Știri
Știri din categoria Apărare
SUA au intensificat operațiunile militare pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, după ce ruta maritimă a fost practic blocată de câteva săptămâni, potrivit HotNews.ro, care citează informații publicate de The Telegraph și Wall Street Journal.
Ofensiva americană include avioane de vânătoare care zboară la joasă altitudine și elicoptere Apache, folosite pentru lovirea navelor și dronelor iraniene din apropierea rutei. Miza este una majoră: prin strâmtoare trece aproximativ o cincime din petrolul mondial, iar Teheranul a amenințat că va ataca orice navă care o traversează, folosind ambarcațiuni înarmate, mine și rachete de croazieră.
Conform The Telegraph, operațiunea face parte dintr-un plan al Pentagonului în mai multe etape, care urmărește reducerea riscurilor generate de mijloacele iraniene ce au blocat traficul naval de la începutul lunii martie. Dacă amenințarea va fi diminuată, SUA ar putea trimite nave de război prin strâmtoare și, ulterior, ar putea escorta vasele care intră și ies din Golful Persic.
La Pentagon, generalul Dan Caine, șeful Statului Major american, a declarat că avioanele A-10 Warthog sunt angajate pe flancul sudic, vizând ambarcațiunile iraniene de atac rapid. El a confirmat și desfășurarea elicopterelor Apache și a spus că armata americană a lovit instalații subterane de depozitare a armelor din Iran.
Washingtonul a accelerat, totodată, trimiterea celei de-a 11-a Unități Expediționare a Marinei din California, un grup operativ de aproximativ 4.500 de marinari și infanteriști marini, care ar urma să ajungă în Orientul Mijlociu în decurs de două zile. Caine a mai afirmat că unii aliați, fără a-i numi, folosesc elicoptere Apache pentru a contracara dronele, una dintre armele utilizate de Iran pentru a lovi statele arabe vecine și infrastructura energetică din Golf.
În plan economic, blocajul a împins cotațiile petrolului Brent peste 100 de dolari pe baril, cu un vârf intraday de 119 dolari, înainte de a închide la 108,65 dolari, în creștere cu 1,2% într-o zi de joi, notează HotNews.ro. Evoluția a amplificat presiunea asupra administrației Trump, în contextul războiului lansat alături de Israel și al efectelor sale asupra piețelor energetice.
Potrivit The Wall Street Journal, experții avertizează că eliminarea completă a rețelei de capabilități iraniene ar putea dura săptămâni și, chiar și atunci, o parte importantă ar putea supraviețui. Farzin Nadimi, expert la Institutul pentru Politica Orientului Apropiat din Washington, a spus că Iranul ar avea în continuare mine, rachete de croazieră montate pe camioane și sute de ambarcațiuni ascunse în instalații cu tuneluri de-a lungul coastei și pe insule.
În paralel, recâștigarea controlului a devenit mai urgentă după ce Iranul ar fi început să elaboreze planuri pentru a permite trecerea selectivă a anumitor nave, iar Parlamentul de la Teheran ia în calcul o lege privind perceperea de taxe de trecere.
Michael Connell, analist la Centrul pentru Analize Navale, a explicat pentru Wall Street Journal că îngustimea strâmtorii (24 de mile în punctul cel mai îngust) face ca navele să rămână vulnerabile, iar reducerea amenințării este „posibilă, dar durează” și probabil nu va ajunge „niciodată la 100%”, existând riscul ca navele să fie lovite „din întâmplare” chiar și după reluarea tranzitului.
Recomandate
Planul Pentagonului de a retrage 5.000 de militari americani din Germania riscă să nu întărească flancul estic al NATO, ci să ducă la o repoziționare temporară a trupelor în SUA, din cauza limitărilor logistice și legislative , potrivit Adevărul . În acest context, Polonia și România apar ca opțiuni discutate pentru relocare, dar cu constrângeri care pot întârzia sau bloca mutarea. Decizia Washingtonului vine pe fondul unor tensiuni diplomatice între președintele Donald Trump și cancelarul german Friedrich Merz, după ce liderul de la Berlin a criticat implicarea SUA în conflictul din Iran. Deși oficialii americani descriu măsura ca parte a unui proces deliberativ, surse diplomatice citate de analiști sugerează că nivelul retragerii ar fi fost stabilit fără consultări prealabile cu aliații NATO sau cu structurile de comandă militară. Fostul ambasador al SUA la NATO, Ivo Daalder, avertizează că o mișcare percepută ca „pedeapsă” la adresa Berlinului poate submina interesele de securitate ale SUA în Europa. Flancul estic: presiune politică, frână logistică În Congres, senatorul Roger Wicker și reprezentantul Mike Rogers au cerut ca forțele retrase să rămână în Europa și să fie repoziționate spre est, ca măsură de descurajare a Rusiei. Însă mutarea Regimentului 2 Cavalerie (în prezent la Vilseck) se lovește de obstacole operaționale, în special legate de infrastructură. În Polonia, deși există cartierul general al Corpului V al Armatei SUA la Poznań, bazele sunt proiectate pentru trupe rotaționale, nu pentru o prezență permanentă. Infrastructura actuală – inclusiv containere de tip „CHU” (unități de locuire containerizate) și facilități de antrenament limitate – este descrisă ca insuficientă pentru a susține o desfășurare care să includă și familiile militarilor, cu servicii precum școli și spitale. România: investiție mare, calendar prea lung România derulează un proiect de extindere a Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu , cu obiectivul de a depăși dimensiunile bazei Ramstein din Germania. Totuși, proiectul este „la ani distanță” de finalizare și nu poate primi un regiment întreg în intervalul de 6–12 luni indicat de Casa Albă, notează publicația, citând Stars and Stripes. Congresul limitează marja de manevră a Pentagonului Pe lângă logistică, există și constrângeri legislative. Legea privind Autorizarea Apărării Naționale (NDAA) pentru 2026 : interzice folosirea fondurilor pentru schimbări majore în Comandamentul European fără justificare extinsă; menține un prag minim de 76.000 de militari americani în Europa (în prezent ar fi aproximativ 85.000); restricționează transferul de echipamente militare valoroase către statele gazdă fără aprobări speciale. În paralel, Trump a sugerat că reducerile ar putea depăși nivelul de 5.000 de militari. Analiștii citați avertizează că o retragere rapidă, fără o destinație europeană pregătită, poate crea un vid de securitate și poate muta „centrul de greutate” al armatei americane nu spre est, ci înapoi peste Atlantic, amplificând incertitudinea strategică pe flancul estic al NATO. [...]
Propunerea de a muta pe flancul estic cei 5.000 de militari americani retrași din Germania ar putea schimba costurile și logistica prezenței SUA în Europa , prin folosirea investițiilor făcute deja de aliații estici pentru găzduirea trupelor, potrivit Economica , care citează Agerpres. Inițiativa apare într-o declarație comună semnată de senatorul Roger Wicker , președintele Comisiei pentru servicii armate a Senatului SUA, și de Mike Rogers , președintele Comisiei pentru servicii armate a Camerei Reprezentanților. Cei doi republicani spun că sunt „foarte preocupați” de decizia de a retrage o brigadă americană din Germania și susțin că o reducere „prematură” a prezenței avansate a SUA în Europa ar putea afecta descurajarea. De ce contează: costuri mai mici pentru contribuabili și infrastructură deja pregătită Argumentul central al celor doi lideri din Congres este că mutarea celor 5.000 de militari spre Est ar menține un „element puternic de descurajare” în Europa, fără a renunța la avantajele operaționale ale unei prezențe avansate. Ei afirmă că aliații de pe flancul estic au făcut „investiții substanțiale” pentru a găzdui trupe americane, ceea ce ar reduce costurile pentru contribuabilii americani. În aceeași logică, mutarea ar întări „linia frontului NATO” și ar contribui la descurajarea unui conflict care ar fi „mult mai costisitor”, potrivit declarației. Contextul politic și militar invocat de semnatari Wicker și Rogers notează că Germania și-a intensificat acțiunile ca răspuns la apelurile președintelui Donald Trump privind o împărțire mai mare a poverii în NATO, inclusiv prin creșterea cheltuielilor de apărare și prin facilități pentru forțele americane (acces, baze și drept de survol) în sprijinul Operațiunii „Epic Fury”, numele american al operațiunii declanșate de SUA împotriva Iranului împreună cu Israelul. Ei mai susțin că, deși aliații „se îndreaptă” spre cheltuirea a 5% din PIB pentru apărare, transformarea acestor bugete în capabilități militare va dura, iar o reducere a prezenței SUA înainte ca aceste capabilități să fie pe deplin realizate ar putea „submina descurajarea” și ar transmite „un mesaj greșit” președintelui rus Vladimir Putin. Ce urmează: discuții cu Pentagonul și coordonare cu aliații Cei doi oficiali cer un proces „deliberat” de analiză pentru orice schimbare semnificativă a posturii forței americane și o coordonare strânsă cu Congresul și aliații. Ei se așteaptă ca Departamentul Apărării să contacteze comisiile de supraveghere „în zilele și săptămânile viitoare” pentru discuții privind decizia și implicațiile ei pentru descurajarea SUA și securitatea transatlantică. [...]
SUA accelerează apărarea antirachetă printr-un contract pentru interceptori plasați pe orbită , după ce Space Force Systems Command a selectat Lockheed Martin să dezvolte capabilități pentru programul Space-Based Interceptor (SBI) , potrivit Interesting Engineering . Miza operațională este adăugarea unui „strat” timpuriu de angajare a țintelor, care ar extinde acoperirea și ar întări descurajarea în fața amenințărilor emergente. Acordurile sunt prezentate ca un pas înainte către „elementele de bază” ale unei soluții integrate de apărare a teritoriului american, construită pe o arhitectură „stratificată” (mai multe niveluri de apărare care se completează). Lockheed Martin spune că lucrările vor accelera dezvoltarea, testarea și integrarea capabilităților SBI, cu obiectivul de a livra o capacitate de angajare timpurie care să îmbunătățească supraviețuirea sistemului și să crească aria de protecție. Ce aduce componenta „spațială” în apărarea antirachetă Ideea centrală a programului este poziționarea unor interceptori pe orbită, pentru a crește șansele de detectare, urmărire și interceptare a amenințărilor avansate, inclusiv a armelor hipersonice, dificil de contracarat cu sisteme clasice terestre sau navale. Publicația notează că inițiativa se înscrie într-un efort mai amplu al SUA de a combina capabilități de pe uscat, mare și din spațiu într-o arhitectură unificată, care să poată lovi rachetele mai devreme în zbor, în faze considerate mai vulnerabile. În material este menționată și o viziune mai largă, descrisă ca un „Golden Dome”, adică o rețea orbitală cu constelații de sateliți și interceptori pentru acoperire globală continuă. Sursa subliniază însă că un astfel de concept vine cu constrângeri: costuri ridicate, complexitate tehnică și preocupări legate de militarizarea spațiului. Ce livrează Lockheed Martin și calendarul Lockheed Martin își bazează propunerea pe experiența cu interceptori „dovediți în luptă”, precum THAAD și PAC-3, și pe alte programe și sisteme, inclusiv Next Generation Interceptor, sisteme de avertizare și urmărire a rachetelor și capabilități asociate amenințărilor hipersonice, potrivit unui comunicat citat de publicație. Compania afirmă că țintește o demonstrație integrată în 2028. Robert Lightfoot, președintele Lockheed Martin Space, a declarat: „Investim în tehnologie și infrastructură, în timp ce reunim forța întregii baze industriale, pentru a livra capabilități avansate precum SBI mai rapid și suntem angajați să livrăm o demonstrație integrată până în 2028.” Materialul nu oferă valoarea contractului și nici detalii despre numărul de interceptori sau despre configurația exactă a sistemului, astfel că amploarea financiară și dimensiunea operațională rămân neprecizate în această etapă. [...]
Donald Trump indică o posibilă reducere mult mai amplă a trupelor SUA în Europa , după ce Pentagonul a anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de militari din Germania , o mișcare care riscă să schimbe echilibrul operațional al NATO pe continent, potrivit Adevărul . Pentagonul a comunicat vineri că va reduce prezența militară americană din Germania cu circa 5.000 de soldați „în următoarele luni”. Potrivit oficialilor americani citați în material, retragerea ar urma să se desfășoare într-un interval de șase până la douăsprezece luni și face parte dintr-o reevaluare mai amplă a poziționării forțelor SUA în Europa. A doua zi, sâmbătă, 2 mai, Trump a spus că decizia anunțată de Pentagon este „doar începutul” și că ia în calcul tăieri mai mari. CNN este citată cu declarația președintelui american către jurnaliști: „Vom reduce drastic și vom tăia mai mult de 5.000 de soldați.” Chiar și după reducerea anunțată, Germania ar urma să rămână un punct major de sprijin pentru armata americană, cu peste 30.000 de militari staționați pe teritoriul său, notează publicația. Materialul menționează și că la finalul lui 2025 peste 36.000 de militari americani erau staționați în Germania. Tensiuni politice și presiuni asupra aliaților Contextul deciziei este unul de relații tensionate între Washington și Berlin, după ce Trump l-a criticat pe cancelarul Friedrich Merz , care a pus sub semnul întrebării strategia SUA în conflictul cu Iranul. În același timp, Trump a sugerat că nemulțumirile sale vizează și alți aliați europeni, pe fondul deteriorării relațiilor în NATO în contextul războiului cu Iranul, inițiat de SUA fără consultarea majorității partenerilor. În declarațiile redate, Trump a acuzat mai multe state europene că nu au oferit sprijin suficient și a indicat că ar putea reduce prezența militară și în alte țări, invocând explicit Italia și Spania. Reacții la Washington și la Berlin În Congres, lideri republicani au avertizat că diminuarea prezenței militare americane ar putea slăbi poziția strategică a SUA în Europa și ar putea transmite un semnal favorabil Rusiei, potrivit materialului. Senatorul Roger Wicker și congresmanul Mike Rogers au cerut Pentagonului să mențină trupele pe continent, inclusiv în ipoteza unei redistribuiri către est. În Germania, reacția oficială a fost una rezervată: ministrul Apărării, Boris Pistorius, a numit decizia „previzibilă” și a susținut că Europa trebuie să-și întărească propriile capacități de apărare. Articolul amintește și rolul bazei Ramstein, descrisă ca un hub esențial pentru operațiunile aeriene ale SUA în Europa. [...]
Polonia spune că nu are indicii privind o redistribuire pe flancul estic al NATO a militarilor americani retrași din Germania , ceea ce reduce, cel puțin pe termen scurt, probabilitatea unei întăriri rapide a prezenței SUA în regiune. Declarația a fost făcută de premierul polonez Donald Tusk , potrivit G4Media , care citează Reuters și Agerpres. Tusk a afirmat că Varșovia nu a primit semnale că Washingtonul ar intenționa să relocheze trupele retrase din Germania către flancul estic al NATO, în loc să le trimită înapoi în Statele Unite. Ce decizie a luat SUA și în ce calendar Secretarul apărării din SUA, Pete Hegseth , a ordonat retragerea a circa 5.000 de militari americani din Germania. Potrivit informațiilor citate, întregul proces ar urma să dureze între șase și 12 luni. Pentagonul a motivat decizia printr-o „analiză amănunțită” a poziționării forțelor americane în Europa și prin necesitățile „teatrului de operațiuni” și condițiile din teren. Contextul politic și miza pentru regiune Reuters notează că retragerea din Germania are loc pe fondul adâncirii divergențelor dintre președintele american Donald Trump și Europa în legătură cu războiul din Iran. Pentru statele de pe flancul estic, inclusiv Polonia, absența unor semnale privind o redistribuire în regiune sugerează că, în acest moment, nu există o decizie operațională de compensare a retragerii din Germania printr-o consolidare a prezenței americane mai aproape de granița estică a NATO. [...]
NATO testează rapiditatea de deplasare a trupelor pe flancul estic , printr-un exercițiu cu muniție reală în nord-estul Poloniei, într-un moment în care intenția Washingtonului de a reduce efectivele din Germania reaprinde discuția despre capacitatea Europei de a reacționa la o criză regională, potrivit Digi24 . Exercițiile, denumite „ Amber Shock 26 ”, vizează consolidarea apărării „Coridorului Suwałki”, o zonă strategică între Polonia și statele baltice. Potrivit locotenent-colonelului Dariusz Guzenda, citat de agenția de presă de stat poloneză PAP, la exercițiu participă peste 3.500 de militari din mai multe state NATO și „sute de vehicule militare”. Miza operațională: mobilitate și interoperabilitate Un element central al exercițiului este testarea deplasării rapide a trupelor. Înaintea antrenamentului, Regimentul 2 Cavalerie al Armatei SUA a finalizat un marș tactic rutier de 1.000 de kilometri din Germania până în zona de antrenament Bemowo Piskie/Orzysz, în nord-estul Poloniei, unde s-a alăturat altor forțe NATO. În teren, militarii urmează să execute atât manevre tactice, cât și trageri cu muniție reală, cu obiectivul declarat de a crește interoperabilitatea (capacitatea armatelor aliate de a opera împreună) și de a demonstra coeziunea alianței. Context politic: semnal după discuțiile despre trupele SUA din Germania Exercițiul este programat să se desfășoare până vineri și are loc pe fondul anunțului Washingtonului privind intenția de a reduce efectivele militare din Germania, ceea ce a alimentat îngrijorări legate de angajamentele pe termen lung ale SUA față de Europa. Autoritățile poloneze au insistat asupra relației „de neclintit” cu SUA și au spus că nu există indicii că Washingtonul ar urma să reducă cei 10.000 de militari americani aflați în prezent în Polonia prin rotație. Premierul polonez Donald Tusk a avertizat însă că „dezintegrarea continuă” a NATO este „cea mai mare amenințare la adresa comunității transatlantice” și a cerut măsuri pentru a inversa această tendință. Cum se leagă de exercițiile mai largi din regiune „Amber Shock 26” este parte a unei serii mai ample, „Saber Strike 26”, desfășurată în Polonia, Lituania și Finlanda, orientată pe exersarea deplasării rapide a trupelor și a cooperării în cazul unei crize în regiune. [...]
