Știri din categoria Apărare

Iran și Rusia lansează exerciții navale comune în apropierea Strâmtorii Hormuz - corveta rusă Stoikiy și fregata iraniană Alvand participă la seria Maritime Security Belt

19 februarie 2026, 21:32

Ofițeri navali pe puntea unei nave în timpul exercițiilor comune.

Iran și Rusia au lansat exerciții navale comune în apropierea Strâmtorii Hormuz, într-un moment de tensiuni crescute cu Statele Unite, care și-au consolidat prezența militară în regiune pe fondul negocierilor nucleare blocate cu Teheranul. Potrivit The Moscow Times, manevrele fac parte din seria anuală „Maritime Security Belt”, inițiată de Iran în 2019, și se desfășoară în Golful Oman și nordul Oceanului Indian.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că nava de război Stoikiy, corvetă din clasa Steregushchiy a Flotei Baltice, a sosit în portul iranian Bandar Abbas înaintea exercițiilor. Conform Army Recognition, nava rusă a efectuat deja exerciții de trecere alături de fregata iraniană Alvand și alte unități navale în Golful Oman. Oficialii iranieni au declarat că scopul este „consolidarea securității maritime și aprofundarea relațiilor navale bilaterale”.

Contextul este unul tensionat. Cu doar câteva zile înainte, Gardienii Revoluției din Iran au organizat exerciții cu muniție reală în cadrul operațiunii „Control inteligent al Strâmtorii Hormuz”, închizând temporar segmente ale rutei maritime prin care tranzitează aproximativ 20% din consumul global de petrol și o cincime din comerțul mondial cu gaze naturale lichefiate.

În paralel, grupul de luptă al portavionului american USS Abraham Lincoln rămâne desfășurat în Marea Arabiei, parte a presiunii exercitate de Washington asupra programului nuclear iranian. Negocierile desfășurate la Geneva au indicat un progres limitat, dar diferențele persistă. Între timp, Uniunea Europeană a desemnat oficial Gardienii Revoluției drept organizație teroristă, accentuând izolarea Teheranului.

Exercițiile ruso-iraniene sunt interpretate de analiști drept un semnal politic și militar, într-un moment în care marile puteri își afișează prezența în jurul uneia dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Evoluția situației va depinde de dinamica negocierilor nucleare și de eventualele mișcări suplimentare ale forțelor navale din regiune.

Tag-uri:rusia golful oman securitate maritima iran negocieri nucleare exercitii navale stramtoarea hormuz

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursăthemoscowtimes.com

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Portavionul USS Gerald R. Ford navighează spre Orientul Mijlociu în misiune militară.

Apărare18 feb. 2026

Washingtonul consolidează forțele în Orientul Mijlociu - USS Gerald R. Ford aproape de un record post-Vietnam

USS Gerald R. Ford se îndreaptă spre Orientul Mijlociu și ar putea stabili cea mai lungă desfășurare navală din ultimele decenii , în contextul presiunilor crescute ale SUA asupra Iranului privind programul nuclear, potrivit Army Recognition . Portavionul, cel mai mare din lume, a părăsit zona Caraibelor și traversează Atlanticul spre Strâmtoarea Gibraltar, după un ordin al președintelui Donald Trump. Nava a plecat din baza Norfolk pe 24 iunie 2025 și se află pe mare de aproximativ 240 de zile. Dacă misiunea va continua până la jumătatea lunii aprilie, va depăși recordul post-Vietnam de 294 de zile stabilit în 2020 de USS Abraham Lincoln. O eventuală prelungire până la începutul lunii mai ar apropia desfășurarea de misiunile de peste 300 de zile din perioada războiului din Vietnam. Presiune militară în paralel cu negocierile Trimiterea USS Gerald R. Ford creează o prezență americană cu două portavioane în zona de responsabilitate a Comandamentului Central al SUA, alături de USS Abraham Lincoln, aflat deja în regiune. Consolidarea militară are loc în paralel cu negocierile indirecte dintre SUA și Iran la Geneva. Conform actualizărilor publicate de Al Jazeera , ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a declarat că s-a ajuns la „o înțelegere asupra principiilor de bază”, deși diferențe importante rămân. Vicepreședintele american JD Vance a afirmat că Washingtonul dorește o soluție diplomatică, dar are „toate opțiunile pe masă”. Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei , a avertizat că navele americane din Golf „ar putea fi scufundate”, declarație care amplifică tensiunile. Costuri operaționale Șeful operațiunilor navale americane, amiralul Daryl Caudle, a avertizat anterior că o prelungire ar pune presiune pe echipaj și pe capacitatea de mentenanță a flotei. O desfășurare extinsă la ritm ridicat poate afecta nivelul de pregătire pentru eventuale crize viitoare. În timp ce următoarea rundă de negocieri este programată peste două săptămâni, deplasarea USS Gerald R. Ford arată că Washingtonul menține simultan presiunea militară și dialogul diplomatic într-un moment sensibil al relației cu Teheranul. [...]

Avion de vânătoare polonez decolând pe un fond de peisaj verde.

Apărare17 feb. 2026

Alertă la granița NATO: Varșovia activează toate forțele aeriene în urma bombardamentelor rusești din vestul Ucrainei

Polonia a ridicat avioane de vânătoare și a pus apărarea antiaeriană în alertă , după un nou atac masiv cu rachete lansat de Rusia asupra Ucrainei în dimineața zilei de 17 februarie 2026. Potrivit UNN , Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a activat toate forțele și resursele disponibile, ca reacție la activitatea intensă a aviației strategice ruse în apropierea granițelor NATO . Decizia de a ridica de la sol avioane de luptă a fost luată în baza procedurilor standard pentru situații de urgență în vecinătatea spațiului aerian al Alianței. Autoritățile militare de la Varșovia au subliniat că măsurile sunt strict preventive și vizează protejarea spațiului aerian suveran al Poloniei, în contextul numărului ridicat de rachete lansate de Rusia către vestul Ucrainei. Măsuri adoptate de partea poloneză activarea aviației militare în spațiul aerian național; ridicarea nivelului de pregătire pentru sistemele terestre de apărare antiaeriană; mobilizarea sistemelor radar de supraveghere și recunoaștere; coordonare permanentă cu aliații NATO pentru prevenirea incidentelor. Centrul Operațional de Situație monitorizează în timp real traiectoria obiectelor aeriene, pentru a evita orice încălcare accidentală a frontierei. Deși unele rachete rusești s-au îndreptat spre regiunile vestice ale Ucrainei, autoritățile poloneze nu au raportat, până în acest moment, pătrunderi în spațiul aerian al țării. Reacția Varșoviei vine pe fondul intensificării atacurilor ruse asupra infrastructurii și orașelor ucrainene, ceea ce determină statele vecine să își consolideze măsurile de securitate. Activarea rapidă a forțelor poloneze reflectă nivelul de alertă menținut pe flancul estic al NATO, în condițiile în care conflictul din Ucraina continuă să genereze riscuri regionale. [...]

Explozie nucleară în spațiu cu efecte devastatoare asupra sateliților.

Apărare17 feb. 2026

Rusia ar lua în calcul arme nucleare pe orbită - general NATO avertizează că detonarea ar distruge sateliții și ar încălca tratatul din 1967

Rusia ar lua în calcul plasarea unor arme nucleare pe orbită, avertizează un general NATO , scenariu care ar avea consecințe „cataclismice” pentru infrastructura globală de comunicații și navigație, potrivit Antena 3 CNN . Avertismentul vine din partea generalului de brigadă Christopher Horner, comandantul Diviziei Spațiale Canadiene 3, care a declarat într-un interviu pentru CBC că o eventuală detonare a unei arme nucleare în spațiu ar distruge sateliții utilizați pentru comunicații, navigație GPS și alte servicii esențiale. Potrivit oficialului canadian, impactul ar fi global, deoarece o explozie nucleară pe orbită ar afecta sistemele pe care statele și economiile moderne se bazează zilnic. „Ar fi un lucru îngrozitor de teribil din atâtea motive”, a subliniat acesta. Temerile au fost exprimate anterior și de secretarul general al NATO, Mark Rutte , care a avertizat că o astfel de acțiune ar încălca Tratatul privind spațiul cosmic din 1967, document ce interzice amplasarea armelor de distrugere în masă în spațiu. În trecut, Rusia a respins acuzațiile privind intenția de a militariza spațiul cu arme nucleare. Președintele Vladimir Putin a declarat că Moscova este „categoric împotriva” desfășurării unor astfel de arme în spațiu. Totuși, tensiunile au crescut în ultimii ani, inclusiv după ce Rusia a respins o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU privind prevenirea unei curse a înarmărilor în spațiul cosmic. În paralel, Canada investește peste 180 de milioane de dolari pentru dezvoltarea unei capacități suverane de lansare spațială, invocând necesitatea accesului asigurat la orbită și reducerea dependenței de furnizori externi. Discuțiile readuc în prim-plan riscul extinderii competiției militare în spațiu, domeniu considerat până recent relativ stabil din perspectiva tratatelor internaționale. [...]

Ministrul estonian discutând despre securitatea țărilor baltice și NATO.

Apărare16 feb. 2026

Ministrul estonian avertizează: NATO va lovi în Rusia dacă statele baltice sunt atacate

„Vom aduce războiul în Rusia” – ministrul estonian de Externe avertizează că NATO va lovi în adâncul teritoriului rus dacă statele baltice sunt atacate , potrivit declarațiilor citate de Digi24 . Margus Tsahkna a transmis că Alianța are deja planuri actualizate de apărare care prevăd transferarea principalelor acțiuni militare pe teritoriul Federației Ruse în cazul unei agresiuni. Într-un interviu acordat publicației britanice The Telegraph , șeful diplomației estoniene a afirmat că statele din regiune alocă în prezent aproximativ 5% din PIB pentru apărare și sunt pregătite să riposteze imediat în eventualitatea unui atac din est. Tsahkna a criticat vechile planuri NATO care luau în calcul posibilitatea ca armata rusă să ocupe temporar țările baltice înainte de un contraatac al Alianței. „Nu putem permite Rusiei să intre în țările baltice și abia apoi să ripostăm”, a declarat oficialul estonian, subliniind că noua doctrină prevede descurajare activă și reacție imediată. Coridorul Suwalki, punct strategic vulnerabil Un posibil scenariu de criză vizează coridorul Suwalki, fâșia de teritoriu care leagă Polonia de Lituania și separă exclava rusă Kaliningrad de Belarus. Zona este considerată unul dintre cele mai sensibile puncte ale flancului estic al NATO. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a avertizat anterior că un eventual atac rusesc în această regiune ar primi un răspuns „devastator”. Alianța desfășoară exerciții militare periodice care includ scenarii privind apărarea țărilor baltice. În decembrie, un exercițiu de tip „joc de război” organizat de publicația germană Welt a analizat un scenariu în care 15.000 de soldați ruși ar ocupa orașul lituanian Mariampole, un nod strategic situat în apropierea coridorului Suwalki. În simulare, reacția internațională a fost întârziată, iar articolul 5 privind apărarea colectivă nu a fost invocat imediat, ceea ce a permis forțelor ruse să obțină rapid poziții dominante. Consolidarea apărării în regiune În acest context, președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda , a propus Poloniei să se alăture proiectului de militarizare a coridorului Suwalki. Printre măsurile anunțate se numără dezvoltarea unui poligon militar în orașul Kapčiamiestis, la intersecția granițelor Lituaniei, Belarusului și Poloniei, unde sunt planificate exerciții cu participarea a mii de militari, inclusiv forțe aliate NATO. Declarațiile ministrului estonian vin într-un moment de tensiune crescută pe flancul estic al Alianței, pe fondul războiului din Ucraina și al preocupărilor privind securitatea statelor baltice. Oficialii NATO insistă că descurajarea și pregătirea militară sunt esențiale pentru prevenirea unei eventuale escaladări. [...]

Șapte avioane-cisternă americane staționate pe aeroportul din Sofia.

Apărare20 feb. 2026

Șapte avioane cisternă americane au aterizat la Sofia - SUA se pregătesc pentru o operațiune militară majoră în Iran

Șapte avioane-cisternă ale Forțelor Aeriene SUA au aterizat la Sofia , pe fondul unei consolidări militare americane în jurul Iranului, relatează Știrile ProTV . Prezența aeronavelor de realimentare în zbor este relevantă pentru o eventuală campanie aeriană, deoarece extinde autonomia avioanelor de luptă și susține operațiuni la distanță. O prezență notabilă a aeronavelor militare americane a fost observată la Terminalul 1 al Aeroportului din Sofia, potrivit fostului ministru adjunct de Externe și analist de securitate Milen Keremedchiev, citat de agenția Novinite, menționează publicația. Acesta a scris pe Facebook că cele șapte avioane-cisternă sunt staționate în prezent pe aeroportul din capitala Bulgariei. În paralel, cresc relatările internaționale despre pregătiri americane pentru o posibilă acțiune militară împotriva Iranului. Potrivit CNN, forțele americane sunt pregătite operațional, însă președintele Donald Trump nu ar fi luat încă o decizie finală privind autorizarea unor atacuri, în timp ce alte instituții media americane descriu consolidarea din Orientul Mijlociu drept cea mai amplă de la invazia Irakului din 2003. Autoritățile bulgare au confirmat staționarea aeronavelor pe aeroportul „Vasil Levski” din Sofia, după apariția informațiilor în presă. Ministerul Apărării de la Sofia susține că desfășurarea face parte din exerciții de antrenament legate de operațiunile de „vigilență sporită” ale NATO (eVA), iar personalul însoțitor este prezent pentru întreținerea și repararea aeronavelor. În același context, Ambasada SUA în Bulgaria a transmis pentru bTV că Bulgaria susține desfășurarea preliminară a aeronavelor și a echipamentelor de sprijin pentru instruire în cadrul eVA. Dincolo de explicația oficială, amploarea mișcărilor alimenta speculațiile privind o operațiune în jurul Iranului. New York Post, citându-l pe Alex Plitzas (fost oficial al Pentagonului și membru al Consiliului Atlantic), a relatat că desfășurarea ar indica pregătiri pentru o campanie aeriană potențial prelungită, iar Wall Street Journal a scris că sute de aeronave de vânătoare, sprijin și realimentare au fost deja poziționate în regiune și în jurul ei, în timp ce un al doilea portavion american ar fi în drum. În același timp, Haaretz a citat un înalt oficial militar american care a spus că un atac ar putea avea loc chiar în acest weekend, deși începutul săptămânii viitoare ar fi mai probabil, iar Pentagonul ar urma să relocheze o parte din personal din Orientul Mijlociu ca măsură de precauție, în condițiile în care, potrivit sursei, o decizie politică finală nu ar fi fost încă luată. [...]

Trump și liderul UE discutând despre achizițiile de armament și politici comerciale.

Apărare20 feb. 2026

Trump avertizează UE privind achizițiile de armament - Amenințare cu represalii comerciale

Administrația Trump amenință Uniunea Europeană cu represalii dacă va favoriza achizițiile de armament european în detrimentul companiilor americane , potrivit unui raport citat de Protothema , care preia informații publicate de Politico. Reacția Washingtonului vine în contextul dezbaterilor de la Bruxelles privind introducerea unei clauze „buy European” în viitoarele reguli de achiziții pentru apărare. Departamentul american al Apărării a transmis Comisiei Europene că se opune ferm oricărei modificări care ar limita accesul industriei americane la contractele de apărare din statele membre. Potrivit mesajului citat, politici protecționiste care ar exclude forțat companiile din SUA ar reprezenta „o abordare greșită”, în condițiile în care marii producători europeni beneficiază de acces pe piața americană. Pentagonul avertizează că, dacă o astfel de clauză va fi adoptată în legislațiile naționale, SUA ar putea reevalua sau retrage excepțiile acordate companiilor europene în cadrul regulilor „Buy American”. În prezent, 19 din cele 27 de state membre ale UE au acorduri cu Washingtonul care permit firmelor europene să participe la anumite licitații ale Pentagonului. Subiectul complică planurile UE de a-și consolida autonomia strategică în domeniul apărării. Comisia Europeană urmează să actualizeze în 2026 directiva privind achizițiile publice din 2009, însă nu este clar dacă noul text va include reguli obligatorii care să favorizeze producătorii europeni. Washingtonul susține că o preferință explicită pentru industria europeană ar putea afecta interoperabilitatea în cadrul NATO și ar contraveni angajamentelor comerciale asumate prin acordul UE-SUA semnat vara trecută, care prevede inclusiv achiziții sporite de armament american. [...]