Știri
Știri din categoria Apărare
Pentagonul ar urma să trimită încă 3.000–4.000 de militari în Orientul Mijlociu, potrivit Reuters, care citează două persoane familiarizate cu subiectul. Mișcarea ar adăuga noi efective la consolidarea militară americană din regiune, în timp ce președintele Donald Trump vorbește despre posibilitatea unui acord cu Teheranul pentru a pune capăt războiului.
Sursele Reuters spun că militarii ar proveni din Divizia 82 Aeropurtată, o unitate de elită a armatei SUA, staționată la Fort Bragg, Carolina de Nord. Oficialii au vorbit sub protecția anonimatului și nu au indicat unde anume în Orientul Mijlociu ar urma să fie dislocați soldații sau când ar ajunge în regiune.
Potrivit Reuters, nu a fost luată o decizie privind trimiterea de trupe americane pe teritoriul Iranului, însă dislocarea ar crește capacitatea pentru eventuale operațiuni viitoare în regiune. Armata SUA a direcționat întrebările către Casa Albă, care nu a răspuns imediat solicitării de comentariu.
Divizia 82 Aeropurtată este descrisă ca având capacitatea de a se desfășura în 18 ore de la primirea ordinelor și este specializată în asalturi cu parașuta. În termeni operaționali, o astfel de unitate este folosită, de regulă, pentru reacție rapidă și pentru misiuni care cer mobilitate ridicată.
Reuters amintește că a relatat anterior, pe 20 martie, despre decizia SUA de a trimite mii de pușcași marini și marinari la bordul navei USS Boxer (navă de asalt amfibiu), împreună cu unitatea sa expediționară de pușcași marini și navele însoțitoare, tot către Orientul Mijlociu.
Înainte de aceste întăriri, în regiune se aflau aproximativ 50.000 de militari americani, potrivit aceleiași surse. Reuters notează că războiul este deja în a patra săptămână și a afectat piețele globale.
Conform Reuters, administrația Trump a analizat opțiuni care ar putea include acțiuni legate de Strâmtoarea Hormuz, inclusiv posibilitatea de a desfășura forțe americane pe țărmul Iranului. De asemenea, au fost discutate variante privind trimiterea de forțe terestre pe insula Kharg, descrisă drept nod pentru 90% din exporturile de petrol ale Iranului.
În același timp, știrea despre întăriri vine la o zi după ce Trump a amânat amenințările de a bombarda centrale electrice iraniene, invocând discuții „productive” cu Iranul, potrivit Reuters. Iranul a negat ulterior că ar fi avut loc discuții.
Reuters relatează că o eventuală folosire a trupelor terestre americane, chiar și pentru o misiune limitată, ar putea aduce riscuri politice pentru Trump, în contextul sprijinului public redus pentru campania din Iran și al promisiunilor electorale de a evita noi implicări în conflicte din Orientul Mijlociu.
Un sondaj Reuters/Ipsos publicat marți arată că 35% dintre americani aprobă loviturile SUA asupra Iranului, în scădere de la 37% într-un sondaj realizat săptămâna trecută, în timp ce 61% le dezaprobă (față de 59% anterior). Reuters mai notează că SUA au efectuat lovituri asupra a 9.000 de ținte din interiorul Iranului de la începutul operațiunilor militare americane și israeliene, pe 28 februarie.
Recomandate
Fostul oficial al Pentagonului Seth Cropsey susține că SUA ar trebui să trimită trupe în Iran , potrivit Antena 3 CNN , care rezumă o analiză publicată de acesta în Wall Street Journal. În text, Cropsey argumentează că președintele Donald Trump „nu are altă variantă decât să invadeze terestru Iranul”, în contextul unui conflict care, în opinia autorului, a depășit așteptările inițiale ale administrației americane. Miza imediată indicată este Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru transportul global de petrol. Cropsey afirmă că Trump ar trebui să acționeze pentru „a deschide Strâmtoarea Hormuz” și pentru a demonstra credibilitatea puterii americane, avertizând că o oprire a campaniei ar avea consecințe strategice mai largi. În același timp, articolul notează că prețurile petrolului au crescut brusc, iar prelungirea războiului ar putea afecta producția de petrol a statelor din Golf. „Singura modalitate de a realiza acest lucru cu o șansă rezonabilă de succes este de a trimite soldați pe teren.” În analiza citată, Cropsey trece în revistă relația conflictuală dintre SUA și Republica Islamică Iran după 1979 și susține că influența Teheranului a distorsionat securitatea în Orientul Mijlociu, regiune pe care o leagă de interese energetice și de rutele strategice dintre Europa și Asia. El invocă și un precedent istoric, criza Suezului din 1956, pentru a argumenta că retragerea sub presiune poate eroda credibilitatea unei puteri și poate încuraja adversarii. Pe plan operațional, Cropsey susține că desfășurarea „a câteva mii” de forțe de operațiuni speciale în sudul Iranului ar putea fi suficientă pentru redeschiderea strâmtorii „după câteva săptămâni de lupte”, dar anticipează victime și necesitatea sprijinirii lor cu trupe regulate. În text sunt menționați și comandanți americani despre care autorul spune că ar înțelege capabilitățile forțelor speciale și avantajele loviturilor de precizie. Materialul publicat de Antena 3 CNN include și o prezentare a autorului: Seth Cropsey este președintele Yorktown Institute și a ocupat funcții în Departamentul Apărării al SUA în administrațiile Reagan și George H.W. Bush, inclusiv în zona operațiunilor speciale și a conflictelor de intensitate redusă. [...]
Unități ucrainene au doborât pentru prima dată drone iraniene Shahed în Orientul Mijlociu , potrivit Digi24 , care citează informații despre misiuni de interceptare desfășurate în mai multe state din regiune. Relatarea indică faptul că echipele trimise de Ucraina au folosit drone-interceptor produse intern pentru a neutraliza aparate de tip Shahed, o familie de drone de atac de fabricație iraniană folosită pe scară largă în conflictele recente. Detaliile operaționale nu au fost făcute publice, însă, conform TVP World, ar fi vorba despre „mai multe” doborâri. Deși nu sunt oferite date despre locul exact al interceptărilor, menționează Digi24, BBC Ucraina ar fi raportat „mai multe interceptări reușite” într-una dintre țările din Orientul Mijlociu. În paralel, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat pentru New York Times la începutul lunii martie că Kievul a trimis peste 200 de specialiști în apărarea împotriva dronelor, împreună cu sisteme proprii de interceptare, în Emiratele Arabe Unite, Qatar, Arabia Saudită și Kuweit, precum și la o bază aeriană americană din Iordania. Zelenski a spus că solicitarea de sprijin ar fi venit din partea SUA pe 5 martie, iar o unitate ucraineană ar fi fost trimisă a doua zi, în pofida declarațiilor președintelui american Donald Trump că Washingtonul nu ar avea nevoie de ajutorul Ucrainei în Golf. Totodată, Zelenski a afirmat că și alte țări din regiune sunt interesate de expertiza ucraineană, iar publicația israeliană Ynet a relatat că premierul Benjamin Netanyahu ar fi cerut discuții cu liderul de la Kiev pe această temă. Din perspectivă economică și de eficiență militară, miza este costul: dronele-interceptor pot neutraliza amenințări precum Shahed la o fracțiune din prețul apărării aeriene clasice. Digi24 notează că o rachetă PAC-3 pentru sistemul Patriot ar costa aproape 4 milioane de dolari, în timp ce interceptori ucraineni precum „Sting” sau „Octopus” ar costa „câteva mii de dolari” pe unitate. Ucraina ar avea capacitatea de a produce aproximativ 2.000 de astfel de arme teleghidate pe lună și s-a oferit să pună la dispoziția altor țări jumătate din acest volum, conform informațiilor citate de Digi24. Dacă aceste cooperări se extind, ele pot deschide o piață nouă pentru industria ucraineană de apărare, într-un segment în care raportul cost-efect este esențial pentru protecția infrastructurii și a bazelor militare din regiune. [...]
Europa trebuie să-și schimbe mentalitatea pentru a se pregăti de război , avertizează șeful apărării din Danemarca, potrivit POLITICO , într-un mesaj transmis marți la Paris, pe fondul evaluărilor tot mai apăsate din mediul militar și de informații privind riscul unei agresiuni ruse asupra teritoriului NATO până la finalul deceniului. Gen. Michael Wiggers Hyldgaard, șeful Statului Major al Apărării din Danemarca, a spus la Paris Defence and Strategy Forum că statele europene „nu sunt încă pe deplin pregătite” pentru un conflict. Conferința, ajunsă la a treia ediție, a început marți și se desfășoară până joi, Danemarca fiind invitatul de onoare. „Trebuie să ne schimbăm mentalitatea de la diagnostic la livrare. Nu mai suntem foarte surprinși, dar nici nu suntem cu adevărat pregătiți”, a declarat gen. Michael Wiggers Hyldgaard. În intervenția sa, generalul a insistat că obiectivul nu este o pregătire „perfectă”, ci una superioară adversarului. El a vorbit în fața unei audiențe formate din comandanți militari europeni și oficiali francezi, inclusiv secretarul de stat adjunct pentru apărare Alice Rufo, conform relatării POLITICO. Danemarca și-a majorat semnificativ cheltuielile de apărare după declanșarea războiului din Ucraina în 2022 și a urmărit să aprofundeze legăturile militare cu alte state europene, inclusiv prin exerciții comune. În același timp, Copenhaga a accelerat cooperarea în contextul amenințărilor repetate ale președintelui american Donald Trump privind anexarea Groenlandei, notează publicația. Un punct central al mesajului a fost legătura dintre descurajare și capacitatea industrială. Hyldgaard a argumentat că descurajarea există doar atunci când adversarul consideră costul agresiunii prea mare, iar acest calcul depinde nu doar de forța de luptă și alianțe, ci și de stocuri și producție, inclusiv de lanțurile de aprovizionare. „Dacă în Europa vrem să fim capabili să ne apărăm până în 2030, trebuie să ne pregătim pentru asta acum. Războiul de mare intensitate nu este un scenariu, este o realitate”, a adăugat el, avertizând că timpul pierdut nu mai poate fi recuperat. [...]
Armata SUA a comandat peste 2.500 de drone Skydio X10D într-un contract de peste 52 milioane de dolari, potrivit DroneDJ . Acordul este prezentat ca cea mai mare achiziție de drone mici de la un singur producător din istoria Armatei SUA, iar procedura de la ofertare la atribuire s-ar fi încheiat în mai puțin de 72 de ore. Tranzacția este relevantă nu doar prin valoare și volum, ci și prin viteza de atribuire, care sugerează o urgență crescută în dotarea unităților cu sisteme autonome de dimensiuni mici. În contextul conflictelor recente, astfel de drone au devenit instrumente uzuale pentru supraveghere și sprijin în luarea deciziilor tactice, reducând dependența de platforme aeriene mai mari și mai costisitoare. Modelul comandat, Skydio X10D, este descris ca fiind destinat misiunilor de informații, recunoaștere și supraveghere (ISR) la nivel de pluton, astfel încât militarii din teren să îl poată lansa rapid pentru a obține o imagine operațională în timp real, fără a aștepta sprijin de la eșaloane superioare. Un element tehnic important este capacitatea de operare fără GPS: drona folosește camere de navigație la bord pentru a cartografia mediul în timp real, ceea ce îi permite zbor autonom în zone unde semnalul GPS este indisponibil sau bruiat. DroneDJ mai notează că X10D este proiectată să funcționeze în condiții de interferențe electronice, printr-un sistem radio multibandă care își ajustează automat frecvențele pentru a menține conexiunea. La nivel de senzori, X10D include camere vizuale de înaltă rezoluție și senzori termici radiometrici, pentru utilizare ziua și noaptea, inclusiv în condiții de lumină scăzută. Scopul este furnizarea de informații de la distanță, cu expunere redusă pentru militarii din teren. Compania afirmă că este furnizor pentru toate categoriile de forțe armate ale SUA și pentru 29 de națiuni aliate. Armata SUA ar fi selectat Skydio de două ori în programul Short Range Reconnaissance (SRR) Program of Record, în 2022 și din nou în 2025, ceea ce ar face din Skydio singurul producător cu această performanță în ambele cicluri. Producția ar avea loc integral în SUA, la unitatea Skydio din Hayward, California, iar fiecare dronă ar trece prin 550 de puncte de verificare a calității înainte de livrare. [...]
Volkswagen discută cu Rafael mutarea unei fabrici de la auto la apărare antirachetă , potrivit Mediafax , în cadrul unui plan care vizează salvarea a 2.300 de locuri de muncă. Proiectul ar presupune ca uzina VW din Osnabrück să producă componente pentru sistemul israelian de apărare aeriană Iron Dome, pe fondul creșterii cheltuielilor europene pentru apărare în contextul războiului din Ucraina. Volkswagen poartă discuții cu compania israeliană Rafael Advanced Defence Systems pentru un acord care ar reorienta producția de la automobile către echipamente pentru apărare antirachetă. Publicația notează că planul este relatat pe baza a două surse citate de Financial Times și ar implica o uzină „aflată în dificultate”, amenințată anterior cu închiderea. Miza este dublă: păstrarea locurilor de muncă și valorificarea capacităților industriale într-o perioadă în care industria auto germană se confruntă cu scăderea profiturilor, pe fondul concurenței chineze și al tranziției către vehicule electrice. În paralel, sectorul apărării este în expansiune, iar guvernele europene își accelerează programele de consolidare a apărării aeriene. „Scopul este de a salva pe toată lumea, poate chiar de a crește afacerea”, a spus una dintre persoanele familiarizate cu planurile. „Potențialul este foarte mare. Dar este, de asemenea, o decizie individuală a lucrătorilor dacă vor să facă parte din idee.” Conform planurilor descrise, fabrica din Osnabrück ar urma să producă mai multe elemente asociate sistemului Iron Dome, însă nu și rachetele propriu-zise. În forma prezentată în articol, ar intra în sarcina uzinei: camioanele grele care transportă rachetele sistemului; lansatoarele; generatoarele de electricitate. Mediafax mai scrie că producția ar putea fi pornită în 12–18 luni, dacă angajații acceptă trecerea la producția de armament, iar investițiile noi ar fi „minime”. Separat, Rafael ar intenționa să înființeze în Germania o unitate distinctă pentru producția rachetelor, care necesită un amplasament specializat. Pe partea de cerere, compania israeliană ar urmări vânzarea sistemului către guverne din întreaga Europă, inclusiv către Germania. În același timp, articolul menționează că unii experți pun sub semnul întrebării adecvarea Iron Dome pentru amenințări pe distanțe lungi, în condițiile în care sistemul are o rază de acțiune de circa 70 km și a fost folosit în principal împotriva rachetelor lansate din Gaza. În Germania, guvernul ar susține activ propunerea, iar contextul mai larg include intenția Berlinului de a cheltui peste 500 de miliarde de euro pentru apărare până la finalul deceniului, cu apărarea aeriană între priorități, mai notează publicația. [...]
Germania va desfășura fregate în Atlanticul de Nord pentru a-și consolida prezența navală și a-și sprijini aliații, potrivit HotNews.ro , care citează DPA via Agerpres. Anunțul a fost făcut marți de ministrul german al apărării, Boris Pistorius, în marja unei vizite în Singapore. Pistorius a spus că fregata germană Sachsen urmează să fie desfășurată ca navă-amiral a forței operative permanente a NATO, după ce Marea Britanie a trimis distrugătorul HMS Dragon în Mediterană. Oficialul german a precizat că a discutat acest subiect cu omologul său britanic, John Healey. Separat, Marina germană va trimite și o a doua fregată, Brandenburg , în Atlanticul de Nord, ca răspuns la activitățile militare ale Rusiei în regiune. În materialul citat nu sunt oferite detalii oficiale suplimentare despre misiune sau calendar. În paralel, Marea Britanie a desfășurat HMS Dragon în estul Mediteranei pe fondul situației generate de războiul israeliano-american împotriva Iranului. După un atac cu drone asupra unei baze britanice din Cipru, Marea Britanie și Franța și-au consolidat prezența în zonă. [...]
