Știri
Știri din categoria Apărare
Pentagonul cere peste 54 mld. dolari (aprox. 248 mld. lei) pentru a accelera războiul autonom, o mutare bugetară care poate redirecționa masiv contracte către industria americană de drone și inteligență artificială, dar care vine pe fondul avertismentelor că armata și companiile de AI nu sunt pregătite pentru riscurile acestor sisteme, potrivit The Guardian.
În proiectul de buget pentru 2027, Pentagonul solicită peste 54 de miliarde de dolari pentru Defense Autonomous Warfare Group (DAWG), un departament nou creat, ceea ce ar reprezenta o creștere de 24.000% față de anul trecut. Documentele bugetare descriu finanțarea ca fiind destinată „sistemelor autonome și operate de la distanță” în toate mediile – aer, uscat și deasupra și sub mare – inclusiv programului „Drone Dominance”.
Suma cerută este, potrivit articolului, de peste jumătate din întregul buget de apărare al Regatului Unit. Fostul director al CIA David Petraeus a numit-o, într-un articol de opinie publicat cu o zi înainte, „cea mai mare angajare unică pentru războiul autonom din istorie”.
DAWG a absorbit o inițiativă din perioada administrației Biden care urmărea achiziția de drone cu cost redus pentru posibile conflicte viitoare în Pacific. Nu este însă clar, din documentele citate, dacă banii vor merge preponderent către achiziția de tehnologii existente sau către dezvoltarea unora noi.
Oficiali americani au descris obiectivul grupului ca fiind colaborarea cu sectorul privat pentru testarea diferitelor sisteme de drone autonome, cu scopul de a le dezvolta și integra în armată.
Materialul indică existența unui ecosistem în creștere de companii americane care ar putea beneficia de această finanțare, de la jucători consacrați la start-up-uri. Sunt menționate:
Olaf Hichwa, cofondator și director tehnologic la Neros Technologies, spune că vede cererea de buget ca pe un semnal că Pentagonul reacționează la evoluția rapidă a tehnologiilor de pe câmpul de luptă, în special în Ucraina, dar avertizează asupra riscului de a cumpăra tehnologii „care arată bine într-un demo”, nu neapărat sisteme „gata de luptă”.
În paralel cu dimensiunea finanțării, mai mulți experți citați avertizează că SUA – și companiile de AI – nu sunt pregătite pentru responsabilitățile și riscurile războiului autonom.
Jeffrey Ladish, director la Palisade Research și fost cercetător de securitate la Anthropic, afirmă că firmele de AI ar trebui să fie îngrijorate de viitorul armelor bazate pe AI și susține că sistemele autonome pot schimba dinamica confruntărilor militare, inclusiv prin facilitarea loviturilor de stat.
Peter Wallich, fost oficial al UK AI Security Institute și consilier al MIT’s AI Risk Initiative, spune că evaluările au găsit „eșecuri exploatabile” chiar și în cele mai avansate sisteme, iar într-un context de apărare acestea pot pune în pericol militari și civili.
Materialul notează și un conflict de luni de zile între Pentagon și Anthropic, după ce compania a încercat să interzică utilizarea modelului său pentru supraveghere în masă sau arme letale complet autonome. În cererea bugetară, Pentagonul își reafirmă intenția de a obține „cele mai noi modele” de la „cele mai importante laboratoare americane de AI de frontieră” pentru utilizare în întreg Departamentul Apărării.
Finanțarea apare pe fondul eforturilor SUA de a separa părți ale ecosistemului de tehnologie pentru apărare de China, după ce în decembrie au fost adoptate interdicții ample privind dronele și componentele fabricate în China.
Nu toți văd cererea de buget ca pe o alocare eficientă. Kristofer Harrison, fost specialist pe Rusia în Departamentul de Stat, este citat spunând că finanțarea „pare un fond de cheltuieli pentru Anduril” și sugerează că SUA ar putea obține rezultate mai bune lucrând cu producători ucraineni, care ar fabrica drone mai ieftine și în volume mai mari decât start-up-urile americane.
Pentagonul a fost contactat pentru comentarii, dar articolul menționează că nu a oferit un răspuns.
Recomandate
Bugetul de apărare al SUA urcă la 1,5 trilioane de dolari (aprox. 6,9 trilioane lei) în anul fiscal 2027, iar structura propusă indică o accelerare a achizițiilor și a investițiilor în tehnologii militare, cu efect direct asupra marilor contractori și a lanțului de furnizori din industria de apărare, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Pentagonul a prezentat detalii despre bugetul solicitat de președintele Donald Trump pentru 2027, descris ca fiind „de departe cea mai mare creștere anuală” a cheltuielilor de apărare din perioada de după al Doilea Război Mondial. Unde se duc banii: nave, avioane, drone și „Golden Dome” O noutate este introducerea unei categorii numite „priorități prezidențiale”, care include apărarea antirachetă „Golden Dome”, supremația în domeniul dronelor, inteligența artificială și infrastructura de date, precum și baza industrială de apărare, potrivit oficialilor Pentagonului citați în material. Pe componente, bugetul include: Construcții navale: peste 65 miliarde dolari (aprox. 300 miliarde lei) pentru achiziția a 18 nave de război și 16 nave de sprijin , construite de General Dynamics și Huntington Ingalls Industries, în cadrul inițiativei „Flota de Aur”, descrisă drept cea mai mare comandă în domeniu din 1962. Aviație militară: creșterea achizițiilor de F-35 (Lockheed Martin) la 85 de unități pe an și 102 miliarde dolari (aprox. 470 miliarde lei) pentru achiziții, cercetare și dezvoltare, o creștere de 26% față de anul precedent. Sunt menționate și programe de nouă generație, inclusiv avionul de vânătoare F-47 (Boeing), plus o solicitare de 6,1 miliarde dolari (aprox. 28 miliarde lei) pentru bombardierul B-21 (Northrop Grumman). Drone și anti-drone: 53,6 miliarde dolari (aprox. 247 miliarde lei) pentru platforme autonome de drone și logistică pentru utilizare în zone de război și 21 miliarde dolari (aprox. 97 miliarde lei) pentru muniții, tehnologii anti-drone și sisteme avansate. Contracte pe termen lung și extinderea efectivelor Bugetul propune și contracte de achiziții publice plurianuale pentru mai multe programe de muniții, argumentul fiind că termenele mai lungi oferă stabilitate atât marilor companii, cât și furnizorilor mici și mijlocii, pentru a-și extinde producția. Pe partea de personal, se are în vedere o majorare salarială diferențiată și o extindere a trupelor: creștere a remunerației cu 7% pentru soldații de rang inferior; 6% pentru comandanții lor; 5% pentru gradele superioare; +44.000 de membri suplimentar ai trupelor în anul fiscal 2027 (față de o suplimentare prevăzută de 20.000 în anul fiscal în curs). Ce lipsește: finanțarea conflictului cu Iranul Bugetul nu include fonduri pentru conflictul cu Iranul. Un oficial de rang înalt al Pentagonului a spus că, din cauza calendarului alocărilor, ar putea fi necesară o cerere de buget suplimentară pentru costurile operaționale pe termen scurt și pentru reaprovizionare generate de conflict. În context, materialul amintește că Trump a cerut anterior Congresului un buget de apărare națională de 892,6 miliarde dolari , la care a adăugat 150 miliarde dolari printr-o solicitare suplimentară, ducând totalul la peste 1 trilion de dolari pentru prima dată în istoria SUA. [...]
Israel alocă 200 de milioane de dolari (aprox. 920 milioane lei) pentru muniții aeriene , semnalând o accelerare a pregătirii operaționale pe termen scurt , potrivit Agerpres . Ministerul Apărării israelian a anunțat joi achiziționarea de muniții aeriene în valoare de 200 de milioane de dolari, în cadrul unui demers de „consolidare a pregătirii pentru scenarii de luptă pe termen scurt” și pentru „un deceniu de activitate intensă în domeniul securității”, conform informațiilor transmise de EFE. Dincolo de valoarea contractului, mesajul central este unul operațional: autoritățile indică o nevoie imediată de rezerve și capacitate de reacție, dar și o planificare pe termen lung a consumului de muniție, într-un context de securitate pe care îl anticipează ca fiind prelungit și intens. [...]
SUA testează pentru 2027 o dronă maritimă de 52 m, cu rol de atac și recunoaștere, mizând pe platforme autonome care pot lansa rachete și acoperi distanțe intercontinentale , potrivit Adevărul . Miza operațională este extinderea prezenței navale cu sisteme fără echipaj, modulare, care pot fi adaptate rapid de la supraveghere la lovituri cu armament greu. Spectre: două variante, aceeași idee – autonomie mare și roluri multiple Platforma se numește Spectre și este dezvoltată de compania americană Saildrone . Proiectul include două versiuni: Spectre Stealth Strike : variantă de atac, concepută ca platformă mai compactă și mai greu de observat, cu lansatoare integrate într-o structură protejată; poate lansa rachete de croazieră Tomahawk , dar și alte tipuri de armament naval. Spectre Silent Endurance : variantă de recunoaștere, dotată cu o velă de aproximativ 43 de metri (echivalentul unui bloc de 15 etaje), pentru deplasare pe distanțe foarte mari, în mod silențios. Potrivit datelor publicate de analiștii Defense Express, drona are 52 de metri lungime și poate transporta până la 70 de tone . În varianta de atac, platforma ar putea lansa inclusiv rachete SM-6 sau sisteme antisubmarin ASROC , ceea ce îi extinde utilizarea de la lovituri la misiuni de război antisubmarin. Autonomie și compromisuri: viteză de reacție vs. detectabilitate Un punct central este autonomia: versiunea cu velă ar putea parcurge până la 14.800 km fără oprire. Propulsia combină motoare electrice și diesel, iar nava poate naviga și exclusiv cu ajutorul vântului. În același timp, sursa notează un compromis: deși configurația cu velă este silențioasă, dimensiunea acesteia o poate face mai ușor de detectat . În oglindă, varianta de atac este gândită să reducă vizibilitatea, printr-o structură mai compactă și lansatoare integrate. De ce contează: lecții din incidente și planificare pentru producție Dezvoltarea vine și pe fondul unor incidente anterioare: în 2022, un model mai mic al companiei, Saildrone Explorer, a fost aproape capturat de forțe iraniene, experiență care ar fi influențat redesignul și întărirea capabilităților defensive și ofensive ale noilor drone. Spectre este descrisă ca modulară , adică poate fi reconfigurată pentru misiuni diferite – de la patrulare și supraveghere la atac. Conform informațiilor disponibile, primele teste ar urma să aibă loc în 2027 , iar dacă rezultatele sunt conforme așteptărilor, producția ar putea ajunge la câteva unități pe an . În paralel, competiția pe segmentul dronelor maritime se intensifică, în contextul în care atât Ucraina, cât și Rusia dezvoltă sisteme similare, pe fondul unei dependențe tot mai mari a războiului naval de platforme autonome. În paralel: indicii despre F/A-XX , avionul de generația a șasea pentru portavioane Separat, Northrop Grumman a publicat un material video cu indicii despre viitorul avion de luptă de generația a șasea pentru portavioanele marinei SUA, cunoscut ca F/A-XX . Conceptul prezentat sugerează o aeronavă fără coadă, orientată spre reducerea vizibilității radar și creșterea autonomiei, cu compartimente interne pentru armament și aripi pliabile (necesare operării pe portavioane). Programul urmărește înlocuirea F/A-18E/F Super Hornet și completarea flotei de F-35C . Cerințele menționate includ o rază de luptă de cel puțin 1.500 km și compatibilitate cu sistemele existente de lansare și aterizare de pe portavioane. Northrop Grumman concurează cu Boeing, iar decizia privind proiectul final este așteptată până la sfârșitul verii 2026 ; compania nu a oferit detalii tehnice suplimentare, iar unele elemente pot fi modificate sau omise din motive de securitate. [...]
Germania își schimbă doctrina de securitate și vizează întărirea rapidă a armatei , odată cu publicarea primei strategii de apărare din istoria postbelică, un semnal cu impact direct asupra arhitecturii de securitate europene și a rolului Berlinului în NATO, potrivit G4Media , care citează Financial Times (via Rador). Ministrul german al apărării, Boris Pistorius , spune că Germania trebuie să își asume „o mai mare răspundere” în cadrul NATO și că, având cea mai numeroasă populație din Europa, va acționa rapid pentru a-și crește efectivele și capacitatea militară. Obiectivul politic enunțat este ca Germania să devină țara cu „cea mai puternică armată din Europa”. „Obiectivul nostru este clar: vom continua să întărim capacitatea operativă a Bundeswehr , și o vom face rapid.” Ce prevede strategia și de ce contează Documentul strategic are 35 de pagini și poartă titlul „Responsabilitate față de Europa”. El este prezentat ca parte a unei schimbări mai ample a abordării Berlinului față de apărare și securitate, în contextul invaziei totale a Rusiei în Ucraina. Strategia descrie Rusia drept „cea mai apropiată amenințare” la adresa libertății și securității Germaniei și a regiunii euro-atlantice și avertizează că Moscova s-ar pregăti pentru un atac împotriva statelor NATO. În acest cadru, documentul susține că Germania, ca cea mai mare economie din UE, are o „răspundere specială” pentru a oferi asigurări aliaților privind capacitatea de a riposta și de a apăra NATO. Context: mai mulți bani pentru apărare și sprijin militar pentru Ucraina Potrivit materialului, Germania și-a majorat semnificativ cheltuielile militare din 2022. Totodată, a devenit cel mai mare furnizor de armament al Ucrainei după ce președintele SUA, Donald Trump, ar fi redus sprijinul american pentru Kiev după preluarea mandatului, anul trecut, notează Financial Times, citat de G4Media. Ce evită documentul și ce rămâne nepublic Strategia „ocolește” o discuție despre îndoielile tot mai mari privind angajamentul SUA ca aliat NATO sub președinția lui Trump. Pistorius afirmă că Germania ia în calcul astfel de scenarii, dar evită să le detalieze public, pe motiv că ar submina scopul strategiilor. Ministrul mai spune că o parte importantă a documentului este secretă. „Dar scopul acestor strategii ar fi subminat complet dacă am face public speculații pe tema lor.” Tehnologie, „armament hibrid” și legătura cu economia Documentul discută schimbarea naturii armamentului și a conflictelor, inclusiv prin „parazitarea sporită a relațiilor” dintre armată, populația civilă și obiectivele economice, prin utilizarea tot mai mare a „armamentului hibrid” (combinație de mijloace militare și non-militare) și prin ascensiunea armamentului autonom și a inteligenței artificiale. Strategia evidențiază și importanța adoptării rapide a tehnologiilor inovatoare pentru avantaj în colectarea și analiza datelor. Presiuni politice interne Pistorius, social-democrat, se confruntă cu presiuni din partea partenerilor creștin-democrați de centru-dreapta din coaliție, îngrijorați că reforma armatei germane avansează prea lent, potrivit aceleiași relatări. [...]
România își conturează o posibilă contribuție militară la o misiune internațională în Strâmtoarea Ormuz , aflată încă în fază de planificare, cu opțiuni care merg de la ofițeri de stat major până la capabilități de deminare, potrivit Antena 3 . Miza operațională este că Bucureștiul încearcă să intre din timp în arhitectura unei misiuni conduse de Marea Britanie și Franța, dar activarea ei ar urma să depindă de încheierea conflictului SUA–Israel vs. Iran. Discuțiile au loc miercuri și joi, la Londra, și reunesc ofițeri și experți în apărare din peste 30 de țări. Scopul este crearea unei misiuni militare care să asigure libera circulație în Strâmtoarea Ormuz. Potrivit sursei citate, misiunea este „pregătită”, însă ar urma să fie activată și trimisă în zonă doar după încheierea conflictului dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte. Ce pune România pe masă și în ce stadiu este oferta Conform unor surse oficiale din Ministerul Apărării Naționale (MApN) , România participă la discuții cu doi ofițeri: unul de la Statul Major al Forțelor Terestre și unul de la Comandamentul Forțelor Întrunite. Aceleași surse indică faptul că posibila contribuție a României este într-o fază incipientă. În funcție de nevoile misiunii conduse de Marea Britanie și Franța, variantele pe care România le poate oferi prin MApN includ: ofițeri de stat major cu experiență în planificarea misiunilor navale; scafandri de mare adâncime; echipaj pentru deminare, cu navă și militari; ofițeri de informații militare, pe fondul experienței DGIA în teatre precum Afganistan, Irak și Cornul Africii; ofițeri specializați în comunicații și procesare de date. Materialul mai arată că Marea Britanie și Franța vor lua în evidență oferta României și o vor avea în vedere la constituirea formatului misiunii. Care este obiectivul politic al discuțiilor Ministrul britanic al apărării, John Healey, a declarat: „Obiectivul de azi și mâine este de a traduce consensul diplomatic într-un plan comun pentru a garanta libertatea de navigație în strâmtoare și a sprijini un armistițiu durabil.” [...]
Ministerul Apărării vrea să mute accentul modernizării pe competențe digitale și drone , inclusiv prin programe de achiziție și producție, în contextul în care războiul din Ucraina a schimbat rapid „logica” investițiilor militare, potrivit Mediafax . Ministrul Apărării, Radu Miruță , a declarat joi, la DC News, că folosirea dronelor va deveni o prioritate pentru Armata Română, iar modul de utilizare a tehnicii grele trebuie adaptat noilor realități de pe câmpul de luptă. El a dat exemplul vulnerabilității tancurilor în fața dronelor, susținând că „este o greșeală să trimiți tankurile în fața unei drone”, fără ca asta să însemne că armata nu mai are nevoie de tancuri. „Nu este eficient să duci tankul în fața unei drone care poate să-i zboare turela cu 50.000 de dolari, nu cu 200 de dolari.” SAFE: două direcții pentru proiectele cu drone Miruță a legat dezvoltarea capabilităților de drone de programul european SAFE , despre care a spus că include două „zone” de proiecte: un proiect de achiziții în comun, fără condiționare de Ucraina, pentru care Armata ar avea deja pregătiți „următorii pași”; un proiect care presupune doar coproducție, descris de ministru drept „tentant” pentru Armata Română. În același context, ministrul a afirmat că finanțarea din SAFE vine cu o condiție mai strictă pentru componenta de coproducție: aceasta ar fi posibilă „doar pe coproducție cu Ucraina”, condiție stabilită la nivelul Comisiei Europene, ca formă de sprijin și de partajare a experienței. Miza operațională: instruire pe software și integrarea datelor Dincolo de platforma în sine, ministrul a pus accent pe partea de operare și pe integrarea informațiilor din mai multe sisteme militare. El a susținut că „aproape fiecare militar” ar trebui să știe să gestioneze un joystick de dronă și că această capacitate trebuie dezvoltată în interiorul Ministerului Apărării. Miruță a descris eficiența unui proiect cu drone ca fiind legată de decizii luate pe baza unui flux de date din mai multe surse (radare, avioane F-16 sau F-35, tancuri Abrams), procesate prin software care poate instrucționa planul de zbor al dronei, subliniind că acest lucru implică date sensibile. „Modernizarea Armatei Române presupune dezvoltarea competențelor digitale.” [...]
