Știri
Știri din categoria Apărare
MApN a activat procedurile de alertă aeriană la granița cu Ucraina, după ce radarele au detectat în noaptea de 4 spre 5 octombrie o țintă aeriană în apropierea frontierei, iar populația din nordul județului Tulcea a primit mesaj RO-Alert, potrivit Antena 3.
Ministerul Apărării Naționale precizează că ținta a fost observată „la est de Vâlcove, Ucraina”, în proximitatea graniței cu România, iar ca măsură operațională au fost ridicate de la sol două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de luptă pentru Poliție Aeriană Întărită, care au decolat de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.
În același interval, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației. Mesajul RO-Alert a fost transmis la ora 02:34, iar alerta aeriană a încetat la 03:23.
MApN afirmă că nu au fost detectate pătrunderi în spațiul aerian național, însă episodul arată că mecanismul de reacție – supraveghere radar, ridicarea avioanelor de poliție aeriană și alertarea populației – este folosit în timp real în zona de frontieră.
Recomandate
Ridicarea de la sol a două aeronave F-18 și a unui elicopter militar românesc arată că România a activat rapid procedurile de poliție aeriană după ce o dronă a pătruns în spațiul aerian național, în noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit Antena 3 , care citează informațiile Ministerului Apărării Naționale (MApN). Ținta a fost detectată de sistemul de supraveghere radar în zona localității Chilia Veche, în proximitatea frontierei fluviale. MApN precizează că drona a intrat în spațiul aerian românesc cu puțin înainte de miezul nopții și a urmat, timp de câteva minute, „un traseu aproape paralel cu brațul Chilia”. La ora 23:32, autoritățile au transmis un mesaj RO-Alert către locuitorii din județul Tulcea, după ce Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației. Ce forțe au fost ridicate și ce s-a întâmplat cu ținta Conform comunicatului MApN, pentru monitorizarea situației au decolat: două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de luptă de Poliție Aeriană Întărită (misiune NATO de întărire a apărării aeriene); un elicopter IAR-330 SOCAT al Forțelor Aeriene Române. Semnalul radar a fost pierdut în zona Pardina, iar alerta aeriană a încetat la ora 00:48. MApN nu menționează proveniența dronei. [...]
Intrarea unei noi drone în spațiul aerian românesc a declanșat o alertă operațională în nordul județului Tulcea , cu ridicarea de la sol a două aeronave F-18 și a unui elicopter pentru monitorizare, potrivit G4Media . Ținta a fost detectată în zona Chilia Veche , iar populația a fost avertizată prin RO-Alert . Ministerul Apărării Naționale a transmis că, în noaptea de 26 septembrie, sistemul de supraveghere radar a identificat o țintă aeriană care evolua în proximitatea frontierei fluviale, în zona localității Chilia Veche. În urma notificării către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, la ora 23.32 a fost emis un mesaj RO-Alert pentru nordul județului Tulcea. Pentru monitorizarea situației au decolat două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de luptă „Poliție Aeriană Întărită” (misiune NATO de întărire a apărării aeriene), precum și un elicopter IAR-330 SOCAT al Forțelor Aeriene Române. Traseu scurt, semnal pierdut la Pardina Conform semnalelor radar invocate de MApN, ținta aeriană a pătruns în spațiul aerian național în apropiere de Chilia Veche și a urmat, pentru câteva minute, un traseu aproape paralel cu brațul Chilia. Semnalul radar a fost pierdut în zona localității Pardina, iar alerta aeriană a încetat la ora 00.48. În material nu sunt oferite detalii despre originea dronei sau despre locul în care ar fi ajuns după pierderea semnalului radar. [...]
MApN spune că nu a existat pătrundere neautorizată în spațiul aerian al României , deși un obiect „posibil o dronă” a căzut vineri dimineață în zona localității Plauru (Tulcea), unde a izbucnit un incendiu, potrivit Biziday . Incidentul a avut loc în contextul unor atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în proximitatea frontierei fluviale cu România. Ministerul Apărării Naționale precizează că sistemul de supraveghere radar a detectat, în noaptea precedentă, noi atacuri cu drone asupra unor ținte din Ucraina, în zona de nord a județului Tulcea, aproape de granița cu România. În jurul orei 5:00 a fost raportată căderea unui obiect, urmată de un incendiu, fără victime și fără pagube materiale. Intervenție la fața locului și verificări MApN anunță că la locul evenimentului au fost trimise o autospecială a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) și echipe ale armatei pentru stingerea incendiului. Zona a fost securizată, iar echipe specializate ale MApN urmează să facă cercetări la fața locului. În același comunicat, ministerul subliniază că, pe parcursul nopții, radarele nu au indicat „nicio pătrundere neautorizată în spațiul aerian național”. [...]
România operează 46 de F-16, dar are mai puțini piloți decât avioane , ceea ce riscă să limiteze capacitatea reală de reacție și să țină la un nivel mai jos pregătirea de luptă, în pofida creșterii numărului de aeronave din inventar, potrivit HotNews . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , spune că problema ține atât de resursa umană, cât și de finanțare și infrastructură. Miruță a declarat, într-un interviu la ProTV, că „avem mai puțini piloți decât avioane” și că orele de zbor ale militarilor au scăzut constant din 2022 până în 2025. În același timp, el a arătat că misiunile de poliție aeriană împotriva dronelor au dus la mai multe ridicări în aer, cu un efect de antrenament, dar a calificat acest tip de reacție drept „nu-i foarte eficient”. Ore de zbor în scădere, pe fondul constrângerilor de personal și costuri Conform datelor citate în material, piloții români au realizat: 25.000 de ore de zbor în 2022 (la începutul războiului din Ucraina); 21.000 în 2023; 20.000 în 2024; 18.000 în 2025. Întrebat dacă scăderea ține de lipsa personalului sau de bugetul pentru carburanți, ministrul a răspuns că ambele sunt deficitare și a punctat că „financiar” nu înseamnă doar combustibil, ci și baze logistice și mentenanță, „care sunt foarte mari”. Explicația MApN: instruire întârziată și efecte bugetare cu decalaj Într-un punct de vedere transmis ulterior redacției Știrile ProTV, Ministerul Apărării Naționale a indicat drept cauză și lipsa unui număr suficient de avioane IAR-99 pentru instruire, pe fondul întârzierilor în programul de modernizare. MApN a mai precizat că execuția orelor de zbor depinde direct de disponibilitatea personalului navigant și tehnic calificat, iar în 2025 au existat limitări legate de durata mare a formării și conversiei pe F-16, dar și de fluctuații de personal (mutări interne, treceri în rezervă). Ministerul a subliniat și un „decalaj semnificativ” între alocarea fondurilor (mai ales pentru înzestrare și mentenanță) și efectele operaționale, din cauza termenelor de livrare și implementare care pot ajunge la ani. Câte F-16 are România și cum sunt folosite România operează în prezent 46 de avioane F-16, potrivit declarațiilor generalului de flotilă aeriană Ioan Mischie, comandantul Comandamentului Componentei Aeriene, făcute la emisiunea „Frontul” de pe TVR Info (link în sursa HotNews). Toate sunt modele AM/BM modernizate, iar ținta operațională menționată este de 49 de aparate (17 cumpărate din Portugalia și 32 din Norvegia). Separat, alte 18 avioane F-16 au fost transferate de Olanda și sunt folosite la Centrul European de Pregătire a piloților F-16 de la baza aeriană Fetești, ceea ce înseamnă că o parte din flotă este alocată instruirii, nu misiunilor curente. În termeni operaționali, România are două escadrile complete și operaționale, o a treia în curs de operaționalizare, iar cele 18 aparate de la Fetești pot constitui baza unei a patra escadrile, dar în rol de pregătire. Concluzia practică a situației descrise de ministru și de MApN este că extinderea flotei nu se traduce automat în mai multă putere aeriană disponibilă, dacă formarea piloților și mentenanța nu țin pasul. [...]
Revendicarea Phenianului privind folosirea inteligenței artificiale la o rachetă balistică ridică miza militară în regiune , în condițiile în care o astfel de capabilitate ar complica semnificativ apărarea antirachetă și ar alimenta escaladarea dintre cele două Corei, potrivit Economica . Statul Major Interarme (JCS) al Coreei de Sud a anunțat că a detectat o rachetă balistică lansată din regiunea Wonsan (Coreea de Nord) către Marea Japoniei. Conform JCS, racheta a zburat aproximativ 700 de kilometri înainte de a cădea în mare. De ce contează: „AI” și traiectorie schimbătoare, fără detalii verificabile Kim Yo Jong , sora liderului nord-coreean Kim Jong Un și considerată purtătoare de cuvânt neoficială a Phenianului, a susținut că „racheta strategică cu rază medie de acțiune” este capabilă să-și modifice traiectoria de zbor la altitudine mică și că ar fi fost folosită inteligența artificială, fără să ofere detalii suplimentare despre cum a fost utilizată această tehnologie. Ea a mers mai departe, afirmând că „nu există nicio modalitate de a evita un atac cu acest tip de rachetă” și reluând o declarație atribuită lui Kim Jong Un, potrivit căreia „nicio țară din lume nu ar putea avea acces la o astfel de tehnologie timp de cel puțin câțiva ani”. În lipsa unor informații tehnice independente în textul sursei, afirmațiile privind utilizarea AI rămân la nivel de revendicare politică. Context: tensiuni crescute după incidentul din DMZ Lansarea are loc pe fondul escaladării tensiunilor intercoreene după explozia a două mine, pe 21 septembrie, în Zona Demilitarizată (DMZ), incident soldat cu rănirea a trei soldați sud-coreeni, dintre care doi grav. Ministrul sud-coreean al apărării, Kang Shin-chul, a calificat incidentul drept „o încălcare clară a acordului de armistițiu” și a spus că Seulul va lua „măsurile necesare”, considerând Coreea de Nord responsabilă. Phenianul a negat implicarea și a respins cererea Seulului de a-și cere scuze, numind-o „patetică”. Ca răspuns la avertismentele ministrului sud-coreean, Kim Yo Jong a declarat: „Suntem pregătiți pentru orice, indiferent de opțiunea pe care o aleg”. Ce urmează: accelerarea programului și posibil sprijin extern În septembrie, Kim Jong Un a subliniat necesitatea creșterii „nivelului de Inteligență Artificială” în sistemele de arme ofensive și defensive ale țării. În același timp, analiștii citați în material consideră că Phenianul și-ar putea dezvolta rapid tehnologia rachetelor cu sprijin militar din partea Rusiei, în schimbul trimiterii de trupe pentru a sprijini războiul Moscovei împotriva Ucrainei. [...]
ISW spune că Putin exagerează câștigurile teritoriale ale Rusiei, într-un mesaj care susține „războiul cognitiv” al Kremlinului , potrivit Adevărul . Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) apreciază că prezentarea făcută de președintele rus pentru luna septembrie 2026 este „atât de ruptă de realitate, încât seamănă cu niște halucinații”. ISW compară cifrele invocate de Vladimir Putin cu propriile evaluări privind evoluția frontului. Putin a susținut că forțele ruse au cucerit 1.301 km² de teritoriu în Ucraina doar în septembrie 2026, însă institutul afirmă că Rusia ar fi înregistrat, de fapt, o pierdere netă de 80,81 km² în aceeași perioadă. Chiar și dacă sunt luate în calcul „infiltrările” trupelor ruse în zone pe care nu le controlează, ISW estimează o pierdere netă de 175,18 km². Miza: legitimarea războiului și presiune psihologică asupra Europei În analiza sa, ISW leagă aceste declarații de ceea ce numește intensificarea eforturilor de „război cognitiv” (operațiuni de influențare a percepțiilor publice și politice) menite să convingă că liderii europeni care răspund amenințărilor Rusiei ar fi, de fapt, „agresorii”. În același registru, Putin a afirmat că Rusia „nu amenință pe nimeni” și nu intenționează să atace alte state, dar a avertizat că Moscova ar recurge la arme nucleare dacă Europa ar ataca Kaliningradul sau alte teritorii ruse. ISW amintește însă că, în ultimii ani, oficiali ruși – inclusiv Putin, Dmitri Medvedev și Andrei Kolesnik, membru al Comitetului pentru Apărare al Dumei de Stat – au lansat amenințări la adresa unor state europene și a unor capitale occidentale. Ce spune ISW despre „realitatea fictivă” de pe front Potrivit institutului, afirmațiile lui Putin continuă să descrie o „realitate fictivă” a situației de pe front, care ar susține încercarea Kremlinului de a prezenta avansurile ruse drept progrese ample pe câmpul de luptă. ISW precizează că nu poate stabili dacă Putin știe că cifrele prezentate sunt false sau dacă acceptă date fictive despre front care îi sunt furnizate. Context: planificare pentru un război de durată și bugete militare record În același context, este menționat că Rusia se pregătește ca războiul din Ucraina să continue ani de zile, prin planificarea unor cheltuieli de război record și renunțarea la planurile de reducere a bugetelor militare. Sunt indicate cheltuieli militare prevăzute pentru anul viitor de 205 miliarde de dolari (aprox. 922,5 miliarde lei), ceea ce ar însemna o creștere anuală de peste 40% față de cheltuielile planificate pentru acest an și de aproape 380% față de anul dinaintea începerii războiului. Oficialii ar anticipa doar o scădere ușoară, la aproximativ 199 miliarde de dolari în 2028 (aprox. 895,5 miliarde lei) și circa 195 miliarde de dolari în 2029 (aprox. 877,5 miliarde lei), o traiectorie descrisă drept o schimbare bruscă față de acum un an, când Moscova intenționa să tempereze creșterea cheltuielilor militare pentru a reduce deficitul bugetar și a reface rezervele epuizate în timpul războiului. Linkuri relevante din material: Analiza ISW: ISW Context despre bugetele de război: Adevărul [...]
