Știri
Știri din categoria Apărare
Polonia vrea să atragă fonduri SAFE rămase nefolosite de alte state, ceea ce poate redirecționa rapid finanțarea UE către proiecte de înzestrare cu producție europeană, potrivit Agerpres. Viceministrul apărării Pawel Zalewski a spus că Varșovia este interesată de „rezerva” de bani neutilizați și că urmează negocieri cu Comisia Europeană.
Instrumentul SAFE (Security Action For Europe) este parte a planului ReARM Europe, redenumit ulterior ReARM Readiness 2030, prezentat de Comisia Europeană în martie 2025. Planul vizează mobilizarea a până la 800 de miliarde de euro pentru consolidarea capacităților de apărare ale Uniunii Europene până în 2030, inclusiv printr-o „descurajare credibilă”.
Zalewski a indicat că alocarea fondurilor suplimentare ar urma să se decidă în urma unei competiții între state, în discuțiile cu Comisia Europeană.
„Va exista un joc de departajare în negocierile cu Comisia Europeană. Vom prezenta proiectele pe care le-am dori incluse în acest mecanism.”
Polonia a semnat deja un acord de împrumut în cadrul SAFE, care îi asigură 43,7 miliarde de euro (aprox. 218,5 miliarde lei) pentru consolidarea armatei, în contextul intensificării eforturilor UE de securitate și al riscurilor geopolitice.
Potrivit demnitarului polonez, fondurile suplimentare ar putea fi direcționate către achiziții de aviație militară, în special:
Pentru ca un proiect să fie eligibil pentru împrumuturi prin SAFE, 65% din valoarea sa trebuie contractată cu companii din statele UE, din Spațiul Economic European sau din Ucraina. În practică, mecanismul este construit pentru a susține achizițiile de echipamente produse în Europa și, în cazul statelor terțe eligibile (precum Ucraina), pentru proiecte care întăresc apărarea și stimulează industria europeană de apărare.
Recomandate
UE pune 60 milioane euro (aprox. 300 milioane lei) pe masă pentru securitatea la Marea Neagră , cu 50 milioane euro (aprox. 250 milioane lei) destinate operaționalizării hub-ului de securitate maritimă dezvoltat împreună cu România și Bulgaria și încă 10 milioane euro (aprox. 50 milioane lei) pentru operațiuni de căutare și salvare, pe fondul intensificării incidentelor din regiune, potrivit Economedia . Anunțurile au fost făcute la București, după discuțiile dintre președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , și președintele României, Nicușor Dan, axate pe securitatea la Marea Neagră și răspunsul european la amenințări hibride. Finanțarea indică o trecere de la declarații politice la măsuri cu buget și calendar, într-un moment în care libertatea navigației este prezentată ca miză economică directă pentru UE, inclusiv pentru securitatea alimentară, pe lângă dimensiunea militară și de protecție a infrastructurii. Ce acoperă finanțarea: hub-ul și intervenția rapidă Pachetul anunțat include două componente distincte: 50 milioane euro (aprox. 250 milioane lei) pentru „operaționalizarea” hub-ului de securitate maritimă de la Marea Neagră, proiect dezvoltat împreună cu România și Bulgaria și integrat într-o strategie europeană; 10 milioane euro (aprox. 50 milioane lei) pentru operațiuni de căutare și salvare , în contextul creșterii incidentelor de securitate din zonă. Von der Leyen a legat explicit aceste măsuri de escaladarea recentă, menționând atacuri cu drone care au vizat nave comerciale și pierderi de vieți omenești în rândul marinarilor. De ce contează economic: navigație, comerț și energie În declarațiile comune, miza Mării Negre este descrisă și în termeni economici, nu doar de apărare. Nicușor Dan a argumentat că regiunea este relevantă pentru Europa prin: rolul în comerțul global (inclusiv perspectiva „coridorului de mijloc”); securitatea energetică a UE, cu referire la extracția viitoare din Marea Neagră și conexiunea cu zona Mării Caspice; legătura cu sprijinul pentru Ucraina și perspectiva reconstrucției. În același timp, von der Leyen a insistat că libertatea navigației în Marea Neagră trebuie „menținută și restaurată”, descriind ruta drept „vitală” pentru economia europeană și securitatea alimentară. Context operațional: amenințări hibride și supraveghere extinsă Cei doi oficiali au descris o paletă largă de riscuri: incursiuni cu drone, sabotaj, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare, încadrate ca elemente ale unui „război hibrid”. În acest context, von der Leyen a indicat că supravegherea în Marea Neagră ar urma să fie consolidată inclusiv prin imagini satelitare furnizate de Copernicus (programul UE de observare a Pământului) și prin măsuri de întărire a securității spațiului informațional, pe fondul manipulării și interferențelor. Legătura cu achizițiile de apărare: SAFE și rolul României În declarațiile sale, președinta Comisiei Europene a menționat și instrumente mai largi de finanțare pentru apărare, inclusiv programul SAFE (mecanism UE pentru achiziții în domeniul apărării), afirmând că România „va primi mai mult de 16 miliarde de euro”. Tot în acest registru, a indicat că România este un exemplu privind producția comună de drone cu Ucraina și că UE are proiecte de apărare de interes comun la care România participă. Ce urmează Pentru hub-ul de securitate maritimă, von der Leyen a spus că, „în acord cu România și Bulgaria”, activitatea va fi accelerată cu un calendar pentru finalizare și cu alocarea de 50 milioane euro . În paralel, finanțarea de 10 milioane euro pentru căutare și salvare este prezentată ca răspuns pentru intervenții rapide la incidentele din regiune. [...]
Comisia Europeană alocă 50 de milioane de euro pentru operaționalizarea hubului de securitate maritimă de la Marea Neagră , un proiect inițiat de România împreună cu Bulgaria și integrat între timp în strategia UE, potrivit HotNews , care relatează declarațiile comune ale președintelui Nicușor Dan și ale Ursulei von der Leyen de la Palatul Cotroceni. Finanțarea anunțată vine pe fondul intensificării incidentelor de securitate în regiune și are ca miză creșterea capacității de supraveghere și reacție în Marea Neagră, o zonă descrisă de cei doi oficiali drept critică atât pentru securitatea Europei, cât și pentru rutele comerciale și securitatea energetică. Hubul de securitate la Marea Neagră: calendar și bani europeni Președintele Nicușor Dan a indicat hubul de securitate la Marea Neagră drept „punctul concret, important” al discuțiilor, subliniind că proiectul trebuie „concretizat în România și Bulgaria cu ajutorul Uniunii Europene”. Ursula von der Leyen a spus că ideea a fost deja inclusă în strategiile europene și a anunțat un acord cu România și Bulgaria pentru accelerarea activității, „cu un calendar pentru finalizare” și 50 de milioane de euro alocați . De ce contează: supraveghere, răspuns la incidente și război hibrid În declarațiile de la Cotroceni, Nicușor Dan a legat securitatea Mării Negre de comerțul global, de securitatea energetică a Europei și de perspectivele de reconstrucție a Ucrainei, argumentând că aceasta nu poate fi eficientă fără o mare sigură. Șeful statului a enumerat incidente recente din regiune, de la incursiuni cu drone la sabotaj, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare, pe care le-a încadrat în spectrul „războiului hibrid”. La rândul ei, Ursula von der Leyen a insistat pe menținerea libertății navigației și pe consolidarea supravegherii în Marea Neagră, inclusiv prin imagini satelitare, precum și pe întărirea securității în spațiul informațional, în contextul manipulării și interferențelor care pot însoți incidentele cu drone. Alte finanțări și instrumente UE invocate în discuție Pe lângă alocarea pentru hub, Ursula von der Leyen a anunțat o finanțare de 10 milioane de euro pentru operațiuni de căutare și salvare. Tot în contextul consolidării apărării, președinta Comisiei Europene a menționat programul SAFE (program de achiziții în apărare) și a afirmat că România va primi „mai mult de 16 miliarde de euro” . În același cadru, ea a dat ca exemplu inițiativa comună privind producția de drone cu Ucraina, apreciind că este nevoie de mai multe proiecte similare. Ce urmează: discuții la Guvern și vizite în regiune După întâlnirea de la Cotroceni, Ursula von der Leyen urma să aibă o întrevedere și cu premierul Luca Niculescu, la Palatul Victoria, conform programului citat. Marți, ea urma să fie în Bulgaria, la Varna, pentru întâlniri la nivel înalt și o vizită la Academia Navală „Nikolai Babțarov”, iar ulterior agenda include participări la reuniuni internaționale în Turcia și Irlanda. [...]
Aproximativ 2.800 de militari din 11 țări intră într-un exercițiu care testează logistica unei posibile forțe de menținere a păcii în Ucraina , un scenariu care ar putea schimba direct cererea de transport, aprovizionare și sprijin militar în regiune, potrivit Digi24 . Exercițiul, organizat în principal în Polonia, simulează desfășurarea unei forțe multinaționale ce ar urma să contribuie la menținerea păcii după încheierea războiului. Miza operațională este testarea capacității de a susține o prezență multinațională „în teren” după o eventuală încetare a focului negociată cu succes, într-un context în care Rusia avertizează că ar considera orice desfășurare de trupe străine pe teritoriul ucrainean drept o intervenție militară. Ce se testează concret: trupe, provizii și sprijin logistic Exercițiul este coordonat de Franța și Regatul Unit și poartă numele „ Koalicja 2026 ” („Coaliția 2026”). Polonia este principala țară gazdă, iar activitățile sunt programate să se desfășoare până pe 22 noiembrie. Conform informațiilor citate, scenariul vizează în special: simularea desfășurării de trupe; transportul de provizii, inclusiv alimente și combustibil. Cine participă și cu ce contribuții În total, participă militari din 11 țări. Pentru câteva state sunt menționate și contribuții punctuale: Germania : Bundeswehrul ar urma să participe cu aproximativ 10 ofițeri de comandă, aeronave de realimentare în zbor și sprijin logistic. Regatul Unit : intenționează să desfășoare circa 300 de militari și mai multe avioane de luptă. Franța : va contribui cu aproximativ 1.000 de soldați, plus sisteme de apărare împotriva dronelor și drone de supraveghere cu rază scurtă de acțiune. Celelalte țări participante sunt Belgia, Estonia, Lituania, Olanda, Polonia, Spania și Suedia. În paralel, este menționat că aproximativ 35 de țări fac parte din „Coaliția Voinței”. Context: „Coaliția Voinței” și reacția Rusiei „Coaliția Voinței” a fost formată la începutul anului 2025 pentru a sprijini Ucraina, iar decizia de a înființa o forță multinațională a fost luată ulterior, în decembrie, la un summit privind Ucraina desfășurat la Berlin. Pe fondul acestor pregătiri, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova , a transmis că o eventuală desfășurare de trupe în Ucraina ar fi considerată o „intervenție militară de facto” și ar crea „amenințări suplimentare” la adresa securității Rusiei. Ucraina se apără împotriva invaziei la scară largă a Rusiei de mai bine de patru ani și jumătate, iar exercițiul din Polonia indică faptul că unele state europene își pregătesc deja, la nivel practic, opțiuni de implementare pentru un scenariu post-conflict — cu accent pe mobilitate, aprovizionare și coordonare multinațională. [...]
România și Republica Moldova intră, în premieră, într-o achiziție militară comună prin SAFE , un pas care mută cooperarea de apărare din zona politică în cea operațională și industrială, cu producție și testare finală în România, potrivit Digi24 . Acordul a fost anunțat de premierul Luca Niculescu, care a spus că ministerele apărării din cele două țări devin partenere într-o achiziție comună derulată prin programul european SAFE , pentru proiectul „Platforme de transport auto – multifuncționale, pe roți”. În declarația citată, premierul a legat explicit proiectul de investiții în industria de apărare și de întărirea bazei industriale și tehnologice europene, prin „proiecte și achiziții comune”. Ce se cumpără și cum este structurată achiziția La ceremonia din 2 noiembrie 2026 au participat premierul României, ministrul Apărării Naționale, Ștefan-Radu Oprea, și ministrul Apărării al Republicii Moldova, Anatolie Nosatîi. Documentele semnate includ, conform informațiilor prezentate: un act adițional la acordul-cadru din 2019 dintre Ministerul Apărării Naționale (MApN) și compania italiană IDV Defence Vehicles S.p.A ., prin care Agenția Asigurare Resurse și Administrare Patrimoniu (AARAP) din Republica Moldova devine autoritate contractantă pentru achiziția de autocamioane IVECO destinate Armatei Naționale a Republicii Moldova; contractul subsecvent nr. 4 între AARAP și IDV Defence Vehicles, pentru achiziția a 62 de autocamioane IVECO , în trei configurații, pentru înzestrarea Armatei Republicii Moldova. Miza operațională și industrială pentru România Dincolo de componenta de securitate, Guvernul pune accent pe efectul economic al proiectului. Premierul a indicat că proiectul prevede realizarea în România a producției, integrării și testării finale a platformelor IVECO, ceea ce ar însemna investiții și locuri de muncă. Ministrul Apărării Naționale, Ștefan-Radu Oprea, a argumentat că programul comun înseamnă „cooperare și interoperabilitate” și a adăugat că România începe să exporte prin capacitățile de producție deja dezvoltate, menționând că fabrica Iveco este în județul Dâmbovița. Context: acordul-cadru din 2019 și stadiul livrărilor Acordul-cadru semnat în 2019 între MApN și IDV Defence Vehicles S.p.A. prevede achiziția a 2.909 platforme de transport auto multifuncționale pe roți (autocamioane IVECO) pentru Armata României. Până la 30 octombrie 2026 , fuseseră livrate 2.039 de platforme, potrivit comunicatului citat în articol. În același timp, proiectul „Platforme de transport auto multifuncționale pe roți” este inclus în Planul de investiții al României în industria de apărare, aferent instrumentului european SAFE. [...]
România și Republica Moldova intră, în premieră, într-o achiziție militară comună finanțată european prin instrumentul SAFE , cu miză dublă: întărirea capabilităților de apărare și mutarea unei părți din producție în România, potrivit Mediafax . Acordul a fost prezentat luni, la Palatul Victoria, la ceremonia de semnare a documentelor prin care Ministerul Apărării din Republica Moldova devine partener în proiectul SAFE „Platforme de transport auto multifuncționale, pe roți”. Premierul Luca Niculescu a descris demersul drept „un pas important al cooperării noastre militare și economice”. Ce presupune proiectul SAFE și de ce contează economic Proiectul „Platforme de transport auto multifuncționale, pe roți” este inclus în planul de investiții al României pentru industria de apărare și beneficiază de finanțare prin instrumentul european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE). Premierul a susținut că proiectul are o componentă economică directă, prin localizarea unor activități în România: producția platformelor IVECO în România; integrarea și testarea finală în România. În declarațiile sale, Niculescu a legat această componentă de obiectivele Guvernului privind investițiile și crearea de locuri de muncă, fără a oferi însă cifre despre valoarea proiectului sau numărul de posturi vizate. Context operațional: cooperare pe fondul incidentelor cu drone În același cadru, premierul a invocat intensificarea incidentelor cu drone care ar fi încălcat spațiul aerian al României și Republicii Moldova, menționând că cele două guverne au obiective comune legate de securitatea cetățenilor și protejarea teritoriului. Niculescu a mai spus că Bucureștiul și Chișinăul discută și despre dezvoltarea unor programe comune anti-dronă, pe fondul situațiilor din nord-estul României, unde sistemele radar ale Ministerului Apărării Naționale ar fi detectat drone intrate fără autorizație în spațiul aerian național. Ce urmează Potrivit premierului, detaliile tehnice și pașii următori ai proiectului ar urma să fie prezentate de miniștrii de resort. Materialul citat nu include un calendar de implementare, costuri sau termene pentru livrarea platformelor. [...]
Publicarea de către China a unor imagini detaliate cu drona stealth GJ-11 sugerează o maturizare operațională a conceptului de „lovitură cu risc redus” , într-un moment în care SUA au abandonat de ani buni o platformă similară și își mută accentul pe alte tipuri de drone, potrivit Focus . Materialul publicat arată pentru prima dată prim-planuri ale dronei de luptă GJ-11 atât la sol, cât și în zbor, inclusiv compartimentele interne pentru armament, un senzor în zona nasului și trenul de aterizare, relatează Business Insider (citat de Focus). China susține, totodată, că drona ar fi lovit o țintă într-o misiune cu muniție reală. Ce arată imaginile și ce se știe despre GJ-11 GJ-11 a fost prezentată public pentru prima dată în 2019, la o paradă militară la Beijing, iar în 2025 China a publicat imagini în care drona zbura alături de avioane de luptă. Noile cadre surprind drona „aripă zburătoare” din mai multe unghiuri; anvergura este estimată la circa 14 metri. Potrivit informațiilor din articol, drona are două compartimente interne de armament sub fuselaj, cu trape „dințate”, concepute pentru a îngreuna detectarea radar. Tipurile de arme pe care le poate transporta nu sunt cunoscute; presa de stat chineză menționează bombe ghidate și muniție de precizie pentru lovituri asupra unor ținte fixe, precum puncte de comandă și poziții de apărare antiaeriană. La nivel de senzori, GJ-11 are în partea frontală un sistem electro-optic și infraroșu, utilizabil pentru recunoaștere și identificarea țintelor. Motorul este integrat în fuselaj, iar evacuarea aplatizată este proiectată pentru reducerea semnăturii radar și termice. Miza operațională: misiuni riscante, scoase din „zona” avioanelor cu pilot Conform publicației americane The War Zone (menționată în articol), GJ-11 ar putea fi folosită și pentru neutralizarea apărării antiaeriene inamice — o misiune considerată deosebit de riscantă pentru aeronavele cu pilot. Logica operațională este că o dronă stealth poate duce senzori și armament mai aproape de zone puternic apărate, cu un risc mai mic pentru echipaje. China afirmă că GJ-11 a finalizat o misiune cu muniție reală și a lovit o țintă. O pilotă de drone, Shi Xiaoran, a declarat pentru The War Zone că norii au mascat inițial ținta, iar după încă un tur a identificat-o și a lansat arma: „Lovitura a fost la țintă.” Totuși, articolul subliniază o limitare importantă: nu este clar ce poate face drona autonom. În imagini, aceasta este operată de echipaje dintr-un vehicul mobil de control, iar un atac reușit nu demonstrează, de la sine, că platforma poate identifica sau selecta ținte fără intervenție umană. Cum se diferențiază abordarea Chinei de cea a SUA China intenționează să folosească GJ-11 în cooperare cu avioane de luptă J-16 și J-20, pentru roluri precum recunoaștere suplimentară, transport de armament sau executarea unor sarcini „de mare pericol”. Business Insider, citat de Focus, notează scenariul în care un avion cu pilot asigură spațiul aerian și direcționează drona către ținte de mare valoare. În paralel, China a anunțat și o versiune navală, GJ-21, despre care susține că ar fi decolat și aterizat pe o navă de asalt amfibiu, însă nu există imagini care să permită verificarea independentă a afirmației. În oglindă, SUA au testat o platformă cu formă similară (X-47B), dar au renunțat la program în 2016, în favoarea dronei-cisternă MQ-25. În prezent, Pentagonul prioritizează dronele concepute să opereze alături de avioane cu pilot, în programul Collaborative Combat Aircraft (CCA) , potrivit articolului. [...]
