Știri
Știri din categoria Apărare
Planul britanic de investiții în apărare riscă să lase industria fără comenzi și finanțare predictibilă, după ce ministrul Apărării John Healey a demisionat pe fondul disputei cu Trezoreria privind nivelul cheltuielilor, cu mai puțin de o lună înaintea summitului NATO, potrivit Politico.
Healey a plecat „neașteptat” joi, invocând o nepotrivire între ambițiile de reînarmare ale Regatului Unit și resursele pe care guvernul este dispus să le aloce prin mult întârziatul Defense Investment Plan (DIP). În scrisoarea de demisie, el a susținut că premierul Keir Starmer „nu a fost capabil”, iar Trezoreria „nu a fost dispusă” să angajeze resursele necesare, avertizând că varianta planului pe care a văzut-o l-ar fi obligat să ia decizii care ar putea face țara „mai puțin sigură”.
În scrisoare, Healey a indicat că, în varianta DIP consultată luni, cheltuielile de apărare ar urma să crească doar de la un nivel estimat de 2,4% din PIB anul trecut la 2,68% până în 2030. Acest ritm este mult sub traiectoria necesară pentru a ajunge la 3,5% din PIB până în 2035, țintă pe care statele NATO au convenit-o anul trecut.
Pe lângă presiunea venită din interiorul alianței, Politico notează și cererile președintelui SUA, Donald Trump, ca aliații să majoreze cheltuielile de apărare. Summitul NATO de la Ankara începe pe 7 iulie, iar Londra are, practic, câteva săptămâni pentru a demonstra că poate susține financiar angajamentele asumate.
Chiar și nivelul de cheltuieli propus de guvern și respins de Healey ar crea dificultăți politice majore pentru Starmer, deoarece ar presupune reduceri în alte domenii non-militare. Un oficial al Trezoreriei a rezumat miza internă astfel:
„Să fim clari ce cere John: tăieri la școli și spitale.”
DIP ar trebui să arate cum intenționează guvernul să atingă obiectivele din Strategic Defence Review de anul trecut, care avertiza că „conflictul între state a revenit în Europa”. Documentul a fost amânat repetat (inițial pentru toamna trecută, apoi iarna, apoi joi), din cauza disputelor dintre Downing Street, Ministerul Apărării și Trezorerie privind finanțarea.
Vineri dimineață, ministrul Comerțului, Peter Kyle, a insistat că DIP va fi publicat înainte de summitul NATO, dar a precizat că „nu este încă în întregime finalizat”.
Întârzierile și incertitudinea au provocat reacții dure din partea industriei și a armatei. Andrew Kinniburgh, director general al organizației Make UK Defence, l-a descris pe Healey drept un „om politic serios” și a avertizat că țara „nu are un plan fiscal” pentru a atinge ținta NATO.
Din industrie, Politico citează îngrijorări punctuale:
Pe plan militar, generalul Richard Barrons, care a condus Strategic Defence Review alături de fostul secretar general NATO George Robertson, a spus că guvernul „merge activ înapoi” și „diminuează poziția Regatului Unit în NATO”.
Un oficial guvernamental britanic de rang înalt a recunoscut că demisia este o lovitură „sumbră” pentru poziția Londrei în fața aliaților, chiar înainte de G7 și cu câteva săptămâni înainte de NATO, și a confirmat că subiectul a fost ridicat constant de parteneri în întâlniri bilaterale.
În paralel, Politico plasează dificultățile britanice în contrast cu Germania și Polonia, care își cresc rapid bugetele de apărare, dar notează că și alte state cu presiuni fiscale, precum Franța și Italia, se confruntă cu aceeași dilemă: mai mulți bani pentru apărare, cu tăieri în programe sociale. Un oficial european din domeniul apărării a spus că situația din Regatul Unit arată că „mai multe țări se vor lupta cu 5%”.
Starmer l-a numit rapid pe Dan Jarvis ca nou ministru al Apărării, însă miza imediată rămâne publicarea DIP înainte de 7 iulie și, mai ales, credibilitatea cifrelor din plan. Pentru industrie, întârzierea prelungită înseamnă risc de contracte amânate și investiții blocate; pentru guvern, orice creștere accelerată a bugetului apărării deschide un conflict bugetar intern legat de reduceri în alte capitole de cheltuieli.
Recomandate
Italia vrea să urce cheltuielile de apărare la 2,8% din PIB în 2026, dar o parte din creștere vine din reclasificarea unor costuri interne – inclusiv activități ale poliției – care pot fi acum luate în calcul în ținta NATO, potrivit Adevărul . Mesajul premierului Giorgia Meloni , transmis în Parlament înaintea summitului NATO din iulie, pune presiune pe modul în care alianța măsoară „efortul” de apărare: nu doar prin procente, ci și prin relevanța capabilităților finanțate într-o eră dominată de drone și infrastructură de date. Creșterea anunțată ar însemna un plus de aproximativ 0,71 puncte procentuale față de anul trecut. Meloni a precizat însă că o parte importantă a majorării provine din includerea unor cheltuieli de securitate internă, permise de regulile NATO. De ce contează: banii nu mai sunt suficienți, contează ce cumperi cu ei Meloni a susținut că războiul din Ucraina arată cum se schimbă conflictele moderne și a avertizat că discuția despre apărare nu ar trebui redusă la bugete și procente din PIB. „Linia frontului este blocată și dominată de drone. Nimic nu se mișcă din această cauză, iar noi am văzut tancuri care costă milioane de euro distruse de drone care costă, în medie, 20.000 de euro” În această logică, premierul italian a cerut o reevaluare a priorităților, cu accent pe capabilități precum sateliții și infrastructura de date, în raport cu sistemele militare tradiționale. Tensiuni între aliați pe țintele de cheltuieli Disputa privind nivelul cheltuielilor de apărare rămâne un punct sensibil între aliați. În același context, este menționat faptul că președintele american Donald Trump a criticat statele europene pentru investiții insuficiente și a cerut alocări de până la 3,5% din PIB pentru domeniul militar. Potrivit Reuters, dezbaterea este intensă și în Marea Britanie, unde ministrul Apărării, John Healey , și-a prezentat demisia pe fondul unui conflict legat de finanțarea armatei, iar ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a sugerat că dificultăți similare există și în alte state europene în încercarea de a obține resurse suplimentare. [...]
Forțele Aeriene ale Ucrainei avertizează că există o probabilitate ridicată ca Rusia să folosească vineri o rachetă balistică cu rază medie , lansată din poligonul Kapustin Yar , iar populația este îndemnată să nu ignore alertele aeriene și să se adăpostească la sunetul sirenelor, potrivit Kyiv Post . Într-un mesaj publicat pe Telegram, Forțele Aeriene au transmis că „există o probabilitate ridicată” ca inamicul să utilizeze, pe parcursul zilei, o rachetă balistică cu rază medie lansată de la Kapustin Yar. Avertizarea are un caracter operațional: urmărește creșterea conformării civile la alertele de raid aerian, într-un context în care atacurile aeriene rusești rămân frecvente și greu de anticipat. Context: exerciții și precedentul atacului din 24 mai Separat, jurnalistul militar Andriy Țaplienko a relatat că Rusia ar desfășura exerciții de patru ore care implică lansări de rachete Oreshnik. Potrivit aceleiași relatări, ar fi vorba despre lansări de antrenament, însă el a cerut publicului să rămână vigilent. Avertizarea vine la câteva săptămâni după un atac aerian major, în noaptea de 24 mai, când Rusia a lansat 600 de drone și 90 de rachete, inclusiv două rachete balistice Oreshnik, conform oficialilor ucraineni citați de publicație. Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat că una dintre rachetele Oreshnik a lovit în apropiere de Bila Țerkva, la sud de Kiev, iar a doua a căzut într-un teritoriu ocupat de Rusia în regiunea Donețk. De ce contează: presiune pe apărarea aeriană și pe protecția civilă Oreshnik este prezentată de presa de stat rusă drept o armă „care schimbă jocul”, capabilă să producă pagube mari și să lovească ținte bine protejate, însă evaluări independente au pus sub semnul întrebării aceste afirmații, notează Kyiv Post. În același timp, informațiile disponibile sugerează că Rusia ar fi putut începe o producție în serie limitată a rachetei, dar numărul de Oreshnik aflate efectiv la dispoziția forțelor ruse ar fi mic, potrivit unei evaluări anterioare a serviciilor de informații militare ucrainene menționate în articol. [...]
Statele Unite vor reduce semnificativ mijloacele aeriene și navale alocate NATO în Europa , o schimbare cu impact direct asupra capacității Alianței de atac la distanță și de supraveghere, potrivit informațiilor publicate de news.ro , care citează The New York Times . Documentul invocat de NYT, bazat pe declarațiile a doi oficiali europeni de rang înalt, ar fi fost prezentat partenerilor europeni la începutul lunii iunie și descrie în detaliu redesfășurările de armament avute în vedere de Washington. Potrivit aceleiași surse, aceste mișcări ar urma să afecteze capacitatea NATO de a desfășura atacuri cu rază lungă și operațiuni de supraveghere. Ce reduceri sunt menționate în plan Conform planului dezvăluit de NYT, SUA intenționează: să reducă numărul avioanelor de vânătoare F-16 și F-15E de la aproximativ 150 la 100; să reducă numărul avioanelor de recunoaștere maritimă de la 26 la 15; să desființeze cele opt avioane de realimentare în zbor disponibile anterior în Europa. Planul include și reafectarea unor capabilități majore: un submarin lansator de rachete, un portavion, mai multe nave de război cu zeci de avioane la bord și unul dintre cele două grupuri de bombardiere alocate anterior apărării Europei. Calendarul acestor schimbări nu este precizat, potrivit NYT. Context politic: presiune pentru „mai multă” responsabilitate europeană Informațiile apar în contextul în care NATO este descrisă ca fiind fragilizată de criticile președintelui american Donald Trump de la începutul celui de-al doilea mandat, în ianuarie 2025. Trump cere de mult timp ca europenii să își asume o parte mai mare din propria securitate, notează materialul. Totodată, articolul amintește că aliații europeni au fost surprinși de decizii recente contradictorii: trimiterea a 5.000 de militari suplimentari în Polonia, la câteva zile după anunțul retragerii unui număr identic din Germania. În acest cadru, secretarul de stat Marco Rubio a declarat la începutul lui iunie: „Suntem în continuare în NATO, dar NATO are nevoie de schimbări semnificative”. Ce urmează: summit NATO în iulie, în Turcia Un summit NATO urmează să aibă loc la începutul lunii iulie, la Ankara, cu participarea celor 32 de state membre, iar Donald Trump și-a confirmat prezența. Potrivit declarațiilor lui Rubio citate în articol, reuniunea este văzută drept una de importanță majoră, într-un moment în care „anumite probleme” ar trebui „clarificate și rezolvate”. [...]
SUA pregătesc o reducere rapidă a avioanelor și navelor alocate NATO în Europa , o mișcare care ar diminua capacitatea Alianței de lovire la distanță și de supraveghere, într-un moment de tensiune sporită pe flancul estic. Informațiile apar într-un document transmis aliaților la începutul lunii iunie și consultat de HotNews , care citează The New York Times . Documentul descrie o reducere „foarte curând” a unor capabilități-cheie puse de SUA la dispoziția operațiunilor NATO din Europa, potrivit a doi înalți oficiali europeni. Dincolo de numărul de platforme, efectul operațional ar fi limitarea opțiunilor NATO pentru atacuri la distanță mare și pentru misiuni de supraveghere, inclusiv pe componenta maritimă. Ce tăieri sunt prevăzute în plan Lista din document include reduceri și realocări care, cumulate, ar schimba semnificativ postura militară americană în Europa: reducerea avioanelor de vânătoare F-16 și F-15E de la aproximativ 150 la 100; reducerea avioanelor de recunoaștere maritimă de la 26 la 15 și eliminarea tuturor celor opt avioane-cisternă de realimentare aeriană disponibile anterior în Europa; realocarea unui submarin lansator de rachete și a unui portavion, împreună cu mai multe nave de război și zeci de avioane care se alătură misiunilor portavionului; realocarea unuia dintre cele două grupuri de bombardiere alocate anterior pentru apărarea Europei. Potrivit materialului, detaliile au fost publicate pentru prima dată de publicația germană Die Welt. Impactul operațional: supraveghere și lovire la distanță, sub presiune Retragerea bruscă ar afecta capacitatea NATO de a monitoriza, de exemplu, traficul submarinelor rusești și ar reduce opțiunile de a lansa rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune în profunzime. Deși europenii au capabilități similare de lansare, experții citați susțin că efectul de descurajare este mai puternic atunci când aceste arme sunt utilizate de SUA, deoarece statele europene ar putea fi mai reticente în a le folosi. Giuseppe Spatafora, de la Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate, descrie efectul cumulat al măsurilor: „Deși fiecare dintre aceste reduceri poate fi gestionată individual, împreună ele reprezintă o schimbare semnificativă de poziție și ridică provocări pentru capacitatea europeană de descurajare pe întreg spectrul”. Semnal politic și presiune pe reînarmarea europeană Planul este prezentat ca o clarificare a intenției administrației Trump de a reduce angajamentul față de NATO, după ani în care Donald Trump a criticat povara financiară a SUA în Alianță și a cerut Europei să facă mai mult pentru propria apărare. În același timp, materialul notează că efectele ar fi parțial atenuate de faptul că trupele americane din Europa rămân una dintre cele mai mari forțe NATO de pe continent și de faptul că liderii europeni erau deja în proces de reînarmare. Totuși, sunt menționate dificultăți de coordonare în Europa, inclusiv confirmarea de către Germania a retragerii dintr-un proiect comun de avion de vânătoare cu Franța și Spania. Pentru o parte dintre aliați, miza depășește cifrele și ține de credibilitatea angajamentului american. Anton Hofreiter, parlamentar german, este citat astfel: „Principala problemă a NATO este că, atâta timp cât Trump este președinte, nu mai există nicio încredere că SUA ar veni în ajutorul europenilor în caz de urgență.” Context regional: incidentul de la Galați, invocat în analiza americană The New York Times amintește că reducerea efectivelor ar veni într-un moment tensionat, după ce, la finalul lunii mai, o dronă rusească a lovit un bloc din România. Conform relatării, pe 29 mai 2026 o dronă s-a prăbușit pe un bloc din Galați , provocând un incendiu și rănind două persoane, incident condamnat de NATO; SUA a reafirmat angajamentul de apărare a României, dar a evitat să numească direct Rusia în primele declarații oficiale. (Detalii în articolul HotNews .) Ce urmează Potrivit documentului și declarațiilor citate, implementarea retragerii ar urma să înceapă „foarte curând”, mai devreme decât se așteptau omologii europeni. Pentagonul a refuzat să comenteze cifrele din document și a indicat doar o declarație generală a Comandamentului European privind reducerea angajamentelor, în timp ce oficiali americani din domeniul apărării au vorbit public despre realocarea de forțe către regiunea Indo-Pacific. [...]
Rusia își consolidează infrastructura militară lângă granița NATO , iar evaluările de securitate din nordul Europei indică o fereastră de risc de „unul până la trei ani”, într-un moment în care statele europene încă își cresc capacitățile de apărare, potrivit Digi24 . Informația provine dintr-o anchetă publicată pe 10 iunie de postul public danez DR, realizată împreună cu instituții partenere și citată de The Kyiv Independent . În material sunt invocate declarații ale unor șefi ai serviciilor de informații nordice și ale unor ofițeri militari de rang înalt, care au vorbit sub protecția anonimatului, despre extinderea prezenței ruse în apropierea Finlandei, Norvegiei și statelor baltice. De ce contează: presiune pe ritmul de reînarmare și pe planificarea NATO Sursele citate în anchetă susțin că amenințarea unui atac rus este cea mai ridicată în următorii unul până la trei ani, pe fondul faptului că Europa se află încă în proces de creștere a propriilor capacități. În același timp, potrivit acelorași surse, perioada ar fi „mai dificilă” și pentru Rusia. Un element central al evaluărilor este caracterul multidomeniu al unui posibil conflict. Maiorul Brian Nissen este citat afirmând: „Va fi un război care se va desfăşura în toate dimensiunile. Se va desfăşura pe uscat, în aer, pe mare, în spaţiu şi în spaţiul cibernetic.” DR mai notează că documente NATO din anul precedent și evaluări ale amenințărilor realizate de mai multe țări europene indică o creștere a riscului. Ce se vede pe teren: cazărmi, depozite și efective mai mari În articol sunt menționate și concluzii ale serviciilor de informații militare suedeze, care ar fi evaluat că Rusia și-a intensificat concentrarea de soldați de luptă pentru pregătirea unui potențial conflict. Șeful serviciilor de informații suedeze, Thomas Nilsson, este citat astfel: „Nu credem că sunt (staţionaţi) acolo doar de formă. Este vorba despre a fi capabili să înfrunte NATO într-un conflict mai amplu ulterior.” Separat, publicația britanică The Telegraph a publicat pe 11 iunie imagini satelitare geolocalizate care ar arăta instalații militare rusești în apropierea frontierei NATO. Potrivit acestor imagini, ar fi apărut: noi cazărmi, cantine și depozite în apropierea mai multor porțiuni ale frontierei Rusiei cu Finlanda; o nouă bază militară în construcție lângă Novaya Vilga, în Karelia; o prezență sporită a vehiculelor militare în apropierea frontierei Estonia–Rusia; o bază militară din exclava Kaliningrad care își mărește efectivele. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre dimensiunea exactă a desfășurărilor, concluziile rămân la nivelul evaluărilor și al interpretării imaginilor satelitare citate. [...]
Kratos Defense își extinde capacitatea de producție la 3.000 de motoare turbojet în 2027 , o mișcare care vizează direct unul dintre blocajele industriale din programele de rachete și muniții cu zbor prelungit (loitering munitions), potrivit Interesting Engineering . Creșterea volumelor indică presiunea tot mai mare pe lanțurile de aprovizionare pentru platforme „consumabile” (folosite o singură dată sau cu recuperare minimă), unde ritmul livrărilor și costul pe unitate sunt la fel de importante ca performanța. Compania americană își mărește capacitatea pentru familia de motoare Spartan, descrise ca turbine cu gaz de dimensiuni mici, destinate să propulseze muniții de tip „one-way attack” (drone de atac într-un singur sens), drone-capcană și rachete de croazieră subsonice. Publicația notează că decizia vine pe fondul intensificării achizițiilor în programe de rachete și pe platforme de muniții cu zbor prelungit. De ce contează: motoarele, un „gât de sticlă” în scalarea producției Munițiile cu zbor prelungit – numite uneori „drone kamikaze” – au trecut, în ultimii ani, de la utilizări de nișă la achiziții standard pentru mai multe armate NATO și aliate, după folosirea lor documentată în conflicte din Ucraina și Orientul Mijlociu, potrivit aceleiași surse. În acest context, sistemele de propulsie au devenit un punct sensibil: fără motoare disponibile la timp, creșterea producției de platforme „expendabile” se blochează, indiferent de restul componentelor. În acest sens, extinderea capacității la 3.000 de unități într-un singur an (2027) este relevantă operațional: sugerează o orientare către producție de serie, nu doar loturi limitate, într-o zonă în care cererea este descrisă ca fiind în creștere. Ce produce Kratos și ce acoperă gama Spartan Spartan este o familie de motoare turbojet compacte, proiectate pentru platforme „expendabile” și „attritable” (platforme considerate acceptabile pentru pierdere, cu cost mai redus). Interesting Engineering precizează că motoarele se încadrează într-o plajă de tracțiune de la 30 lb la 200 lb la nivelul mării (aprox. 13,6–90,7 kgf), ceea ce permite folosirea aceleiași infrastructuri de producție pentru mai multe categorii de greutate ale platformelor, fără linii complet separate. Un alt element cu impact industrial este integrarea verticală: Kratos proiectează și produce motoarele intern, ceea ce îi oferă un control mai bun asupra termenelor de livrare – un avantaj într-o industrie în care întârzierile pe subansamble pot prelungi semnificativ calendarele de producție. Mesajul companiei: accent pe volum și cost Steve Fendley, președintele diviziei Kratos Unmanned Systems, leagă investiția de nevoia SUA de a reface stocuri critice de rachete și de a crește capacitatea de lovire de precizie la costuri accesibile. În declarațiile citate de publicație, el susține că firma investește pentru a livra sisteme de propulsie „americane”, „accesibile” și „fiabile”, la „viteza și scara” cerute de mediul actual de amenințări. În materialul citat, Interesting Engineering menționează că extinderea a fost confirmată de companie printr-un comunicat oficial, fără a detalia în fragmentul disponibil valoarea investiției sau contractele specifice care susțin creșterea producției. [...]
