Știri
Știri din categoria Apărare
Polonia vrea să atragă fonduri SAFE rămase nefolosite de alte state, ceea ce poate redirecționa rapid finanțarea UE către proiecte de înzestrare cu producție europeană, potrivit Agerpres. Viceministrul apărării Pawel Zalewski a spus că Varșovia este interesată de „rezerva” de bani neutilizați și că urmează negocieri cu Comisia Europeană.
Instrumentul SAFE (Security Action For Europe) este parte a planului ReARM Europe, redenumit ulterior ReARM Readiness 2030, prezentat de Comisia Europeană în martie 2025. Planul vizează mobilizarea a până la 800 de miliarde de euro pentru consolidarea capacităților de apărare ale Uniunii Europene până în 2030, inclusiv printr-o „descurajare credibilă”.
Zalewski a indicat că alocarea fondurilor suplimentare ar urma să se decidă în urma unei competiții între state, în discuțiile cu Comisia Europeană.
„Va exista un joc de departajare în negocierile cu Comisia Europeană. Vom prezenta proiectele pe care le-am dori incluse în acest mecanism.”
Polonia a semnat deja un acord de împrumut în cadrul SAFE, care îi asigură 43,7 miliarde de euro (aprox. 218,5 miliarde lei) pentru consolidarea armatei, în contextul intensificării eforturilor UE de securitate și al riscurilor geopolitice.
Potrivit demnitarului polonez, fondurile suplimentare ar putea fi direcționate către achiziții de aviație militară, în special:
Pentru ca un proiect să fie eligibil pentru împrumuturi prin SAFE, 65% din valoarea sa trebuie contractată cu companii din statele UE, din Spațiul Economic European sau din Ucraina. În practică, mecanismul este construit pentru a susține achizițiile de echipamente produse în Europa și, în cazul statelor terțe eligibile (precum Ucraina), pentru proiecte care întăresc apărarea și stimulează industria europeană de apărare.
Recomandate
SUA au acceptat livrări lunare de rachete Patriot pentru Ucraina, dar volumele sunt sub nivelul anilor trecuți , iar Kievul încearcă să acopere deficitul prin parteneri europeni, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că există un acord cu Washingtonul pentru livrări în fiecare lună, însă cantitățile din 2026 nu sunt suficiente pentru nevoile apărării antiaeriene. Zelenski a făcut declarațiile pe 8 august, la Belgrad, într-o conferință de presă comună cu președintele Serbiei, Aleksandar Vučić. El nu a precizat câte interceptoare (rachete defensive folosite pentru doborârea țintelor aeriene) vor fi livrate și nici motivul reducerii față de anii anteriori. „Ne vor furniza rachete în fiecare lună? Da, avem acorduri. Sunt aceste rachete suficiente? Nu.” Presiune pe Europa pentru completarea stocurilor În condițiile în care livrările din SUA nu acoperă necesarul, Zelenski a spus că Ucraina negociază cu parteneri europeni pentru interceptoare suplimentare. El a indicat explicit Germania și Polonia, dar și țări scandinave, ca potențiali furnizori care ar avea astfel de armament în arsenale. „Germanii și polonezii pot ajuta serios. Alte țări ajută puțin câte puțin.” Producția locală de interceptoare Patriot rămâne blocată Efortul de a obține mai multe interceptoare prin import vine pe fondul unor blocaje în acordurile de producție comună cu SUA. La începutul lunii august, ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a confirmat că Washingtonul nu va permite Ucrainei să producă pe plan intern interceptoare Patriot, invocând regimul strict de control la export pentru această tehnologie. Potrivit articolului, poziția actuală contrazice discuții anterioare în care președintele american Donald Trump a sugerat, la un summit NATO din iulie, posibilitatea licențierii producției, idee pe care ulterior a nuanțat-o, argumentând că transferul unei tehnologii sensibile este dificil deoarece statele beneficiare „se pot întoarce într-o zi împotriva ta”. [...]
Evaluările recente ale serviciilor americane indică riscul unui atac limitat al Rusiei asupra unui stat NATO , într-un scenariu gândit mai degrabă pentru a testa coeziunea alianței și aplicarea Articolului 5 decât pentru a declanșa un război pe scară largă, potrivit CNN , care citează trei surse familiarizate cu rapoartele. Potrivit acestor evaluări, opțiunile analizate variază de la un atac cibernetic până la o incursiune de mică amploare, calibrată astfel încât să pună presiune pe unitatea NATO și pe angajamentul de apărare colectivă, fără a depăși neapărat pragul care ar forța un răspuns aliat clar. Momentul și forma exactă rămân incerte, însă una dintre surse a indicat că o escaladare ar fi mai probabilă prin țintirea statelor baltice sau a Poloniei. The Wall Street Journal a relatat prima dată despre aceste evaluări (fără ca CNN să preia integral concluziile publicației). De ce contează: riscul operațional pentru NATO se mută spre „zona gri” Unghiul principal al acestor evaluări este unul operațional: scenariile descrise sugerează o presiune crescută pe capacitatea NATO de a răspunde coerent la acțiuni „sub prag” (de tip hibrid sau limitat), care pot crea ambiguitate politică și militară în jurul Articolului 5 (principiul că un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor). Oficiali americani și NATO citați de CNN consideră că Putin ar putea alege să escaladeze împotriva NATO dacă nu găsește o ieșire „onorabilă” din războiul din Ucraina, iar fereastra de decizie este descrisă ca întinzându-se „între acum și următorii ani”. Un purtător de cuvânt militar al NATO, Martin O’Donnell, a refuzat să comenteze evaluări clasificate, dar a transmis că alianța ia în calcul multiple scenarii și se pregătește pentru ele. „NATO urmărește și suntem pregătiți să descurajăm și să apărăm, după cum este necesar, lucru pe care continuăm să îl demonstrăm.” Context: incidente repetate la granița NATO și un nou episod în Germania Materialul amintește mai multe episoade recente în care Rusia a „împins” în proximitatea sau pe teritoriul NATO. În mai, o dronă cu explozibil a lovit o clădire de apartamente din România în timpul unui atac rusesc asupra unui port ucrainean din apropiere, rănind două persoane. În septembrie anul trecut, avioane de vânătoare NATO au doborât mai multe drone rusești care încălcaseră spațiul aerian al Poloniei în timpul unui atac asupra Ucrainei. Separat, în această săptămână, SUA au evaluat că o dronă încărcată cu explozibili, descoperită peste noapte la un aeroport din Germania, ar aparține unui serviciu de informații rusesc, potrivit unui oficial american din domeniul apărării în Europa citat de CNN. Oficialul a spus că drona transporta explozibili de uz militar, iar publicația a relatat anterior că a fost găsită de un angajat al aeroportului într-o zonă securizată a operațiunilor cargo. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a descris situația drept un „nou scenariu de amenințare” și a indicat ulterior că drona ar putea fi legată de „puteri străine”, fără a oferi detalii. Consiliul Național de Securitate al Germaniei , condus de cancelarul Friedrich Merz, s-a reunit vineri pentru a discuta incidentul. Presiune suplimentară: îngrijorări privind stocurile de muniții ale SUA CNN plasează evaluările de intelligence și pe fondul preocupărilor legate de stocurile americane de muniții, afectate de războiul cu Iranul. Publicația a relatat anterior că aproape 80% dintre interceptoarele THAAD (sistem de apărare antirachetă) au fost epuizate față de nivelurile de dinainte de război, precum și aproximativ jumătate dintre interceptoarele Patriot. În paralel, ONU a transmis că victimele civile provocate de armele rusești cu rază lungă au crescut cu 60% în perioada ianuarie–iunie, comparativ cu același interval al anului trecut. CNN notează că aceste îngrijorări influențează modul în care comandanții militari de rang înalt planifică eventuale conflicte viitoare, inclusiv o posibilă escaladare a Rusiei împotriva NATO sau un război cu China în Pacific. Președintele SUA, Donald Trump, a contestat public relatările despre diminuarea stocurilor, afirmând pe Truth Social că SUA au „cantități masive” de muniții și că se produc și se livrează suplimentar, după necesități. Ce urmează În absența unor indicii publice despre „cum” și „când” ar putea avea loc o escaladare, semnalul principal al evaluărilor rămâne unul de planificare: NATO și statele membre sunt împinse să trateze mai serios scenariile de atac limitat sau hibrid, unde miza nu este doar răspunsul militar, ci și viteza deciziei politice și menținerea unității alianței. CNN precizează că a solicitat un punct de vedere Kremlinului atât pe evaluarea privind Putin, cât și pe cea legată de drona din Germania. [...]
Escaladarea retorică dintre Phenian și Tokyo riscă să complice cooperarea de securitate în regiune , după ce Coreea de Nord a atacat noul document japonez de strategie în apărare, prezentându-l drept bază pentru „funcționarea mașinăriei de război” și o „reinvazie”, potrivit HotNews . Acuzațiile apar într-un articol publicat simultan de KCNA (agenția de presă a statului nord-coreean) și în „Rodong Sinmun”, semnat de Kang Won-chol, prezentat ca analist nord-coreean în domeniul securității internaționale. Textul susține că documentul japonez a fost lansat într-un moment în care Japonia „se îndreaptă cu capul înainte spre militarizare, cuprinsă de ambiția unei reinvazii”. Ce contestă Phenianul în strategia Japoniei Presa de stat nord-coreeană afirmă că Japonia ar fi descris „nefondat” Coreea de Nord drept o „amenințare gravă și iminentă”, pentru a-și justifica dezvoltarea militară. În același material, Phenianul leagă această direcție de consolidarea alianței Japoniei cu SUA și de relația cu aliații Washingtonului. În plus, articolul îl menționează pe ministrul japonez al apărării, Shinjiro Koizumi , și apelul acestuia pentru întărirea capacităților militare, interpretat de partea nord-coreeană ca o împingere a Japoniei „pe un drum extrem de periculos”. Context: modernizarea militară a Japoniei și noul guvern Japonia a publicat marțea trecută primul document de strategie privind apărarea sub actualul guvern condus de Sanae Takaichi . Documentul pledează pentru modernizare, inclusiv prin integrarea unor tehnologii precum dronele și inteligența artificială, și pentru o cooperare mai strânsă cu aliații, pe fondul preocupărilor de securitate din regiune. Coreea de Nord invocă și trecutul istoric: Japonia a ocupat Peninsula Coreeană între 1910 și 1945, iar Phenianul descrie frecvent Japonia imperială drept agresor. De ce contează: justificarea înarmării și presiune pe formatul trilateral În același articol, Phenianul încearcă să-și justifice propria înarmare, susținând că întărirea capacităților militare este necesară pentru a descuraja „intențiile ostile ale altor țări”. De la Seul, un oficial al Ministerului Unificării a spus că astfel de acuzații „nu sunt în sine neobișnuite”, dar a atras atenția asupra intensificării criticilor în ultimele zile, inclusiv a condamnării mai vehemente a cooperării trilaterale Coreea de Sud–SUA–Japonia. „Considerăm că este o încercare a Phenianului de a-și justifica programul de arme nucleare și de a se alinia cu China și Rusia”, a declarat oficialul. Până la momentul relatării, Japonia nu oferise o reacție oficială. [...]
Europa rămâne fără interceptori Patriot, iar asta limitează capacitatea Ucrainei de a-și apăra infrastructura în iarnă , într-un moment în care Rusia este așteptată să intensifice atacurile cu rachete balistice, potrivit Politico . Problema nu este doar una de solidaritate militară, ci de stocuri: principalii donatori europeni spun că au puține rachete de rezervă, iar producția nouă nu va veni la timp. Ucraina cere „sute” de interceptori, însă livrările sunt constrânse de trei factori: ritmul lent al producției, presiunea pe stocurile SUA (afectate de războiul cu Iranul) și faptul că statele europene trebuie să păstreze un minim pentru propria apărare și angajamentele din NATO. De ce contează: apărarea antirachetă se lovește de plafonul stocurilor Politico notează că deficitul vizează în special rachetele Patriot PAC-3 și PAC-2, considerate printre puținele mijloace eficiente ale Ucrainei împotriva rachetelor balistice rusești. Pentru drone și rachete de croazieră, Ucraina poate folosi și alte sisteme, adesea mai ieftine, dar amenințarea balistică rămâne dificil de acoperit fără Patriot. Fostul ministru ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov, a descris dezechilibrul dintre ritmul atacurilor și cel al livrărilor, iar ministerul ucrainean al apărării a raportat că în iulie apărarea aeriană a interceptat 29 din 195 de rachete balistice rusești, în timp ce alte 40 nu și-au atins țintele. Germania și alți donatori: între sprijinul pentru Kiev și propria protecție Germania, unul dintre cei mai mari donatori, a transferat deja sisteme Patriot și muniție, dar trebuie să-și gestioneze stocurile astfel încât să-și poată proteja teritoriul și să-și respecte obligațiile în NATO. Un oficial german de rang înalt, brigadierul general Jürgen Schrödl, a spus că Berlinul „ajunge la limită” și că trebuie asigurată și protecția proprie. Presiunea se mută și asupra altor state cu stocuri relevante, precum Polonia, Spania și Grecia, pe fondul discuțiilor despre cât pot ceda fără să-și slăbească apărarea națională. Blocajul de producție și dependența de deciziile SUA Dependința de Patriot face ca deciziile de la Washington să fie esențiale, deoarece majoritatea interceptorilor PAC-3 sunt produși în SUA, iar vânzările și acordurile de producție depind de Casa Albă. Politico arată că președintele Donald Trump a sugerat la summitul NATO de la Ankara posibilitatea unei producții sub licență în Ucraina, dar ulterior a nuanțat, spunând că nu există un acord și că transferul de tehnologie este dificil. Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a avertizat că o înțelegere de producție pe termen lung nu ar fi încheiată înainte de această iarnă, iar fabricarea primelor rachete ar dura și mai mult. Separat, Ucraina a semnat un acord pentru interceptori PAC-2 fabricați în Germania, însă aceștia sunt puțin probabil să ajungă înainte de anul viitor. Ce opțiuni are Ucraina până la iarnă Pe termen scurt, Kievul încearcă să obțină interceptori din stocurile aliaților și ia în calcul o abordare mai agresivă de lovire a lansatoarelor rusești. În paralel, Ucraina dezvoltă un interceptor propriu, Freyja, dar proiectul are nevoie de investiții, inginerie și testare înainte să poată acoperi rolul Patriot împotriva rachetelor balistice. În acest context, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a spus că Ucraina se luptă să cumpere, să schimbe sau să obțină muniție disponibilă, pe fondul cererii crescute în Orientul Mijlociu, al refacerii stocurilor Pentagonului și al preocupărilor europene privind propria vulnerabilitate. [...]
Intercepțiile NORAD deasupra New Jersey arată presiunea operațională a restricțiilor aeriene temporare în jurul deplasărilor președintelui SUA, după ce două aeronave de aviație generală au intrat în spațiul restricționat în timp ce Donald Trump participa la un turneu de golf la Bedminster, potrivit The Jerusalem Post . Comandamentul North American Aerospace Defense (NORAD) a transmis că avioane F-16 au interceptat „mai multe” aeronave de aviație generală care au încălcat restricțiile temporare de zbor instituite deasupra zonei Bedminster, New Jersey, în timpul prezenței lui Trump la evenimentul LIV Golf, conform unei postări pe X (fostul Twitter). NORAD a refuzat să spună dacă piloții au greșit din neatenție, precizând că stabilirea cauzei revine Federal Aviation Administration (FAA) , potrivit Reuters, citată de publicație. În același timp, NORAD a reamintit că piloții au obligația să verifice informațiile FAA pentru a rămâne la zi cu restricțiile temporare de spațiu aerian. Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii din partea Reuters. Trump urma să se întoarcă la Washington mai târziu în aceeași zi, după participarea la turneul de golf. Context: FAA analizează și un incident de siguranță legat de Marine One Separat, FAA a anunțat că revizuiește un incident de siguranță în trafic aerian care a implicat elicopterul militar Marine One, folosit pentru transportul președintelui. Agenția a precizat că nu a părut să fie vorba despre o „aproape-coliziune” periculoasă și că aeronavele nu păreau să convergă. Potrivit a două surse citate de Reuters, elicopterul a decolat marți după-amiază de la Casa Albă, însă controlorii de trafic aerian nu ar fi oprit zborurile comerciale pe aeroportul Ronald Reagan Washington National Airport, deși o politică introdusă anul trecut ar fi cerut acest lucru, în urma unei coliziuni fatale. [...]
Chișinăul își întărește postura de securitate și răspunsul diplomatic după incidentul cu o „dronă-rachetă” , prin rechemarea ambasadorului din Rusia pentru consultări, potrivit HotNews . Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a anunțat luni că îl recheamă la Chișinău pe ambasadorul de la Moscova, Lilian Darii , după incidentul produs în localitatea Crocmaz (raionul Ștefan Vodă), unde „un aparat de zbor de tip dronă-rachetă a căzut și a explodat”. MAE a calificat cazul drept „o încălcare gravă a suveranității și integrității teritoriale” și a spus că incidentul „a pus în pericol siguranța cetățenilor”. Ce s-a întâmplat la Crocmaz și ce se știe oficial Explozia a avut loc duminică, 9 august, iar în urma deflagrației a izbucnit un incendiu de vegetație. Potrivit informațiilor preliminare citate de Unimedia , deflagrația „s-ar fi produs după căderea unui obiect”, iar la fața locului au fost găsite fragmente ale unei drone de luptă. Poliția a transmis că fragmentele depistate au „caracteristici similare unor componente ale unei rachete ghidate”, ceea ce ar indica faptul că aparatul ar putea fi de tip „dronă-rachetă” (un vehicul aerian fără pilot cu capabilități apropiate de cele ale unei rachete, conform formulării din sursă). De ce contează: combinația dintre reacția diplomatică și investițiile în apărarea aeriană Pe lângă gestul diplomatic, președinta Maia Sandu a legat incidentul de presiunea de securitate generată de războiul din Ucraina și de necesitatea consolidării apărării aeriene. Într-o reacție publică, ea a acuzat Rusia pentru riscurile aduse în proximitatea Republicii Moldova: „Spațiul nostru aerian a fost încălcat de mai multe ori în acești ani. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei ne afectează direct. Rusia este cea care poartă acest război de agresiune și poartă întreaga vină pentru pericolul adus la casele oamenilor noștri.” Șefa statului a mai spus că autoritățile „investesc prioritar în capacitățile de supraveghere și de apărare a spațiului aerian” și că lucrează cu partenerii pentru „cele mai eficiente mijloace de protecție”, potrivit postării sale de pe Facebook . MAE de la Chișinău a încadrat incidentul și în registrul mai larg al războiului, afirmând că Republica Moldova „condamnă războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei și consecințele acestuia asupra securității” țării și a regiunii, conform anunțului instituției publicat pe Facebook . [...]
