Știri
Știri din categoria Apărare
Propunerea de a muta pe flancul estic cei 5.000 de militari americani retrași din Germania ar putea schimba costurile și logistica prezenței SUA în Europa, prin folosirea investițiilor făcute deja de aliații estici pentru găzduirea trupelor, potrivit Economica, care citează Agerpres.
Inițiativa apare într-o declarație comună semnată de senatorul Roger Wicker, președintele Comisiei pentru servicii armate a Senatului SUA, și de Mike Rogers, președintele Comisiei pentru servicii armate a Camerei Reprezentanților. Cei doi republicani spun că sunt „foarte preocupați” de decizia de a retrage o brigadă americană din Germania și susțin că o reducere „prematură” a prezenței avansate a SUA în Europa ar putea afecta descurajarea.
Argumentul central al celor doi lideri din Congres este că mutarea celor 5.000 de militari spre Est ar menține un „element puternic de descurajare” în Europa, fără a renunța la avantajele operaționale ale unei prezențe avansate. Ei afirmă că aliații de pe flancul estic au făcut „investiții substanțiale” pentru a găzdui trupe americane, ceea ce ar reduce costurile pentru contribuabilii americani.
În aceeași logică, mutarea ar întări „linia frontului NATO” și ar contribui la descurajarea unui conflict care ar fi „mult mai costisitor”, potrivit declarației.
Wicker și Rogers notează că Germania și-a intensificat acțiunile ca răspuns la apelurile președintelui Donald Trump privind o împărțire mai mare a poverii în NATO, inclusiv prin creșterea cheltuielilor de apărare și prin facilități pentru forțele americane (acces, baze și drept de survol) în sprijinul Operațiunii „Epic Fury”, numele american al operațiunii declanșate de SUA împotriva Iranului împreună cu Israelul.
Ei mai susțin că, deși aliații „se îndreaptă” spre cheltuirea a 5% din PIB pentru apărare, transformarea acestor bugete în capabilități militare va dura, iar o reducere a prezenței SUA înainte ca aceste capabilități să fie pe deplin realizate ar putea „submina descurajarea” și ar transmite „un mesaj greșit” președintelui rus Vladimir Putin.
Cei doi oficiali cer un proces „deliberat” de analiză pentru orice schimbare semnificativă a posturii forței americane și o coordonare strânsă cu Congresul și aliații. Ei se așteaptă ca Departamentul Apărării să contacteze comisiile de supraveghere „în zilele și săptămânile viitoare” pentru discuții privind decizia și implicațiile ei pentru descurajarea SUA și securitatea transatlantică.
Recomandate
SUA deschid o revizuire de până la șase luni a prezenței militare din Europa , un demers care poate schimba echilibrul de responsabilități în NATO și pune presiune directă pe bugetele de apărare ale statelor europene, potrivit Digi24 . Secretarul american al apărării, Pete Hegseth , a transmis mesajul la Bruxelles, în fața miniștrilor apărării din alianță, indicând că Washingtonul vrea ca Europa „să își asume mai mult din povara apărării” și criticând aliații care, în opinia sa, „profită de pe urma altora” fără să își respecte angajamentele financiare, conform Reuters, citată de Digi24. Revizuirea ar urma să includă consultări cu Congresul SUA, care a stabilit prin lege un număr minim de forțe americane în Europa. Hegseth nu a spus explicit că procesul va duce la reducerea trupelor, dar a insistat că obiectivul este ca europenii să facă mai mult, în timp ce armata americană își păstrează capacitatea de a-și îndeplini angajamentele globale. „Să nu existe nicio îndoială: aceasta va fi o revizuire reală. Ea va fi concepută pentru a asigura că NATO avansează rapid şi ireversibil către o conducere europeană, asumându-şi responsabilitatea principală pentru apărarea Europei.” Presiune pe aliați: bani, capabilități și acces operațional În același context, Hegseth a criticat aliații care nu au sprijinit SUA în timpul războiului cu Iranul, după ce unii ar fi refuzat să acorde drepturi de staționare și de survol pentru activități legate de conflict. El a spus că revizuirea va garanta aceste drepturi pentru SUA. Mesajul vine pe fondul eforturilor statelor NATO de a acoperi „lacunele” din forțele lor de criză și din capabilitățile naționale angajate pentru sprijinul alianței în caz de urgență, după ce Washingtonul a redus unele contribuții „cu efect imediat”, potrivit materialului. Ce s-a schimbat deja și de ce contează pentru summitul NATO Digi24 notează că luna trecută SUA au informat aliații că au decis să reducă fondul de capabilități militare americane puse la dispoziția alianței în caz de criză, ceea ce a alimentat întrebări înaintea summitului NATO de la Ankara , programat pentru 7-8 iulie. Potrivit comandantului suprem al NATO, generalul american Alexus Grynkewich, măsura urmărește să pună capăt treptat unei „co-dependențe nesănătoase” față de forțele americane, în condițiile în care Washingtonul se confruntă cu riscul unor conflicte simultane pe mai multe teatre de operațiuni. Hegseth a mai spus că SUA vor fi „sincere”, public și privat, cu privire la țările care trebuie să facă mai mult pentru a-și îndeplini angajamentele. „(Există) unele ţări care încă trebuie să facă mai mult şi vom fi sinceri în privinţa asta, atât în privat, cât şi în public. Cred că este important ca prietenii să fie sinceri între ei.” [...]
Germania și Polonia își extind cooperarea militară pentru apărarea flancului estic al NATO , printr-un nou acord care include mobilitate militară , infrastructură, apărare cibernetică și tehnologii noi, precum și sprijin pentru „ Scutul Estic ” construit de Polonia la granițele cu Belarus și Rusia, potrivit Antena 3 . Acordul a fost semnat miercuri și vine pe fondul tensiunilor crescute cu Rusia și al incertitudinii legate de angajamentul SUA în Europa, notează materialul, care citează Euronews. În acest context, Varșovia vrea ca aliații europeni să preia un rol mai mare în apărarea frontierei estice, iar Berlinul caută parteneri în procesul de revitalizare a armatei germane. Ce include acordul și ce se schimbă operațional În forma prezentată, acordul ar urma să cuprindă planuri pentru protejarea regiunii Mării Baltice și detalii de cooperare în mai multe zone: mobilitate militară și infrastructură (capacitatea de a deplasa rapid trupe și echipamente); apărare cibernetică; noi tehnologii; contribuții la dezvoltarea „Scutului Estic” al Poloniei. Ministrul adjunct al apărării din Polonia, Cezary Tomczyk, a declarat că soldați germani, printre alții, vor contribui la dezvoltarea în continuare a „Scutului Estic”, descris ca un sistem de fortificații extinse pe care Polonia îl construiește din 2024 la granițele cu Belarus și Rusia. De ce contează pentru arhitectura de securitate a Europei Miza principală este funcționarea planurilor de apărare ale NATO în zona baltică. Justyna Gotkowska, director adjunct al think tank-ului Center for Eastern Studies din Varșovia, afirmă că Germania are un rol esențial în apărarea regiunii baltice, însă fără cooperarea cu Polonia acest lucru „nu va fi posibil”. În material se arată și că statele baltice sunt adesea considerate cea mai probabilă țintă a Rusiei în cazul unui viitor atac asupra teritoriului NATO, ceea ce crește presiunea pentru coordonare între aliații europeni de pe flancul estic. Context politic: relație mai pragmatică și presiune pentru includerea Poloniei Relațiile germano-poloneze au devenit „mai pragmatice” în ultimii ani, pe fondul invaziei Rusiei în Ucraina din 2022 și al venirii la putere a unui guvern liberal în Polonia în 2023, potrivit articolului. Ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a spus la Varșovia: „Nu uităm trecutul. Dar politica viitorului, dezvoltarea și securitatea sunt obligația noastră.” Totodată, textul menționează că, în pofida rolului tot mai important al Poloniei, Germania a preferat să ia decizii majore privind Ucraina sau Iranul împreună cu Franța și Regatul Unit, lăsând Varșovia în afara formatului. Premierul polonez Donald Tusk ar fi cerut ca Polonia să fie inclusă în discuțiile despre viitorul Ucrainei și al regiunii, după întâlnirea de la Londra din 7 iunie cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. În paralel, Germania își asumă ambiția de a construi „cea mai puternică armată convențională” din partea europeană a NATO, un proces care, potrivit materialului, ar urma să o transforme într-un pilon central al apărării europene în anii următori. [...]
Rheinmetall își împinge sistemul mobil Skyranger 30 în prim-planul apărării antidrone din NATO , urmând să îl prezinte la Eurosatory 2026 de la Paris, într-un moment în care statele europene caută soluții rapide pentru apărarea aeriană de proximitate, potrivit Interesting Engineering . Skyranger 30 este un sistem de apărare aeriană mobil, construit pe șasiul vehiculului de luptă Lynx KF41 , care combină senzori moderni cu „putere de foc” ridicată. Miza operațională este acoperirea unui gol de capabilități în apărarea aeriană cu rază scurtă, pe fondul proliferării dronelor și a munițiilor rătăcitoare (loitering munitions – muniții care pot „patrula” deasupra zonei înainte de atac). De ce contează: apărarea de proximitate devine prioritate în Europa Publicația notează că sistemul câștigă importanță în mai multe țări NATO, în cadrul inițiativelor europene de apărare. Contextul invocat este schimbarea rapidă a amenințărilor pe câmpul de luptă, unde arhitecturile tradiționale de apărare aeriană sunt tot mai des puse sub presiune de ținte aeriene ieftine și greu de interceptat, precum dronele. În acest cadru, Rheinmetall poziționează Skyranger 30 ca soluție mobilă pentru protecția unităților în mișcare și a unor obiective critice, inclusiv infrastructură, printr-o combinație de senzori, angajare automată a țintelor și interceptori de tip tun și rachete. Ce poate face Skyranger 30: tun de 30 mm, muniție programabilă și rachete SHORAD La baza sistemului se află un tun tip „revolver” de 30 mm (30mmx173 KCE), cu o rază efectivă de până la 3.000 de metri. Interesting Engineering menționează utilizarea muniției programabile cu explozie în aer (airburst), care ar crește probabilitatea de lovire împotriva micro-dronelor. Pentru distanțe mai mari, turela are un design modular și poate integra rachete de apărare aeriană cu rază scurtă (SHORAD – short-range air defense). Sistemul include: radar de căutare integrat; senzori electro-optici; supraveghere și urmărire a țintelor la 360 de grade; posibilitatea de operare autonomă sau în rețea, conform unui comunicat citat de publicație. Adoptare în UE și NATO, pe fondul lecțiilor din conflictele recente Interesting Engineering scrie că mai mulți membri ai UE și NATO, inclusiv Germania, au ales în ultimii ani soluția Skyranger 30. Articolul leagă accelerarea cererii de experiența conflictelor recente, în special de utilizarea extinsă a dronelor și a munițiilor rătăcitoare în Ucraina, care a împins în sus interesul pentru sisteme mobile de apărare aeriană terestră cu rază scurtă și foarte scurtă. Rheinmetall urmează să prezinte Skyranger 30 la Eurosatory 2026, iar mesajul central este că sistemul ar răspunde unei cereri „urgente” pentru apărare aeriană mobilă și rezilientă în fața amenințărilor aeriene actuale. [...]
Suedia, Norvegia și Canada alocă circa 100 de milioane de dolari (aprox. 460 de milioane de lei) pentru un nou pachet de sprijin militar destinat Ucrainei , într-un format coordonat de NATO care urmărește livrări rapide din stocurile SUA, cu accent pe apărarea aeriană, potrivit Economica . Ministrul apărării suedez, Pal Jonson , a spus că acesta este al cincilea pachet de sprijin al Suediei și a descris inițiativa drept importantă pentru aprovizionarea Ucrainei cu echipamente de apărare din Statele Unite, „în special în ceea ce priveşte apărarea aeriană”. Cum funcționează inițiativa PURL și ce livrează NATO coordonează livrarea pachetelor PURL, inclusiv prin comandamentul creat pentru sprijinirea livrării de echipamente militare și instruire către Ucraina, la Wiesbaden (Germania). În colaborare cu Ucraina și SUA, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), Alexus Grynkewich, aprobă pachete adaptate nevoilor Ucrainei, pentru livrare rapidă din stocurile americane. Conform informațiilor din articol, pachetele pot include: capabilități de apărare aeriană; muniție; alte echipamente considerate critice. Unde se așază PURL în arhitectura de sprijin a NATO „Lista Nevoilor Prioritare ale Ucrainei” este prezentată ca un instrument care completează alte inițiative de sprijin aflate în derulare, între care NSATU, fondul fiduciar al NATO pentru Kiev și Pachetul de Asistență Cuprinzător (CAP), alături de măsuri bilaterale ale aliaților și partenerilor. Context separat: Ormuz, miză economică, dar fără implicare directă a NATO În același context, Pal Jonson a declarat că nu se așteaptă ca NATO, ca organizație, să participe direct la asigurarea libertății de navigație prin Strâmtoarea Ormuz după încheierea ostilităților dintre SUA și Iran, menționând în schimb o coaliție de 40 de state condusă de Franța și Regatul Unit, în care Suedia este implicată și își evaluează contribuția. Ministrul apărării belgian, Theo Franken, a indicat că Belgia ar putea participa, afirmând că are o navă de dragare a minelor „gata de desfăşurare” și că o decizie ar urma să fie luată „cât mai curând posibil”. El a argumentat că îndepărtarea minelor și restabilirea libertății de navigație sunt „cruciale pentru economia globală”, dar și pentru statele din Golf. [...]
Pentagonul ia în calcul o bază permanentă în Polonia , un pas care ar muta prezența militară americană de pe rotații temporare spre o infrastructură stabilă pe flancul estic al NATO, potrivit G4Media . Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz , a declarat la Bruxelles că Departamentul Apărării al SUA este „deschis” la oferta Varșoviei de a găzdui o prezență militară permanentă americană, după o întâlnire cu secretarul american al apărării, Pete Hegseth . În același context, ministrul a spus că SUA au răspuns pozitiv propunerii Poloniei de a înființa o bază militară permanentă. De ce contează: de la rotații la prezență permanentă Până acum, Polonia a găzduit trupe americane pe bază de rotație, iar o eventuală bază permanentă ar însemna o schimbare operațională majoră: planificare pe termen lung, continuitate a capabilităților și o ancorare mai puternică a prezenței SUA în regiune. Polonia a cerut o prezență aliată mai robustă pe flancul estic al NATO după invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022, notează materialul. Ce urmează și care sunt limitele informației Nu a fost luată încă nicio decizie privind înființarea bazei, conform declarațiilor citate. Separat, Hegseth a anunțat o nouă revizuire a desfășurării trupelor americane în Europa și a avertizat că SUA ar putea reține unele contribuții către NATO dacă aliați pe care i-a numit „profitori” nu își respectă angajamentele de cheltuieli pentru apărare. [...]
Ucraina și Germania mută cooperarea militară spre producție locală de rachete și apărare antibalistică , un pas cu impact operațional direct: Kievul încearcă să-și reducă dependența de livrările externe și să-și crească rapid capacitatea de răspuns la atacurile cu rachete rusești, potrivit Adevărul . Acordul a fost anunțat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski la reuniunea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, în formatul Ramstein, și vizează producția comună pe teritoriul ucrainean de rachete balistice și sisteme de apărare antibalistică. De ce contează: apărarea contra rachetelor balistice rămâne „gaura” critică Zelenski a indicat că rachetele balistice rusești sunt în continuare una dintre cele mai dificile amenințări pentru apărarea aeriană a Ucrainei. El a spus că Ucraina reușește să intercepteze aproximativ 90% dintre dronele și rachetele de croazieră lansate de Rusia, însă apărarea împotriva rachetelor balistice necesită soluții suplimentare și tehnologii mai avansate. În acest context, producția locală ar putea scurta timpii de aprovizionare și ar putea crește disponibilitatea muniției și a sistemelor defensive, într-un moment în care necesarul de apărare antiaeriană rămâne o problemă presantă pentru Kiev. Cum ar urma să funcționeze parteneriatul și ce urmează Potrivit lui Zelenski, proiectul va combina experiența și tehnologiile industriei ucrainene de rachete cu capacitățile industriale și financiare ale sectorului german de apărare. Liderul ucrainean a mai afirmat că industria națională are deja infrastructura și expertiza necesare pentru a produce sisteme moderne de rachete, iar parteneriatul cu Germania ar accelera dezvoltarea acestui sector. Oficialii de la Kiev spun că primele rezultate concrete ale colaborării ar urma să fie prezentate până la sfârșitul acestui an, fără a detalia în acest stadiu volume, calendare de producție sau companiile implicate. Dincolo de Ucraina: semnal pentru autonomia industrială europeană Zelenski a susținut că beneficiile nu se vor limita la Ucraina, ci ar contribui la securitatea întregului continent european, și a făcut apel ca și alte state partenere să se alăture inițiativei. În paralel, acordul este prezentat ca parte a unei schimbări mai largi: de la sprijin axat pe livrări de armament către dezvoltare și producție comună, pe o agendă care include deja sisteme antiaeriene, drone de atac și alte tehnologii avansate. [...]
