Știri
Știri din categoria Apărare
Președintele Nicușor Dan a legat întărirea apărării de alocarea de resurse și consolidarea rezervei militare naționale, într-un mesaj transmis de Ziua Rezervistului Militar, potrivit news.ro. Șeful statului a plasat tema în contextul „vremurilor dificile” și al provocărilor care „redefinesc securitatea” la nivel regional, european și global.
În mesaj, Nicușor Dan a susținut că, în acest cadru, „alocarea de resurse” și „consolidarea rezervei militare naționale” cresc forța militară și capacitatea de apărare și descurajare a României.
Președintele a indicat cooperarea cu aliații din NATO și Parteneriatul Strategic cu Statele Unite drept „cele mai solide garanții de securitate” ale României „din istorie”, menționând că acestea au fost obținute și prin implicarea rezerviștilor militari.
Nicușor Dan le-a transmis militarilor în rezervă și în retragere că au „respectul și aprecierea” României pentru activitatea lor în misiuni din țară și în teatre de operații alături de aliați și parteneri, enumerând Afganistan, Irak, Balcanii de Vest, precum și misiuni până în Africa și Asia.
În același mesaj, președintele a afirmat că rezerviștii au avut „o contribuție esențială” la prestigiul Armatei României în Uniunea Europeană, NATO și ONU și i-a descris drept repere pentru societate, inclusiv pentru consolidarea „rezilienței” și pentru un răspuns mai eficient la provocările actuale.
„În acest context, alocarea de resurse şi consolidarea rezervei militare naţionale potenţează forţa militară şi capacitatea de apărare şi descurajare.”
„Cooperarea strânsă cu aliaţii din NATO şi Parteneriatul Strategic cu Statele Unite reprezintă cele mai solide garanţii de securitate ale României din istorie, obţinute inclusiv prin implicarea rezerviştilor militari.”
Președintele a transmis, totodată, urări membrilor structurilor asociative ale militarilor în rezervă și în retragere și și-a exprimat convingerea că aceștia vor rămâne alături de rezerviștii voluntari și de militarii activi, care au nevoie de experiența lor.
Recomandate
România își leagă modernizarea armatei de relansarea industriei de apărare , pe fondul riscurilor de securitate amplificate în zona Mării Negre, potrivit declarațiilor președintelui Nicușor Dan relatate de Antena 3 . Șeful statului a spus, de Ziua Armatei, că România va avea „un buget solid pentru apărare” și va continua investițiile în modernizare și înzestrare, inclusiv prin programul SAFE , pe care îl leagă de producție și achiziții de tehnică militară. Declarațiile au fost făcute duminică, la ceremonia organizată de Ziua Armatei la Baza 86 Aeriană „Locotenent Gheorghe Mociorniță”, în contextul războiului din Ucraina, pe care președintele îl descrie drept sursă de „provocări majore” pentru România. Buget „solid” și investiții: legătura dintre înzestrare și industrie Nicușor Dan a afirmat că România își menține angajamentele asumate în cadrul NATO privind finanțarea apărării și că, în paralel, accentul rămâne pe resursa umană, pentru a asigura „condiții de muncă adecvate”. În același mesaj, președintele a legat explicit înzestrarea armatei de relansarea industriei naționale de apărare, indicând programul SAFE drept instrument prin care România „produce și procură tehnică modernă”, cu efecte economice interne: investiții în fabrici românești; crearea de locuri de muncă; dezvoltarea de infrastructură „utilă armatei și populației civile”. Marea Neagră: avertisment privind libertatea de navigație Șeful statului a avertizat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei „generează amenințări fără precedent la Marea Neagră”, care ar ajunge până în apele teritoriale și zona economică exclusivă a României, cu impact asupra securității și libertății de navigație. „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei generează astăzi amenințări fără precedent la Marea Neagră, care ajung până în apele teritoriale și în zona exclusivă a României, punând în pericol securitatea noastră și libertatea de navigație. Alături de partenerii din NATO și UE, vom acționa ferm pentru a descuraja și, dacă va fi cazul, pentru a neutraliza orice amenințare la granițele noastre.” În același context, președintele a subliniat importanța Parteneriatului Strategic cu SUA și a apartenenței la NATO pentru siguranța României. Context: referire la un interviu pentru Bloomberg Antena 3 amintește că Nicușor Dan a declarat recent, într-un interviu pentru Bloomberg, că Rusia ar încerca să intensifice războiul și să provoace țările europene, în contextul incidentelor cu drone și al amenințărilor la adresa securității regionale. Președintele a comparat situația de acum cu cea de „aproximativ un an și jumătate” în urmă, când astfel de incidente puteau fi considerate accidentale, susținând că, în prezent, contextul din Marea Neagră este diferit. [...]
Mesajul Ambasadei SUA reconfirmă cooperarea militară operațională România–SUA pe flancul estic al NATO , într-un context în care exercițiile comune și instruirea sunt prezentate ca elemente-cheie pentru securitatea regională, potrivit Agerpres . Ambasada Statelor Unite la București a transmis, de Ziua Armatei Române , că militarii americani și români „lucrează umăr la umăr” pentru siguranța flancului estic al Alianței și că „împreună suntem mai puternici”. Mesajul a fost publicat pe pagina de Facebook a Ambasadei SUA. „Astăzi, salutăm Armata României și parteneriatul de apărare construit pe încredere și pe angajamentul comun față de NATO. Prin exerciții comune și instruire, militarii americani și cei români lucrează umăr la umăr pentru siguranța flancului estic al Alianței. #StrongerTogether” Context: Ziua Armatei Române, marcată anual pe 25 octombrie Ziua Armatei Române este celebrată în fiecare an la 25 octombrie, prin ceremonii militare și religioase, precum și depuneri de coroane și jerbe de flori, în București și în țară. Sărbătoarea a fost instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959 și este marcată prin ceremonii în principalele garnizoane, în bazele militare unde sunt dislocați militari români, în teatrele de operații, dar și în statele unde România are atașați ai apărării sau reprezentanțe permanente. [...]
Detectarea unui submarin rusesc în „înaltul Nord” reaprinde discuția despre o vulnerabilitate operațională a NATO: capacitatea de luptă antisubmarin (ASW) în Arctica , într-un moment în care Marea Britanie avertizează că nu are suficiente nave specializate pentru astfel de misiuni, potrivit Focus . Un submarin rusesc din clasa Kilo a fost observat de un grup naval NATO, informație confirmată de Comandamentul Maritim al NATO la 26 octombrie, care a publicat și o fotografie cu submarinul la suprafață. Alianța nu a precizat locația exactă și nici identitatea unității, iar o acțiune de interceptare sau o confruntare nu au fost raportate. Într-un mesaj pe X, Comandamentul a insistat că „lupta antisubmarin este muncă de echipă”, descriind cooperarea zilnică între nave, submarine, aeronave și elicoptere ale statelor aliate pentru detectarea și urmărirea amenințărilor subacvatice. NATO a caracterizat postura drept defensivă și orientată spre descurajare. De ce contează: „înaltul Nord” și presiunea pe capabilitățile antisubmarin Pentru Rusia, zona este strategică prin rolul Flotei de Nord și al rutelor maritime dintre bazele acesteia și Atlantic. În paralel, în Marea Britanie crește îngrijorarea că Marina Regală nu este suficient pregătită pentru operațiuni în Arctica, pe fondul unei „lipsuri de capabilități” în lupta antisubmarin, arată materialul. Comisia britanică pentru apărare a avertizat, într-un raport publicat în această lună, asupra unor lacune în domeniul ASW. Concret, Marea Britanie ar avea cinci fregate Type 23 echipate cu sonar remorcat, dar ar avea nevoie de opt nave specializate. Potrivit raportului, deficitul ar putea persista până la intrarea în serviciu a noilor fregate Type 26. Recomandările și observațiile comisiei includ: menținerea în serviciu a navelor Type 23 până la sosirea înlocuitorilor; îndoieli privind frecvența reală cu care submarinele britanice de atac ies în misiuni; refacerea capabilităților de operare sub gheață; evaluarea contribuției nucleare britanice la NATO, despre care comisia spune că nu este valorificată la maximum. Ce poate face clasa Kilo și de ce este numită „Gaura Neagră” Clasa Kilo include submarine diesel-electrice de atac, construite în număr mare din anii 1980, proiectate pentru lupta împotriva altor submarine și a navelor de suprafață. În funcție de versiune, pot transporta: torpile; mine; rachete de croazieră Kalibr. Kalibr este descrisă ca o armă de precizie cu rază mare de acțiune, de până la 2.500 km, capabilă să lovească ținte terestre și maritime. Versiunile modernizate (proiectul 636.3) sunt atât de silențioase în regim pe baterii încât analiști americani le-ar fi poreclit „Black Hole” („Gaura Neagră”), potrivit publicației de specialitate UK Defence Journal, citată de Focus. Marina rusă operează submarine Kilo inclusiv în Flota de Nord, dar și în Marea Baltică, Marea Neagră și Pacific. Context operațional: gruparea britanică de portavion, în Arctica și Atlanticul de Nord În acest context, gruparea britanică de portavion se află în prezent în Arctica și în Atlanticul de Nord. A doua fază a operațiunii NATO „Firecrest” include portavionul HMS Prince of Wales și distrugătorul HMS Dauntless, iar la bord se află și elicoptere Merlin Mk2 pentru lupta antisubmarin. Pentru NATO, episodul confirmă că monitorizarea subacvatică în nordul îndepărtat rămâne o misiune de rutină, dar și că presiunea pe resursele specializate — în special pe flotele europene — este în creștere, pe măsură ce Rusia își menține activitatea navală în zonă. [...]
România cere un răspuns NATO mai ferm la Marea Neagră , pe fondul deteriorării situației de securitate și al intensificării amenințărilor hibride pe flancul estic, potrivit G4Media . Premierul Luca Niculescu a discutat telefonic, joi, cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . Într-o postare pe X, premierul a spus că discuția a fost „substanțială” și a vizat două teme principale: degradarea mediului de securitate din Marea Neagră și creșterea amenințărilor hibride cu care se confruntă aliații NATO pe flancul estic. „Escaladarea tensiunilor din regiunea noastră necesită o vigilență sporită din partea aliaților și un răspuns ferm și coordonat.” Ce element concret invocă România: supraveghere și recunoaștere suplimentare Luca Niculescu afirmă că le-a mulțumit secretarului general și aliaților pentru „atenția constantă” acordată securității Mării Negre, menționând explicit „capacitățile suplimentare de supraveghere și recunoaștere” pentru regiune, „anunțate recent”. În material nu sunt oferite detalii despre natura acestor capabilități, calendarul lor sau statele care le asigură. [...]
Marea Britanie își accelerează pregătirile de apărare până în 2030 , pe fondul intensificării războiului „hibrid” al Rusiei împotriva NATO, iar guvernul de la Londra leagă explicit această țintă de creșterea capacităților militare și de o campanie de pregătire civilă, potrivit The Jerusalem Post . Secretarul britanic al apărării, Wes Streeting , a scris în The Telegraph că „prioritatea definitorie” a mandatului său este ca țara să fie „gata să lupte și să câștige un război”. El susține că, pentru a preveni „ce e mai rău”, Regatul Unit trebuie să se pregătească, în primul rând prin extinderea capabilităților, astfel încât adversarii „să se gândească de două ori” înainte de un atac. Streeting avertizează că schimbarea majoră nu este „disponibilitatea” adversarilor de a face rău, ci „capacitatea” lor. În evaluarea sa, până în 2030 „forța” și „economia de război” ale adversarilor ar putea ajunge la un nivel care să permită un atac, ceea ce ar lăsa „puțin peste 1.000 de zile” pentru îndeplinirea misiunii de a fi pregătiți, împreună cu aliații, „să lupte și să câștige”. Pregătire civilă: campania „Be Ready” În paralel cu mesajul privind accelerarea pregătirilor militare, Streeting face trimitere la lansarea campaniei britanice „Be Ready ”, menită să pregătească populația pentru scenarii de război. Conform The Telegraph, campania recomandă cetățenilor și rezidenților să aibă din timp stocuri de bunuri esențiale pentru cel puțin trei zile. Miza bugetară și disputa politică Pe fondul dezbaterilor interne despre cheltuielile de apărare, Streeting spune că este dispus să le poarte, dar acuză guvernările conservatoare că au lăsat Marea Britanie cu „cea mai mică armată” de la războaiele napoleoniene, au ratat toate țintele de recrutare și au supravegheat scăderea moralului. El afirmă, totodată, că actualul guvern livrează „cea mai mare creștere susținută” a cheltuielilor de apărare de la finalul Războiului Rece și că, sub actualul premier și ministru de finanțe laburist, Regatul Unit va atinge ținta de cheltuieli NATO. Streeting avertizează însă că investițiile suplimentare vin cu „alegeri și compromisuri” pentru bugetele altor domenii și promite utilizarea „fiecărui penny” cu maximă eficiență. Context: avertisment și din partea fostului șef al armatei Fostul șef al armatei britanice, generalul Sir Patrick Sanders, a declarat pentru The Telegraph că nu știe „de câte semnale mai avem nevoie” pentru a înțelege urgența creșterii rezilienței în următorii cinci ani. El apreciază că lumea a devenit „la fel de periculoasă, dacă nu mai periculoasă” decât în Războiul Rece și pune accent pe capacitatea de recuperare după lovituri, protecția populației civile și conștientizarea faptului că astfel de riscuri „ar putea avea loc în Regatul Unit”, nu doar „în altă parte”. [...]
Ucraina apropie NATO de integrarea operațională a sistemului Delta , după ce l-a testat în condiții apropiate de cele reale la exercițiul „ Repmus 2026 ” din Portugalia, cu accent pe interoperabilitate (capacitatea sistemelor diferite de a lucra împreună) și pe coordonarea platformelor maritime fără pilot, potrivit Focus . Testul a urmărit dacă Delta se poate conecta „fără cusur” cu tehnologiile aliaților. Ministerul ucrainean al Apărării susține că orice echipament a putut fi integrat în Delta, cu condiția să transmită date în standard NATO. În exercițiu, miza a fost în special coordonarea operațiunilor maritime care au combinat drone aeriene, sisteme de suprafață și subacvatice, precum și senzori radar. Ce înseamnă, practic, interoperabilitatea testată la „Repmus 2026” Condiția tehnică menționată este transmiterea telemetriei (date despre poziție, stare, parametri de funcționare) în standardul NATO Stanag 4817. În termeni operaționali, asta ar permite ca platforme și senzori din țări diferite să fie „văzuți” și gestionați într-un tablou comun de situație prin Delta, fără adaptări punctuale pentru fiecare tip de echipament. Ministerul ucrainean al Apărării mai afirmă că Delta a funcționat fără întrerupere chiar și în condiții de comunicații instabile. Totodată, modulul „Vezha”, folosit pentru transmiterea imaginilor live, a fost evaluat ca fiind „ușor și practic”. Dimensiunea exercițiului și actorii implicați „Repmus 2026” este prezentat ca unul dintre cele mai solicitante teste pentru sisteme maritime fără pilot. Potrivit NATO, exercițiul a avut loc între 31 august și 25 septembrie și a reunit: peste 3.700 de participanți; 300 de sisteme fără pilot; 60 de companii de cercetare și dezvoltare; reprezentanți ai marinelor din 36 de state. Exercițiul a fost organizat de marina portugheză împreună cu Universitatea din Porto, Centrul NATO pentru cercetare maritimă și Agenția Europeană de Apărare . Context: Delta este deja folosit pe scară largă în război În Ucraina, Delta este descris ca fiind în utilizare continuă. Conform datelor invocate de Ministerul ucrainean al Apărării, numai în iunie 2026 au fost înregistrate prin sistem peste 200.000 de atacuri cu drone asupra țintelor rusești, adică o medie de aproximativ 6.600 de misiuni pe zi. În plus, ar fi fost generate zilnic peste 75.000 de videoclipuri de pe câmpul de luptă, iar o aplicație integrată ar identifica automat ținte inamice în aceste materiale. Ce urmează pentru NATO Pentru NATO, exercițiul are relevanță și dincolo de flancul estic: alianța indică teste suplimentare pentru Atlanticul de Nord și Arctica, unde se va urmări cum pot furniza sisteme fără pilot, conectate în rețea, imagini operaționale pe arii extinse. În acest context, compatibilitatea demonstrată de Delta cu standardele NATO îl apropie de un potențial rol în arhitectura aliată de comandă și control pentru operațiuni cu platforme autonome. [...]
