronele zboară la altitudini foarte mici. El a dat exemplul dronei de la Galați, despre care a spus că ar fi zburat la 50 de metri, situație în care ar fi necesare soluții radar locale. „Dacă se zboară la 50 de metri, cum a fost drona de la Galați, acolo trebuie să existe o soluție radar locală, ca atunci când îți dai internet hotspot de pe telefonul mobil. Armata Română are și soluții pentru astfel de situații, însă sunt limitate. Sunt puține și le direcționăm acolo unde este apreciat că riscul este mai mare.” „Numărul nu este infinit”: redistribuire în funcție de risc Miruță a spus că autoritățile mută echipamentele din zone cu risc foarte mic către zone unde riscul este mai ridicat, subliniind constrângerea de resurse. „Mutăm capabilități din zone unde riscul este foarte mic în zone unde riscul este un pic mai mare. Numărul acestor capabilități nu este infinit, avem niște piese pe care le mutăm pentru a acoperi diverse scenarii.” Cum ajung dronele pe teritoriul României, potrivit ministrului Ministrul a afirmat că, „în majoritatea cazurilor”, nu ar fi vorba despre atacuri directe asupra României, ci despre drone afectate în zona de conflict. „Ceea ce vedem că se întâmplă în astfel de situații, de cele mai multe ori, sunt drone care sunt împușcate de apărarea antiaeriană din Ucraina. Se trage în ele, li se modifică structura aerodinamică sau își pierd coordonarea GPS pentru că sunt bruiate și continuă să zboare pe o traiectorie necontrolată, fie până își consumă combustibilul, fie până se lovesc de ceva și cad.” În același timp, Miruță a susținut că România nu este în război și că nu există informații care să indice un atac intenționat. „România nu este o țară aflată în conflict. Nu avem niciun fel de informație care să ne facă să credem că există un interes din partea Federației Ruse să atace România.” Adaptare continuă și dezvoltare internă Ministrul a atras atenția asupra ritmului rapid de evoluție a tehnologiei dronelor în războiul din Ucraina, inclusiv asupra apariției unor încărcături capabile să atace ținte la distanță. El a mai spus că unele probleme identificate în urmă cu câteva luni au început să fie rezolvate, dar apar constant provocări noi. În paralel, Ministerul Apărării încearcă să dezvolte soluții proprii, inclusiv un software dedicat pentru operarea dronelor, pe care ministrul îl descrie ca fiind dependent de datele și deciziile interne ale Armatei Române. [...]
MApN schimbă modul de selecție a dronelor, cerând testare în operațiuni reale înainte de contracte , potrivit HotNews . Ministrul Apărării, Radu Miruță , spune că firmele care au participat la un exercițiu în poligonul de la Capu Midia au fost invitate să meargă „în operațiuni reale” alături de militari și să doneze produse pentru utilizare, urmând ca doar cele care se califică să intre ulterior într-o posibilă relație comercială. Decizia mută accentul de pe prezentări și documentație pe validarea practică a capabilităților, într-un context în care Armata Română caută soluții funcționale pentru drone și sisteme contra-dronă. Miruță a descris exercițiul de la Capu Midia drept „o premieră” și „o provocare” pentru companiile care susțin că pot produce astfel de echipamente, tocmai pentru a demonstra concret performanța produselor. Ce presupune noul filtru operațional Potrivit ministrului, specialiștii Armatei Române au urmărit în poligon caracteristicile tehnice ale produselor și modul în care acestea funcționează în scenarii relevante. Pasul următor ar urma să fie, „de săptămâna viitoare”, o invitație oficială către firmele ale căror produse se potrivesc nevoilor Armatei Române, pentru: participare în „operațiuni reale”, împreună cu militarii; donarea „câtorva” produse, astfel încât acestea să poată fi folosite efectiv de armată; întocmirea unui „fișier de feedback” pe baza utilizării. De ce contează pentru piață și pentru achiziții Mesajul MApN indică o selecție bazată pe rezultate în teren, înainte de discuții comerciale, ceea ce poate schimba modul în care furnizorii își calibrează ofertele și demonstrațiile tehnice. Miruță a argumentat că validarea trebuie făcută „pe câmp”, nu „în birou”, criticând prezentările de tip PowerPoint și fișiere PDF care nu confirmă performanța în condiții apropiate de utilizarea reală. Informațiile au fost relatate inițial de News.ro, citat de HotNews. [...]
România își accelerează capacitatea de apărare contra dronelor prin testarea, împreună cu NATO, a unui sistem bazat pe inteligență artificială care ar urma să devină operațional „în câteva zile”, potrivit Antena 3 . Testele au avut loc la poligonul Capu Midia , pe litoralul Mării Negre, într-un context în care drone rusești au pătruns repetat în spațiul aerian românesc. Sistemul testat este produs de compania americană Project Eagle , fondată de Eric Schmidt, fost director general al Google. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus că soluția ar urma să fie pusă în funcțiune pe teritoriul României în următoarele zile. Ce s-a testat și de ce contează operațional Exercițiul a durat două săptămâni și a fost organizat de Ministerul Apărării împreună cu NATO. În poligon au fost evaluate componente dezvoltate de companii private, inclusiv: drone interceptoare; radare și senzori; echipamente de bruiaj (care perturbă comunicațiile și navigația dronelor). Capu Midia este la aproximativ 80 de kilometri de linia frontului din Ucraina, iar presiunea pentru întărirea rapidă a apărării aeriene a crescut după incidente repetate la granița estică a NATO, pe fondul atacurilor Rusiei asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre. Cel mai recent episod care a generat reacție publică, potrivit materialului, a fost la Galați, în această săptămână. Cum funcționează Merops și ce îl diferențiază Sistemul se numește Merops și este descris ca fiind deja folosit în Ucraina și în Polonia. Include o bază de comandă la sol, rampe de lansare și drone interceptoare numite Surveyor, care pot opera autonom folosind inteligență artificială și radar, potrivit surselor NATO citate în material. Mecanismul, așa cum este prezentat, detectează drona țintă și trimite un interceptor care o urmărește și o neutralizează fără comandă umană permanentă. Diferența față de apărarea antiaeriană clasică este că aceasta a fost proiectată în principal pentru rachete și aeronave, nu pentru drone mici și relativ ieftine, devenite frecvente în războiul modern. Rezultatul testului și pașii următori Radu Miruță a caracterizat testul drept „parțial reușit”, după ce un interceptor ar fi virat prea brusc și a ratat ținta. Totuși, ministrul a indicat că a fost impresionat de imaginea termică, precizia radarului și modul în care sistemul a angajat țintele. „Merops reduce numărul de scenarii pe care nu le putem gestiona.” Miruță a mai spus că sistemul ar putea contracara amenințările cu drone de-a lungul Dunării. Într-o postare pe Facebook, ministrul a precizat că producătorii de drone și sisteme contra-dronă au fost invitați „să arate concret” capabilitățile în poligon, într-un exercițiu MApN–NATO, și a criticat soluțiile rămase la nivel de prezentări. Companiile ale căror soluții au atins standardele necesare vor fi invitate la minister pentru colaborare începând de săptămâna viitoare, potrivit declarațiilor sale. Context: ce are România în dotare acum Materialul amintește că România dispune de avioane F-16, sisteme Patriot, lansatoare HIMARS, rachete sol-aer cu rază scurtă Chiron și tunuri antiaeriene Gepard. Este menționat și un plan comun româno-ucrainean de a produce drone în cadrul mecanismului european de rearmare SAFE. [...]
Costurile ridicate ale interceptării dronelor cu avioane și rachete scumpe împing discuția spre soluții mai ieftine , precum sisteme antiaeriene de rază scurtă și mijlocie, după incidentele în care fragmente de drone au căzut la Galați și Tulcea, potrivit Adevărul . În contextul în care o oră de zbor pentru un F-16 costă cel puțin 30.000 de euro, iar eficiența împotriva dronelor nu este garantată, tema devine una de alocare realistă a resurselor pentru apărarea aeriană. Duminică, 25 aprilie, o dronă a căzut în județul Galați și a lovit un stâlp și o anexă gospodărească, iar o altă dronă a fost găsită în Tulcea. Pe fondul panicii și al criticilor din spațiul public, Ministerul Apărării a explicat de ce aeronavele ridicate nu au doborât țintele: deși piloții au avut autorizare să angajeze, ținta s-a aflat permanent deasupra teritoriului ucrainean, ceea ce a făcut imposibilă deschiderea focului. Detaliile poziției MApN sunt prezentate într-un material separat al publicației, Adevărul . De ce Patriot și avioanele nu sunt „răspunsul standard” la drone Generalul (r) Dan Grecu , președintele Asociației Ofițerilor Români în Rezervă, argumentează că soluția avioanelor nu este 100% eficientă și că, în incidentele de până acum, nicio dronă rusească nu a fost lovită de Forțele Aeriene Române sau de aliați, în condițiile descrise în articol. În paralel, comparația de costuri arată de ce folosirea interceptoarelor scumpe devine greu de susținut pe termen lung în fața dronelor ieftine și numeroase: un sistem Patriot „se apropie de un miliard de dolari” (aprox. 4,6 miliarde lei); o rachetă Patriot costă „circa un milion de dolari” (aprox. 4,6 milioane lei); o dronă de tip Geran-2 ar costa, potrivit articolului, între 15.000 și 30.000 de euro (aprox. 75.000–150.000 lei). În acest context, generalul Grecu spune că nu crede că rachetele Patriot sau avioanele pot rezolva întotdeauna astfel de situații, inclusiv din cauza costurilor și a limitelor de producție și stocuri de muniție. Alternativele mai ieftine invocate: SHORAD și „Ghepard” În opinia generalului, există opțiuni mai potrivite pentru ținte de tip dronă, cu eficiență dovedită inclusiv în Ucraina: mitraliere; sisteme SHORAD (apărare antiaeriană cu rază scurtă); sisteme „Ghepard ”, folosite contra dronelor. Totuși, el avertizează că nu există armă care să garanteze 100% lovirea și doborârea unei drone, iar o apărare „perfectă” este imposibilă din motive practice. Limita operațională: nu poți acoperi „fiecare centimetru” de teritoriu Un punct central al analizei este constrângerea de densitate: nicio țară nu are suficiente sisteme antiaeriene și antidronă pentru a proteja integral teritoriul. Generalul Grecu rezumă problema în termeni logistici, arătând că nu poți „împânzi” zone întinse, precum Dunărea, cu sisteme și echipe de tragere. Aceeași logică este folosită pentru a explica de ce nici Ucraina, nici SUA și aliații lor din Orientul Mijlociu nu reușesc să oprească toate atacurile cu drone atunci când sunt lansate în număr foarte mare: „supraaglomerarea” apărării face imposibilă interceptarea completă, chiar dacă randamentul poate fi îmbunătățit. În final, articolul notează și contextul presiunii pe stocurile de interceptoare, pe fondul utilizării intense în mai multe teatre, cu efecte asupra ritmului de refacere a muniției și asupra livrărilor către aliați. România, subliniază publicația, nu a fost o țintă pentru dronele lansate de Rusia, dar incidentele repetate mențin subiectul pe agenda de securitate și buget. [...]
