Știri
Știri din categoria Apărare
Iran și Rusia au lansat exerciții navale comune în apropierea Strâmtorii Hormuz, într-un moment de tensiuni crescute cu Statele Unite, care și-au consolidat prezența militară în regiune pe fondul negocierilor nucleare blocate cu Teheranul. Potrivit The Moscow Times, manevrele fac parte din seria anuală „Maritime Security Belt”, inițiată de Iran în 2019, și se desfășoară în Golful Oman și nordul Oceanului Indian.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că nava de război Stoikiy, corvetă din clasa Steregushchiy a Flotei Baltice, a sosit în portul iranian Bandar Abbas înaintea exercițiilor. Conform Army Recognition, nava rusă a efectuat deja exerciții de trecere alături de fregata iraniană Alvand și alte unități navale în Golful Oman. Oficialii iranieni au declarat că scopul este „consolidarea securității maritime și aprofundarea relațiilor navale bilaterale”.
Contextul este unul tensionat. Cu doar câteva zile înainte, Gardienii Revoluției din Iran au organizat exerciții cu muniție reală în cadrul operațiunii „Control inteligent al Strâmtorii Hormuz”, închizând temporar segmente ale rutei maritime prin care tranzitează aproximativ 20% din consumul global de petrol și o cincime din comerțul mondial cu gaze naturale lichefiate.
În paralel, grupul de luptă al portavionului american USS Abraham Lincoln rămâne desfășurat în Marea Arabiei, parte a presiunii exercitate de Washington asupra programului nuclear iranian. Negocierile desfășurate la Geneva au indicat un progres limitat, dar diferențele persistă. Între timp, Uniunea Europeană a desemnat oficial Gardienii Revoluției drept organizație teroristă, accentuând izolarea Teheranului.
Exercițiile ruso-iraniene sunt interpretate de analiști drept un semnal politic și militar, într-un moment în care marile puteri își afișează prezența în jurul uneia dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Evoluția situației va depinde de dinamica negocierilor nucleare și de eventualele mișcări suplimentare ale forțelor navale din regiune.
Recomandate
Potrivit reuters.com , Rusia oferă sprijin cibernetic și imagini satelitare Iranului pentru a îmbunătăți atacurile, afirmă Ucraina Potrivit unei evaluări a serviciilor de informații ucrainene, Rusia furnizează Iranului sprijin cibernetic și imagini satelitare pentru a îmbunătăți atacurile asupra forțelor SUA și a altor ținte . Această colaborare a fost detaliată în cadrul unui raport revizuit de Reuters, care subliniază cum Rusia a oferit sprijin secret Iranului de la începutul conflictului cu Israel și SUA pe 28 februarie. Evaluarea indică faptul că sateliții ruși au efectuat cel puțin 24 de misiuni de supraveghere în 11 țări din Orientul Mijlociu între 21 și 31 martie, vizând 46 de obiective, inclusiv baze militare și aeroporturi. În urma acestor misiuni, bazele militare și cartierele generale au fost atacate de rachete balistice și drone iraniene, conform evaluării ucrainene. Activitatea satelitară și colaborarea cibernetică Un oficial militar occidental și o sursă de securitate regională au confirmat pentru Reuters activitatea intensă a sateliților ruși în regiune și partajarea imaginilor cu Iranul. Evaluarea ucraineană a menționat că aceste imagini sunt transmise printr-un canal de comunicații permanent între Rusia și Iran, posibil facilitat și de spioni militari ruși staționați la Teheran. „Într-un incident specific, un satelit rus a capturat imagini ale bazei aeriene Prince Sultan din Arabia Saudită cu câteva zile înainte ca Iranul să lovească această facilitate pe 27 martie”, se arată în evaluarea ucraineană. Parteneriat strategic și operațiuni cibernetice Rusia și Iranul au consolidat relațiile militare de la invazia Ucrainei de către Rusia în februarie 2022. Ucraina și Occidentul susțin că Iranul a furnizat drone de atac Rusiei, care au fost utilizate împotriva Ucrainei. În ianuarie anul trecut, președintele rus Vladimir Putin și președintele iranian Masoud Pezeshkian au semnat un tratat de parteneriat strategic cu prevederi pentru schimbul de informații și experiență între serviciile de securitate. În domeniul cibernetic, evaluarea ucraineană și o sursă de securitate regională afirmă că Rusia oferă asistență Iranului. Grupuri de hackeri iranieni, precum „Handala Hack”, au intensificat operațiunile, vizând infrastructura critică și companiile de telecomunicații din Golf. Colaborarea cu grupuri rusești precum „Z-Pentest Alliance” și „NoName057(16)” este evidențiată prin interacțiuni pe platforma Telegram. Reacții internaționale și perspective Casa Albă, prin purtătoarea de cuvânt Olivia Wales, a declarat că niciun sprijin extern pentru Iran nu afectează succesul operațional al SUA. Ministerele de externe ale Iranului și Rusiei nu au comentat imediat. Liderii europeni au abordat problema sprijinului rus pentru Iran la o întâlnire G7, dar nu au primit un răspuns clar de la secretarul de stat al SUA, Marco Rubio. Această colaborare ruso-iraniană în domeniul cibernetic și al imagisticii satelitare reprezintă o provocare semnificativă pentru securitatea regională și globală, având potențialul de a escalada tensiunile în Orientul Mijlociu și nu numai. [...]
Mai multe avioane-cisternă americane KC-135 sunt staționate la Baza 90 Otopeni , pe fondul expirării, marți seară, a ultimatumului transmis de președintele SUA, Donald Trump, Iranului, potrivit Mediafax . În cursul zilei de marți, la unitatea de transport aerian de la Otopeni a fost observată „activitate intensă”, în contextul escaladării tensiunilor legate de Strâmtoarea Ormuz. Ce se vede la Otopeni și ce rol au aeronavele KC-135 La Baza 90 Transport Aerian „Comandor aviator Gheorghe Bănciulescu” sunt staționate mai multe aeronave KC-135, avioane-cisternă folosite pentru realimentarea în aer a altor aeronave, un element logistic esențial în operațiuni la distanță. Mediafax notează că fiecare KC-135 are o capacitate de transport de cel puțin 60 de tone de combustibil pentru astfel de misiuni. Prezența acestor aeronave este legată de expirarea ultimatumului dat de Donald Trump Iranului pentru acceptarea unui acord privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz, un punct critic pentru transportul global de energie. În material este menționat că termenul limită urma să expire marți seară. Ultimatumul lui Trump și riscul de escaladare în energie În articol sunt redate avertismentele lui Trump privind posibile lovituri asupra infrastructurii Iranului, inclusiv afirmația că armata americană ar avea capacitatea de a distruge „fiecare pod” și „fiecare centrală electrică” din țară. Teheranul a respins până acum ultimatumul, conform aceleiași surse. Mediafax consemnează și avertismentul Iranului că ar putea răspunde prin intensificarea atacurilor asupra infrastructurii energetice din Golful Persic, ceea ce ar putea afecta suplimentar aprovizionarea globală cu energie. În acest context, orice deteriorare a securității în jurul Strâmtorii Ormuz are potențial de impact asupra piețelor de petrol și a lanțurilor de aprovizionare. „O întreagă civilizație va muri în această noapte și nu va mai fi readusă niciodată la viață. Nu vreau să se întâmple asta, dar probabil se va întâmpla. Totuși, acum că avem o schimbare de regim completă și totală, în care vor prevala minți diferite, mai inteligente și mai puțin radicalizate, poate se poate întâmpla ceva revoluționar de minunat, cine știe? Vom afla în această noapte, unul dintre cele mai importante momente din lunga și complexa istorie a lumii”, a scris Donald Trump marți, într-o postare pe Truth Social. Dislocări temporare în România, aprobate de Parlament Dislocarea unor capabilități militare americane pe teritoriul României este prezentată ca fiind temporară și legată de războiul în desfășurare din Iran. Parlamentul României a aprobat pe 11 martie solicitarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) privind dislocarea temporară a unor echipamente SUA, la cererea Pentagonului, potrivit Mediafax. În acest cadru, președintele Nicușor Dan a enumerat tipurile de capabilități avute în vedere, inclusiv elemente conectate la infrastructura de apărare antirachetă de la Deveselu. avioane de realimentare în aer echipamente de monitorizare echipamente de comunicații satelitare (în corelare cu scutul de la Deveselu) De ce contează pentru România și ce urmează Din perspectiva României, prezența avioanelor-cisternă la Otopeni indică folosirea infrastructurii locale ca punct de sprijin logistic pentru operațiuni americane, într-un moment în care Washingtonul își intensifică presiunea asupra Iranului. Pentru mediul economic, miza imediată rămâne riscul de perturbare a fluxurilor energetice, cu efecte posibile asupra prețurilor și aprovizionării. Evoluțiile depind de reacția Iranului la ultimatum și de deciziile ulterioare ale SUA. În lipsa unor informații suplimentare în material despre o misiune concretă pornită din România, articolul se limitează la constatarea dislocării și la contextul politic și militar în care aceasta are loc. [...]
ISW susține că loviturile ucrainene la distanță afectează exporturile rusești de petrol , potrivit Kyiv Post , care rezumă evaluarea din 6 aprilie 2026 a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) privind evoluțiile de pe front și din spatele liniilor. Conform ISW, campania Ucrainei de lovituri cu rază lungă împotriva infrastructurii petroliere ruse exploatează faptul că apărarea antiaeriană a Rusiei este suprasolicitată și produce pagube semnificative capacităților ruse de export de petrol. În același timp, bloggeri militari ruși au continuat să critice ineficiența sistemelor ruse de apărare antiaeriană și să evidențieze efectele acestor lovituri. Evaluarea mai notează că armata rusă se confruntă cu probleme de personal și nu reușește să recruteze suficienți militari pe bază de contract pentru a înlocui pierderile de pe linia frontului. Ministerul rus al Apărării ar încerca să obțină personal suplimentar din alte surse, indiferent de costurile financiare și sociale. ISW indică și o dificultate tot mai mare a Rusiei de a atrage noi recruți, pe fondul scăderii numărului de persoane dispuse să semneze contracte, în pofida eforturilor Kremlinului de a crește primele de semnare și de a apela la surse suplimentare de personal. În paralel, partenerii occidentali ai Ucrainei continuă să furnizeze ajutor pentru apărarea antiaeriană. Pe teren, ISW consemnează că forțele ucrainene au avansat recent în nordul regiunii Harkiv și în direcția Velykyi Burluk. Totodată, forțele ruse au lansat 141 de drone împotriva Ucrainei, potrivit aceleiași evaluări. [...]
Rusia a prezentat un robot de luptă cu mortieră automată de 82 mm , potrivit Daily Mail , care susține că sistemul poate încărca și trage fără intervenție umană directă, fiind operat de la distanță și posibil destinat frontului din Ucraina. Mașina experimentală, denumită „Kurier ground robotic system”, a fost filmată pentru prima dată în teste cu muniție reală, folosind un modul de mortieră nou dezvăluit, „Bagulnik-82”. În imagini, robotul pe șenile își rotește turela într-un câmp acoperit de zăpadă și lansează o serie de lovituri către o țintă de instrucție aflată la distanță. Ce se vede în testele cu muniție reală și ce poate face sistemul După fiecare tragere, un braț mecanic automat introduce rapid o nouă lovitură în țeava mortierei. Publicația notează că ciclul de reîncărcare ar dura în jur de cinci secunde, fără ca soldați să fie nevoiți să se apropie de armă. „[Sistemul este] capabil de «încărcarea și tragerea loviturilor fără nicio intervenție umană».” Din descrierea materialului video, conceptul urmărește să reducă expunerea directă a personalului în apropierea unei arme de sprijin cu foc indirect (mortieră), păstrând controlul la distanță. Daily Mail afirmă că sistemul „ar putea fi” desfășurat în Ucraina, fără a indica un calendar sau o confirmare oficială. Modulul Bagulnik-82 și ipotezele analiștilor militari „Bagulnik-82” nu ar fi fost prezentat public înainte de apariția acestor imagini, mai scrie sursa. Analiști militari citați de publicație consideră că modulul ar putea avea la bază mortiera 2B24 de 82 mm, însă nivelul de automatizare ar putea indica și o adaptare sau o construcție dedicată utilizării pe platforme robotizate. Elementele descrise în articol ca definitorii pentru sistem sunt: platformă terestră pe șenile, cu turelă rotativă; mortieră de 82 mm integrat într-un modul numit „Bagulnik-82”; reîncărcare automată cu braț mecanic; operare de la distanță, fără personal lângă armă în timpul tragerii. În lipsa unor date tehnice oficiale (autonomie, rază de control, ritm de foc susținut, protecție), rămâne neclar dacă este vorba despre un demonstrator tehnologic sau despre un sistem pregătit pentru utilizare operațională. Contextul militar mai larg: atacuri cu drone și lovituri asupra infrastructurii Materialul Daily Mail plasează prezentarea robotului în contextul intensificării atacurilor cu drone și al loviturilor asupra infrastructurii. Publicația relatează că un atac cu drone asupra orașului-port Odesa ar fi ucis două femei și un copil mic, iar autoritățile ucrainene au raportat răniți și pagube la clădiri rezidențiale. Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, este citat cu date despre amploarea atacurilor recente, inclusiv drone, bombe planate și rachete, precum și despre lovituri asupra infrastructurii energetice în mai multe regiuni. Tot el a cerut întărirea apărării antiaeriene, în special pentru creșterea ratei de interceptare a dronelor și rachetelor. Lovituri ucrainene în adâncime și reacția Rusiei Articolul menționează și utilizarea de către Ucraina a dronelor cu rază lungă, capabile să lovească ținte la mare distanță în interiorul Rusiei, inclusiv instalații petroliere. În același timp, Ministerul rus al Apărării ar fi anunțat doborârea a 50 de drone ucrainene peste noapte. În regiunea Krasnodar, guvernatorul Veniamin Kondratyev a declarat că atacuri cu drone asupra portului Novorossiysk au rănit opt persoane și au avariat clădiri. Publicația amintește și „rapoarte media neconfirmate” privind o posibilă țintire a terminalului petrolier Sheskharis, precum și lovituri anterioare asupra unor facilități din Golful Finlandei. [...]
Ministrul Apărării spune că nu există, acum, un risc pentru securitatea României din conflictul din Iran , potrivit Digi24 . Radu Miruță a declarat la RFI, luni, 6 aprilie 2026, că temerile privind un eventual atac al Iranului asupra României sunt „nejustificate” și că Ministerul Apărării monitorizează situația în coordonare cu aliații. În declarațiile sale, Miruță a susținut că „asupra securității României nu există riscuri în acest moment generate de acest război care a început în Iran”, dar a descris o „vigilență sporită” la nivelul structurilor Armatei Române. Oficialul a adăugat că evoluțiile din zonă sunt urmărite inclusiv prin prisma efectelor indirecte, „în zona economică”, și a posibilelor schimbări în plan internațional legate de capacitățile de apărare ale altor state. „În fiecare zi, de trei ori pe zi, Ministerul Apărării face analize, la milimetru, cu ce se întâmplă acolo.” Întrebat despre scenariul unui atac asupra României pe fondul prezenței de trupe și echipamente americane, vicepremierul a spus că răspunsul este „sigur nu” și a argumentat că evaluările MApN sunt comparate cu cele ale partenerilor, în special din NATO. Potrivit lui Miruță, „nici unul dintre indicatorii acestor analize nu arată o creștere a riscului la adresa securității naționale a României”. Pe componenta de implicare, ministrul a precizat că România „nu este în momentul de față parte din conflictul care se desfășoară în Iran”, dar că, în baza parteneriatului strategic cu SUA, a acceptat solicitarea ca pe teritoriul național să opereze, pentru moment, avioane-cisternă folosite la alimentarea în zbor a altor aeronave. În același context, Miruță a vorbit despre o eventuală contribuție „post-conflict” la eliberarea Strâmtorii Ormuz, menționând capabilități pe care România le-ar putea pune la dispoziție, precum scafandri de mare adâncime, ofițeri de stat major, vânători de mine și structuri de informații militare, subliniind însă că enumerarea nu înseamnă automat angajarea efectivă a acestor resurse. [...]
SUA pregătesc alocarea aproape a întregului stoc de rachete JASSM-ER pentru campania militară în desfășurare împotriva Iranului, potrivit The Jerusalem Post , care citează un material Bloomberg. Bloomberg relatează că rachetele de croazieră JASSM-ER (armament cu rază lungă și profil redus, conceput să fie mai greu de detectat) sunt scoase din stocuri planificate inițial pentru alte regiuni, în cadrul următoarei faze a operațiunilor. Alocarea către teatrul iranian nu înseamnă automat că toate vor fi și lansate, notează publicația. Raportul indică faptul că SUA au folosit intens muniții „standoff” (lovire de la distanță, din afara apărării antiaeriene), inclusiv JASSM-ER , pentru a reduce riscurile pentru personal, în timp ce vizează infrastructură iraniană. Până acum, rachetele ar fi fost lansate de pe bombardiere B-52 și B-1B, precum și de pe avioane de luptă. Un oficial american și unul israelian au afirmat că o parte importantă a apărării aeriene iraniene a fost distrusă, ceea ce ar permite, în unele misiuni, utilizarea unor muniții mai ieftine. Totuși, Bloomberg menționează că riscurile rămân ridicate, invocând doborârea unui F-15E și a unui A-10, precum și avarierea unor elicoptere de salvare de către foc iranian. O persoană familiarizată cu situația a declarat pentru Bloomberg că peste 1.000 de rachete JASSM-ER ar fi fost folosite în primele patru săptămâni ale războiului. Aceeași sursă a spus că alte 47 de rachete au fost utilizate într-o operațiune separată a SUA care l-a vizat pe președintele Venezuelei, Nicolas Maduro. Din perspectiva industriei, Bloomberg arată că SUA au finanțat achiziția a peste 6.200 de rachete JASSM din 2009, iar producția versiunii de bază s-a încheiat în urmă cu aproximativ un deceniu. Lockheed Martin ar urma să producă 396 de rachete JASSM-ER în 2026, cu posibilitatea de a urca până la 860 pe an dacă liniile de producție sunt dedicate integral. „În următoarele două-trei săptămâni, o să-i aducem înapoi în Epoca de Piatră, acolo unde le este locul”, a spus președintele SUA, Donald Trump, într-un discurs de miercuri, fără să precizeze dacă se referă la armata Iranului, la guvern sau la infrastructura civilă. Bloomberg mai consemnează că nu este limpede ce urmează în campanie: o invazie terestră, intensificarea loviturilor sau un acord. Pe fondul deplasării în regiune a unor forțe terestre americane, inclusiv pușcași marini și parașutiști, au apărut speculații privind o posibilă operațiune pentru preluarea insulei Kharg, unde se află principalele terminale petroliere ale Iranului. În plan operațional, șeful Statului Major Interarme al SUA, generalul Dan Caine, a declarat că SUA au început să zboare cu bombardiere B-52 deasupra Iranului, sugerând că situația din spațiul aerian s-a îmbunătățit suficient pentru folosirea unor bombe ghidate JDAM (kit de ghidaj care transformă o bombă convențională într-una de precizie), mai ieftine și mai disponibile. În același timp, Bloomberg notează că Iranul ar fi doborât peste 12 drone MQ-9 în timpul războiului, pe lângă cele două aeronave americane pierdute vineri. Raportul include și o imagine de ansamblu asupra consumului și producției de muniții și interceptori, pe fondul intensificării atacurilor iraniene în regiune: Iranul ar fi lansat peste 1.600 de rachete balistice și aproximativ 4.000 de rachete de croazieră de tip Shahed, pe baza raportărilor oficiale din țările din Golf citate de Bloomberg. Apărarea doar împotriva rachetelor balistice ar necesita cel puțin 3.200 de interceptori. Lockheed Martin produce în prezent circa 650 de interceptori Patriot PAC-3 pe an și vizează 2.000 pe an până în 2030; producția de interceptori THAAD ar urma să crească de la 96 la 400 anual. SUA au tras și sute de rachete Tomahawk; înainte de război ar fi existat aproximativ 4.000 în stocuri. RTX ar fi produs circa 100 de Tomahawk noi în 2025, iar aproximativ 240 mai vechi ar fi fost modernizate la configurația Block V. După mai bine de o lună de lupte, evaluările citate de Bloomberg indică degradarea semnificativă a capabilităților de rachete ale Iranului, dar nu eliminarea lor: doar o parte din arsenal ar fi confirmată ca distrusă, iar un număr substanțial de lansatoare și rachete din stoc ar fi încă operaționale, în pofida loviturilor susținute ale SUA și Israelului. [...]
