Știri
Știri din categoria Apărare
Polonia intră în discuții pentru a adera la programul francez de descurajare nucleară, alături de alte șapte state europene, potrivit Polska Agencja Prasowa. Anunțul a fost confirmat luni de premierul Donald Tusk, în aceeași zi în care președintele francez Emmanuel Macron a prezentat extinderea cooperării nucleare a Franței către parteneri europeni.
Macron a declarat, la baza navală Île-Longue din Bretania, că opt țări au acceptat să participe la noul cadru de descurajare: Polonia, Germania, Regatul Unit, Belgia, Danemarca, Grecia, Țările de Jos și Suedia. Potrivit relatărilor din Money.pl, statele partenere vor putea lua parte la exerciții legate de doctrina nucleară franceză.
În paralel, Franța și Germania au decis înființarea unui grup comun de coordonare în domeniul nuclear, care ar urma să înceapă activitatea în cursul acestui an și să armonizeze aspecte legate de doctrină și exerciții. Macron a subliniat că inițiativa este „complet complementară NATO” și că se desfășoară în deplină transparență față de Statele Unite.
Premierul Donald Tusk a transmis că Polonia „se înarmează cu prieteni pentru ca adversarii să nu îndrăznească să atace”, sugerând că Varșovia vede în această formulă o consolidare a securității regionale. Tema unei „umbrele nucleare” franceze pentru Europa Centrală a fost lansată încă din martie 2025, iar în mai 2025 Franța și Polonia au semnat un tratat bilateral privind asistența militară în caz de amenințare.
Conform datelor Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm, citate de Le Monde, Franța deține aproximativ 290 de focoase nucleare, bazate pe rachete lansate de pe submarine și pe bombe transportate de avioane Rafale. Extinderea cooperării vine pe fondul războiului din Ucraina și al temerilor privind stabilitatea arhitecturii de securitate europene.
Inițiativa marchează un pas semnificativ spre o coordonare nucleară mai strânsă în interiorul Europei, într-un moment în care mai multe state caută garanții suplimentare de securitate în fața riscurilor din estul continentului.
Recomandate
Clauza de apărare reciprocă a Uniunii Europene ar putea fi activată sau analizată în următoarele zile, după atacurile cu drone asupra Ciprului , potrivit informațiilor publicate de Digi24 , care citează Euractiv. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Paula Pinho, a declarat că subiectul va fi discutat în cadrul reuniunilor programate la nivel european, fără a anticipa un rezultat. Articolul 42 alineatul (7) din Tratatul de la Lisabona prevede că, dacă un stat membru este victima unei agresiuni armate pe teritoriul său, celelalte state membre au obligația de a-i acorda ajutor și asistență prin toate mijloacele de care dispun. Discuțiile vin în contextul în care bazele militare britanice din Cipru au fost vizate de peste 20 de atacuri cu drone, unul provocând pagube minore. De asemenea, Aeroportul Internațional Paphos a fost evacuat temporar din cauza unor avertismente privind un posibil atac. Cipru este stat membru al UE și deține în prezent președinția rotativă a Consiliului Uniunii, însă nu face parte din NATO. Între timp, Grecia a ridicat nivelul de alertă și a anunțat trimiterea a două fregate și a unei perechi de avioane F-16 în Cipru . Ministrul elen al Apărării, Nikos Dendias, a precizat că Atena va contribui „în toate modurile posibile” la apărarea insulei. Contextul mai larg al conflictului din Orientul Mijlociu și incertitudinile privind angajamentul SUA față de NATO au alimentat, potrivit Euractiv, apeluri pentru reevaluarea mecanismelor europene de apărare colectivă, adesea considerate secundare în raport cu Articolul 5 al Alianței Nord-Atlantice. [...]
Președintele Emmanuel Macron a anunțat o revizuire semnificativă a doctrinei nucleare a Franței , care include, pentru prima dată, desfășurarea temporară a armelor nucleare pe teritoriul altor state europene aliate, potrivit Biziday . Această măsură face parte din strategia de "descurajare avansată" și este însoțită de decizia de a crește numărul de focoase nucleare ale Franței. În cadrul unui discurs susținut la baza navală de la Île Longue, unde sunt staționate submarinele nucleare ale Franței, Macron a subliniat importanța puterii pentru menținerea libertății și a anunțat că Franța va colabora îndeaproape cu Germania și Marea Britanie la dezvoltarea de proiecte de rachete cu rază foarte lungă de acțiune. Această cooperare ar putea include și desfășurarea temporară a armelor nucleare pe teritoriul altor state europene aliate, o decizie fără precedent. "Trebuie să fim temuți dacă vrem să fim liberi, iar pentru a fi temuți, trebuie să fim puternici", a declarat Emmanuel Macron. Macron a justificat creșterea arsenalului nuclear prin amenințările tot mai mari și mai diverse la adresa securității globale, menționând conflictele în creștere și retragerea Statelor Unite și Rusiei din unele tratate nucleare. De asemenea, a subliniat că inițiativa nu este menită să înlocuiască NATO, ci să o completeze, îndemnând Europa să devină o putere geopolitică. Opt state europene, inclusiv Germania, Polonia și Marea Britanie, și-au exprimat interesul pentru inițiativa franceză, iar cooperarea va începe prin exerciții comune. În plus, Macron a anunțat că viitorul submarin nuclear al Franței, numit "L’Invincible", va intra în serviciu în 2036, consolidând astfel capacitățile nucleare ale țării. Acest anunț vine într-un context de escaladare a tensiunilor în Orientul Mijlociu și de îngrijorare a liderilor europeni cu privire la soliditatea "umbrelei nucleare" americane, pe fondul recentelor lovituri israeliano-americane asupra Iranului. [...]
Falcon Defence anunță contracte de 253 milioane de euro și lansarea unei platforme de producție în România , intrând oficial pe piața locală cu un proiect dedicat materialelor energetice și muniției de artilerie, potrivit G4Media , care citează Agerpres. Contractele ferme vizează livrări în 2026 și vor fi onorate inițial prin facilitățile existente ale grupului din Europa și Asia. Compania, parte a Falcon Group, anunță o capacitate actuală de producție de 5.000 de proiectile de 155 mm pe lună, cu disponibilitate imediată. Prin parteneriate internaționale, rețeaua ar urma să ajungă la 30.000 de proiectile lunar până în trimestrul al doilea din 2026. În România, prima fază a investiției va adăuga o capacitate suplimentară de 10.000 de proiectile pe lună, ceea ce ar asigura un volum de aproximativ 220.000 de proiectile pentru livrările din 2026. Producția va respecta standardele NATO și reglementările europene privind controlul exporturilor. Proiectul presupune retehnologizarea și reactivarea unei platforme industriale existente, achiziționată în 2025 cu aprobarea investiției străine directe. Investiția estimată pentru prima etapă este de circa 50 milioane de euro și ar urma să genereze între 100 și 150 de locuri de muncă directe, plus câteva sute indirecte. Compania anunță și planuri pentru linii suplimentare de producție pentru RDX și TNT, cu obiectivul declarat de a consolida autonomia României în domeniul materialelor energetice. Reprezentanții Falcon Defence susțin că proiectul se înscrie în tendința europeană de extindere a capacităților din industria de apărare, pe fondul creșterii cererii de muniție în contextul războiului din Ucraina. Prin această investiție, România ar urma să fie integrată într-o rețea industrială internațională dedicată producției de muniție de artilerie, într-un moment în care mai multe state membre ale Uniunii Europene își majorează bugetele de apărare și își consolidează capacitățile interne de producție. [...]
Rusia își consolidează flota de submarine și arsenalul nuclear pentru a compensa inferioritatea convențională față de NATO , potrivit unei analize publicate de Business Insider . Viceamiralul norvegian Rune Andersen afirmă că această „asimetrie inerentă” împinge Moscova să investească prioritar în capabilități neconvenționale. Deși Rusia are peste 1,1 milioane de militari activi, pierderile din Ucraina sunt considerabile. Estimările occidentale indică aproximativ 1,2 milioane de victime de la începutul invaziei, iar recrutările lunare, de 30.000–40.000 de soldați, abia acoperă pierderile. În paralel, echipamentele militare au fost puternic afectate, inclusiv nave și aeronave. Submarinele, avantaj strategic În condițiile în care nu poate egala forța navală de suprafață a NATO, Rusia mizează pe flota sa de peste 60 de submarine, unele capabile să lanseze rachete balistice cu focos nuclear. „Sub apă este ultimul loc de pe Pământ unde te poți ascunde”, a declarat Andersen, subliniind caracterul „asimetriei” pe care Moscova îl exploatează. NATO monitorizează activitatea submarinelor rusești în Arctica și Nordul Îndepărtat. Alianța are 14 state membre care operează submarine și își consolidează capacitățile antisubmarin. „Nu subestimăm capacitățile adversarilor noștri”, a transmis comandantul Arlo Abrahamson, purtător de cuvânt al Comandamentului Maritim Aliat. Accent pe „superarme” nucleare Rusia continuă dezvoltarea unor sisteme experimentale prezentate de Vladimir Putin încă din 2018. Printre acestea: racheta de croazieră cu propulsie nucleară 9M730 Burevestnik; torpila autonomă Poseidon; racheta hipersonică Zircon; vehiculul hipersonic Avangard; racheta balistică intercontinentală Sarmat. Moscova susține că unele dintre aceste arme au rază practic nelimitată și pot ocoli sistemele de apărare. Oficialii occidentali consideră însă că, deși unele au fost folosite în Ucraina fără rezultate decisive, ele reflectă investiția continuă a Rusiei în descurajarea nucleară. Potrivit viceamiralului norvegian, dacă Rusia va ieși slăbită convențional din războiul din Ucraina, armele nucleare vor deveni și mai importante pentru statutul său de mare putere. În acest context, competiția strategică dintre Moscova și NATO se mută tot mai mult în zona capabilităților asimetrice și a descurajării nucleare. [...]
NATO își repoziționează forțele pentru a proteja cele 32 de state membre de posibile atacuri cu rachete și drone , în contextul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit Știrile ProTV , care citează AFP și Reuters. Alianța anunță ajustarea poziționării militare pentru a face față „amenințărilor potențiale” venite din Iran și din alte regiuni, în special rachete balistice și drone. Comandantul suprem al forțelor aliate în Europa (SACEUR), generalul american Alexus Grynkewich, menține un contact permanent cu liderii militari din statele aliate și cu secretarul general al NATO , a transmis purtătorul de cuvânt al SHAPE, colonelul Martin L. O'Donnell. Măsura vine după ofensiva americano-israeliană lansată împotriva Iranului, în urma căreia, potrivit declarațiilor președintelui Donald Trump pentru Fox News, zeci de lideri iranieni ar fi fost uciși. În paralel, Iranul a ripostat prin atacuri asupra Israelului și asupra unor state din Golf care găzduiesc baze militare americane. În localitatea Beit Shemesh, din centrul Israelului, nouă persoane au murit după prăbușirea unei clădiri lovite de o rachetă iraniană. Ce presupune ajustarea anunțată de NATO reevaluarea poziționării forțelor în Europa; consolidarea apărării antiaeriene și antibalistice; coordonare sporită între aliați pe ambele maluri ale Atlanticului; monitorizarea permanentă a evoluțiilor din Orientul Mijlociu. Alianța nu a anunțat mobilizări suplimentare de trupe, dar semnalul este clar: orice extindere a conflictului ar putea afecta securitatea euro-atlantică. În acest context, NATO încearcă să transmită că rămâne pregătită să apere teritoriul celor 32 de membri, într-un moment în care riscurile regionale capătă o dimensiune globală. [...]
Două avioane F-16 au fost ridicate de la sol pentru monitorizarea unei drone după ce radarele au detectat ținta în apropierea frontierei, potrivit Biziday , care citează informări ale Ministerului Apărării Naționale (MApN). Intervenția s-a desfășurat în contextul procedurilor NATO de poliție aeriană, pe fondul atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Conform MApN, sistemele radar au detectat o dronă aflată în spațiul aerian ucrainean, „în evoluție pe direcția nordului județului Tulcea” , iar la 08:45 a fost emis un nou mesaj RO-Alert pentru populația din zonă. Două aeronave F-16 Fighting Falcon de la Baza Aeriană Fetești au decolat la 09:04 pentru cercetarea și monitorizarea spațiului aerian, iar la 09:13 drona a fost doborâtă de apărarea antiaeriană ucraineană la circa 100 de metri de localitatea Chilia Veche, foarte aproape de graniță. „Conform procedurilor de poliție aeriană, două aeronave F-16 Fighting Falcon de la Baza Aeriană Feteşti au decolat la ora 09.04 pentru cercetarea si monitorizare a spațiului aerian.” Deși doborârea a avut loc pe teritoriul ucrainean, proximitatea față de România a activat mecanismele de reacție și coordonare specifice apărării aeriene integrate NATO. MApN a precizat că echipe specializate sunt pregătite să înceapă căutări pentru eventuale resturi care ar fi putut cădea pe teritoriul național, tocmai pentru că interceptarea s-a produs „foarte aproape de graniță”. În același flux de evenimente, MApN a comunicat și un incident separat în dimineața zilei de 27 februarie: la 06:57 a fost detectată o dronă în spațiul aerian ucrainean, îndreptându-se către nordul județului Tulcea , iar la 07:17 a fost transmis RO-Alert. Autoritățile au anunțat că drona nu a pătruns în spațiul aerian al României, iar la 07:47 a fost încetată starea de alertă. În seara precedentă, pe fondul atacurilor rusești „în valuri” asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, NATO a intervenit gradual cu avioane de luptă pentru supravegherea spațiului aerian din zona de frontieră, după cum reiese din informările MApN preluate de Biziday. Secvența de reacție a inclus: ridicarea a două aeronave F-16 de la Baza Aeriană Fetești (în jurul orei 16:25), conform procedurilor de poliție aeriană; ridicarea a două aeronave Eurofighter Typhoon (în jurul orei 18:00), una a Forțelor Aeriene Germane și una a Forțelor Aeriene Spaniole, de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu; transmiterea de mesaje RO-Alert pentru populația din nord-estul județului Tulcea și încetarea ulterioară a măsurilor de alertă. Contextul operațional este dat de atacurile rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene din regiunea Odesa, despre care presa ucraineană a relatat că au produs pagube și răniți. Pentru România, miza imediată rămâne prevenirea oricărei încălcări a spațiului aerian și gestionarea riscului de resturi căzute în apropierea localităților de la Dunăre, în timp ce MApN spune că monitorizează „în strânsă cooperare cu aliații din NATO” situația de la frontieră. [...]
