Știri
Știri din categoria Apărare

Un atac iranian asupra bazei aeriene americane Prince Sultan a rănit cel puțin 12 soldați, potrivit HotNews.ro, care citează presa americană și AFP. Doi dintre militarii răniți sunt în stare gravă, iar atacul ar fi produs și avarii la aeronave.
Atacul a vizat baza aeriană Prince Sultan din Al-Kharj, la sud-est de Riad, și a fost executat cu cel puțin o rachetă și mai multe drone, notează The New York Times și The Wall Street Journal, citând surse anonime. Conform WSJ, militarii se aflau într-o clădire a bazei în momentul loviturii, iar incidentul a avut loc vineri, 27 martie.
Aceleași informații indică faptul că mai multe avioane de realimentare în zbor ar fi fost avariate. Potrivit contului OSINTdefender de pe X, imagini din satelit ar sugera că o aeronavă KC-135 Stratotanker (avion-cisternă pentru realimentare în aer) ar fi fost distrusă și că alte aparate ar fi putut fi avariate, însă aceste detalii nu sunt confirmate oficial.
Pentagonul și Comandamentul Central al SUA nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii ale AFP, mai scrie HotNews.ro. În contextul conflictului cu Iranul început pe 28 februarie, 13 militari americani au fost uciși până acum, iar peste 300 au fost răniți; armata americană a transmis vineri că 273 dintre răniți s-au întors deja la datorie.
Recomandate

Planul SUA de reduceri suplimentare ale trupelor din Europa a fost blocat intern , după ce secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , ar fi vrut să-l anunțe la reuniunea NATO de la Bruxelles, dar inițiativa a fost respinsă de Marco Rubio, consilierul de securitate națională al președintelui Donald Trump, potrivit Mediafax . Miza este una operațională pentru aliați: incertitudinea privind prezența militară americană în Europa rămâne, iar deciziile sunt amânate în interiorul administrației de la Washington. Hegseth intenționa să comunice că Washingtonul pregătește reduceri ale forțelor sale din Europa „mai drastice” decât măsuri deja vehiculate, inclusiv anularea desfășurării unei brigăzi blindate în Polonia și retragerea anterioară a unei brigăzi de infanterie din România. Informația este atribuită de Mediafax publicației The Wall Street Journal , care citează surse familiarizate cu subiectul. Ce a rămas, deocamdată, pe masă: o revizuire de până la șase luni În locul unui anunț privind reduceri suplimentare, Hegseth a spus că SUA vor face o revizuire a poziționării forțelor americane în Europa, proces care ar putea dura până la șase luni. Potrivit relatării citate, episodul sugerează că administrația americană nu a decis încă ritmul și amploarea potențialelor reduceri. Context: presiune politică pe aliați și semnale contradictorii În același context, Donald Trump i-a criticat public pe aliații NATO, afirmând că SUA cheltuiesc mai mult decât orice altă țară pentru NATO „fără a obține niciun beneficiu”. După revenirea la Casa Albă în ianuarie 2025, Trump a cerut majorarea cheltuielilor pentru apărare, iar aliații au convenit la summitul NATO de anul trecut creșterea țintei de la 2% la 5% din PIB. Mediafax mai notează că, în luna mai, Pentagonul a anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de soldați americani din Germania, iar tot în mai The Wall Street Journal a relatat suspendarea desfășurării unei brigăzi blindate în Polonia, de circa 4.000 de soldați. În paralel, perspectiva unor reduceri suplimentare rămâne „iminentă”, iar Hegseth și consilierul său principal pe politică, Elbridge Colby, sunt prezentați ca fiind hotărâți să reducă efectivele americane angajate în Europa. [...]

Comisia Europeană pune pe masă 5 proiecte industriale de apărare și 325 mil. euro finanțare inițială , într-un demers care poate accelera investițiile comune și comenzile pentru industria de profil din UE, dacă statele membre validează oficial lista în Consiliu , potrivit Mediafax . Inițiativa vizează proiecte la scară largă, denumite „proiecte europene de interes comun în domeniul apărării” (EDPCI), concepute pentru dezvoltarea în comun a unor sisteme militare considerate esențiale, prea mari sau prea complexe pentru a fi realizate eficient de fiecare stat pe cont propriu. Ce domenii acoperă cele 5 proiecte Proiectele industriale propuse se concentrează pe cinci priorități: drone și sisteme de contracarare a dronelor; apărarea maritimă și a fundului mării; spațiul; apărarea antiaeriană și antirachetă; consolidarea securității de-a lungul flancului estic al UE. Comisia arată că aceste proiecte vin ca răspuns la o cerere de exprimare a interesului adresată statelor membre, pentru a propune inițiative care ar putea deveni EDPCI. Banii: 325 mil. euro dintr-un program de 1,5 mld. euro În cadrul Programului privind industria europeană de apărare (EDIP), evaluat la 1,5 miliarde de euro, Comisia a alocat 325 de milioane de euro (aprox. 1,6 miliarde lei) pentru sprijinirea instituirii și desfășurării EDPCI, conform unui document publicat la 30 martie 2026. Miza operațională este crearea unui cadru de cooperare pe termen lung între state, cu efect de consolidare a industriei europene de apărare și de creștere a capacității UE de a răspunde unor provocări comune de securitate. Proiectele sunt aliniate și cu prioritățile NATO privind capabilitățile, mai notează Comisia. Participare: în medie 18 state per proiect, Ucraina în 4 din 5 În medie, 18 state membre participă la fiecare proiect, iar Ucraina este implicată în patru dintre cele cinci proiecte. Comisia anticipează că va participa la EDPCI, va oferi sprijin financiar și va susține coordonarea implementării, urmând să monitorizeze progresele față de jaloanele convenite. Ce urmează: decizia Consiliului și eligibilitatea la finanțare UE Următorul pas este discutarea în Consiliu a instituirii oficiale a EDPCI, inclusiv stabilirea obiectivelor și caracteristicilor, a țărilor participante și a investițiilor estimate care ar urma să fie generate. După adoptarea listei de către Consiliu, proiectele devin eligibile pentru finanțare UE prin EDIP, iar finanțarea inițială ar urma să deschidă calea pentru sprijin suplimentar prin viitorul Fond european pentru competitivitate. Context: EDIP, adoptat în decembrie 2025 Regulamentul EDIP a fost adoptat la 16 decembrie 2025 și urmărește consolidarea și modernizarea industriei europene de apărare, inclusiv prin tehnologii de vârf, creșterea capacității de producție și sprijinirea achizițiilor publice în comun. Instrumentul include și obiective de reziliență, prin asigurarea livrărilor constante de echipamente militare și întărirea lanțurilor de aprovizionare. [...]

Marina Regală britanică a testat lansarea de pe mare a unei drone kamikaze cu cost redus , un pas cu impact operațional direct în planul Londrei de a construi o flotă „hibridă”, în care navele cu echipaj sunt completate de sisteme fără pilot, potrivit TWZ . Testul a avut loc în largul coastei de sud a Angliei, unde drona Nyan „one-way effector” (un sistem de lovire de unică folosință, conceput să lovească ținta și să fie pierdut la impact) a fost lansată de pe nava de experimentare XV „Patrick Blackett”, folosită ca platformă de test pentru tehnologii noi. Ce s-a testat și cine a participat Exercițiul, numit „Neptune Reach”, a reunit personal din trei structuri militare, într-o formulă care sugerează o integrare mai strânsă a capabilităților între categorii de forțe: 744 Naval Air Squadron (Marina Regală); 26 Royal Artillery (Armata britanică); Royal Air Force (Forțele Aeriene). Conform descrierii din material, drona a fost lansată de pe o catapultă montată pe punte, iar operatorii au programat-o să zboare către o țintă specifică, pe care a atins-o autonom, în timp ce nava se afla în marș. Ministrul britanic pentru „Defense Readiness and Industry”, Luke Pollard, a legat explicit testul de tranziția către o „Hybrid Navy”. „Marea Britanie tratează serios tranziția către o Marină Hibridă, cu drone noi și puternice în centrul Marinei Regale.” De ce contează: o muniție de precizie „ieftină” care poate fi dusă pe mare Nyan a fost dezvoltată din 2022 pentru lovituri de precizie și este produsă de Callen-Lenz, subsidiară a BAE Systems. Producătorul indică un cost unitar sub 100.000 lire sterline (aprox. 590.000 lei), iar publicația notează că sistemul este gândit ca o platformă de lovire cu cost redus. Din datele prezentate: anvergură: circa 9,5 feet (aprox. 2,9 metri); rază: peste 93 mile (150 km); propulsie: motor turbojet de mici dimensiuni; construcție: în principal fibră de carbon, cu elemente de reducere a detectabilității (inclusiv o duză de evacuare „discretă”). TWZ subliniază că, la nivel de concept, o astfel de muniție tactică poate deveni mai greu de contracarat dacă este lansată în număr mare și de pe platforme diverse, inclusiv împotriva navelor sau a țintelor de pe litoral. Context: de la testele terestre și Ucraina la integrarea în flotă Sistemul a fost deja testat în exerciții terestre, inclusiv în Estonia, în cadrul „Exercise Spring Storm”, iar ulterior artileria britanică l-a adoptat pentru serviciu operațional. Înainte de asta, drona a avut „debutul în luptă” în mâinile Ucrainei, potrivit materialului. În plan naval, testele de pe „Patrick Blackett” sunt parte din „Project Vantage”, un program tri-servicii orientat spre testarea rapidă și introducerea de „one-way effectors” pentru Marina Regală. Un ofițer al Marinei, citat de TWZ, afirmă că obiectivul este integrarea acestor capabilități în „Hybrid Navy” pentru a „extinde raza, a crește ritmul și a spori letalitatea”. Publicația notează și că au fost fabricate deja peste 1.000 de unități, potrivit CEO-ului Callen-Lenz, Matt Foster. Ce urmează: mai multe teste și posibilă extindere pe alte nave Marina Regală afirmă că testele pe mare „deschid calea” pentru experimentări suplimentare și o posibilă desfășurare viitoare a Nyan în flotă. Callen-Lenz susține că platforma ar putea fi adaptată pentru alte încărcături utile sau scalată pentru rază ori autonomie mai mari. În paralel, BAE Systems a indicat posibilitatea unor teste ale Nyan și la bordul portavionului HMS „Queen Elizabeth”, în linia unei strategii mai largi a Ministerului Apărării din Regatul Unit de a dezvolta aripi aeriene „hibride” pe portavioane, care să combine avioane cu pilot (F-35B) cu platforme autonome și drone consumabile. În acest context, planul guvernamental mai amplu este detaliat în „ Defense Investment Plan ” al Londrei, publicat pe GOV.UK . [...]

Președintele Lituaniei avertizează că ținta NATO de 5% din PIB pentru apărare riscă să fractureze alianța dacă o parte dintre state rămân la niveluri de 2–2,5%, potrivit Politico . Mesajul vine înaintea summitului NATO de săptămâna viitoare, pe fondul presiunilor crescânde pentru majorarea bugetelor militare în Europa. Gitanas Nausėda a spus la Berlin, într-o conferință comună cu omologii din Letonia și Estonia și cu cancelarul german Friedrich Merz , că diferențele mari de efort bugetar ar împărți „în mod natural” alianța „în două sau trei părți”, afectând „spiritul apărării colective” și solidaritatea internă. 5% din PIB până în 2035: angajament politic, execuție incertă Statele NATO (cu excepția Spaniei) au convenit la summitul de anul trecut de la Haga să ajungă la cheltuieli de apărare de 5% din PIB până în 2035. Publicația notează însă că, în condițiile în care multe țări europene sunt „mult sub” acest nivel și se confruntă cu constrângeri fiscale, rămâne neclar câte vor reuși să atingă ținta. În acest context, țările baltice — Letonia, Lituania și Estonia — sunt prezentate drept unele dintre cele mai mari cheltuitoare din Europa raportat la dimensiunea economiei, iar întâlnirea de la Berlin a avut ca obiectiv coordonarea pozițiilor înainte de summitul NATO de la Ankara. Miza politică: menținerea angajamentului SUA în NATO Un obiectiv-cheie pentru liderii europeni la Ankara va fi să-l convingă pe președintele SUA, Donald Trump, că Europa face suficient pentru creșterea cheltuielilor de apărare, pe fondul temerilor că acesta ar putea slăbi angajamentul american față de alianță sau ar putea penaliza țările care nu ating pragurile asumate. Trump a criticat public nivelul cheltuielilor europene, într-o postare pe Truth Social, și a indicat explicit mai multe state, inclusiv Germania, pe care a calificat cheltuielile de apărare drept „ridicole”. Germania promite accelerare: „dublăm bugetul apărării în patru ani” Întrebat despre postarea lui Trump, cancelarul Friedrich Merz a declarat că Germania face pași pentru a atinge ținta NATO, pe care Berlinul s-a angajat să o atingă până în 2029. „Germania își dublează bugetul apărării în patru ani. Acesta este cel mai mare efort pe care l-am făcut vreodată pentru a ne întări capacitățile de apărare. Din acest punct de vedere, nu avem nimic de ascuns față de nimeni.” Pentru economiile europene, disputa nu este doar una de securitate, ci și de alocare bugetară: dacă ținta de 5% rămâne un angajament cu implementare inegală, riscul — semnalat de Nausėda — este ca diferențele de efort să se transforme într-o problemă de coeziune și credibilitate a NATO, chiar în momentul în care alianța încearcă să-și consolideze postura de descurajare. [...]

România cere Ucrainei măsuri tehnice de „fail-safe” pentru dronele din Marea Neagră , inclusiv autodetonare la intrarea în apele teritoriale românești și un canal direct de comunicare pentru incidente, potrivit Euronews , care îl citează pe Radu Miruță , ministrul interimar al Apărării Naționale, în contextul dronei ajunse în portul Constanța după pierderea conexiunii. Miruță spune că Ucraina „putea să ne anunțe” mai devreme, susținând că informarea a venit abia după ce autoritățile române au contactat partea ucraineană. România a transmis un set de 14 întrebări pentru clarificarea incidentului; ministrul afirmă că aproximativ trei sferturi dintre răspunsuri au fost considerate satisfăcătoare, iar pentru restul a fost trimisă o solicitare suplimentară („follow-up”). Ce solicită România: autodetonare la intrarea în apele teritoriale și comunicare directă În declarațiile sale, ministrul interimar al Apărării indică două direcții operaționale pe care România le cere Ucrainei după incident: preprogramarea dronelor lansate de ucraineni în Marea Neagră să se autodetoneze în momentul în care intră în apele teritoriale românești, inclusiv în situația în care nu mai există legătură cu operatorul; crearea unui canal tehnic de comunicare directă între autoritățile române și un responsabil desemnat de partea ucraineană, pentru schimb rapid de informații în astfel de cazuri. Miruță argumentează că nu ar exista „niciun motiv” tehnic, militar sau diplomatic care să împiedice o astfel de setare, descriind posibilitatea ca drona să ia o decizie autonomă pe baza poziționării, chiar dacă legătura cu operatorul este pierdută. Ce a aflat România din răspunsurile Ucrainei: patru drone și pierderea conexiunii cu o seară înainte Ministrul afirmă că, din răspunsurile primite de la autoritățile ucrainene, reiese că legătura s-a pierdut cu patru drone, nu cu două , în seara precedentă, la aproximativ 250 de kilometri de țărmul românesc . Potrivit lui Miruță, dronele aveau două canale de comunicații redundante , însă conexiunea s-ar fi întrerupt simultan pe ambele, situație pe care o descrie drept neobișnuită. Totodată, el spune că România monitorizează permanent nivelul de bruiaj din Marea Neagră și că, din informațiile primite ulterior, comunicațiile cu dronele au fost pierdute în seara dinaintea incidentului. De ce contează: responsabilitate operațională și reducerea riscului de incidente pe teritoriul NATO Din perspectiva Ministerului Apărării, miza este reducerea riscului ca drone lansate în contextul războiului dintre Rusia și Ucraina să ajungă în spațiul aerian sau în apele teritoriale ale României ori ale NATO. Miruță afirmă că responsabilitatea pentru dronele lansate revine celor care le operează și că prioritatea sa este securitatea României, chiar în contextul în care Ucraina este o țară aflată în război și cu alte priorități operaționale. Ministrul spune că va continua demersurile până la obținerea unui răspuns privind canalul direct de comunicare și confirmarea măsurilor cerute pentru dronele operate de Ucraina în Marea Neagră. [...]

România cere Ucrainei să preprogrameze dronele navale pentru autodetonare la intrarea în apele teritoriale românești , o măsură care ar funcționa ca „gard” tehnic de siguranță în Marea Neagră și ar reduce riscul unor incidente precum cel din Portul Constanța , potrivit Antena 3 . Ministrul Apărării, Radu Miruță , a spus că Bucureștiul a transmis Kievului o solicitare oficială ca „orice dronă lansată de Ucraina în Marea Neagră” să plece preprogramată astfel încât, dacă pătrunde în apele teritoriale românești, să se autodetoneze. El a argumentat că există posibilitatea tehnică de a seta dinainte un astfel de comportament, inclusiv în scenariul în care se pierde controlul asupra dronei. „Există posibilitatea tehnică, chiar dacă se pierde controlul, ea să fie programată dinainte, astfel încât, chiar dacă nu există control, ea tot timpul conștientizează în ce zonă se află și acesta să fie momentul în care se generează o autodetonare dacă se intră mai aproape de 12 mile marine, cât este limita pentru apele teritoriale românești.” De ce contează: un „fail-safe” operațional pentru Marea Neagră Solicitarea României vizează o măsură de tip „fail-safe” (mecanism de siguranță care se activează automat când apare o defecțiune), aplicată dronelor navale ucrainene. În logica explicată de ministru, autodetonarea la intrarea în apele teritoriale ar limita riscurile pentru infrastructura critică și pentru traficul din zona portuară, în special în proximitatea Portului Constanța. Miruță a susținut că nu ar exista „niciun motiv nici tehnic, nici militar” pentru care o astfel de preprogramare să nu fie implementată. Ce a spus Ucraina despre incidentul din Portul Constanța În discuțiile cu Ministerul Apărării, partea ucraineană ar fi explicat că a pierdut controlul asupra a patru drone „în seara de dinainte”, la o distanță de 250 km de țărmul românesc, iar ulterior nu ar mai fi avut comunicații cu acestea. „Ei au pierdut controlul asupra celor patru drone în seara de dinainte și asta s-a întâmplat la 250 de km depărtare de țărmul românesc.” Ministrul a mai precizat că, „cu certitudine”, misiunea dronei care a ajuns în Portul Constanța nu era îndreptată către port și nici către o zonă apropiată de România, conform informațiilor primite de la ucraineni. Ce urmează: întrebări suplimentare și canal direct de comunicare România a transmis că a primit răspunsuri la 14 întrebări, însă consideră că doar „trei sferturi” sunt clarificatoare, motiv pentru care a revenit cu întrebări suplimentare. Potrivit ministrului, acestea sunt de natură tehnică și nu pot fi făcute publice „legal”, fiind legate inclusiv de contextul de proximitate al Portului Constanța și de momentul în care autoritățile române au fost anunțate. În paralel, Miruță a spus că a fost stabilit un canal de comunicare direct între „oamenii tehnici” din România și Ucraina, pentru ca gestionarea incidentelor să nu mai depindă de contacte la nivel de conducere, ci de puncte de contact operaționale dedicate pentru situațiile din Marea Neagră. Context: poziția MApN despre incursiunile cu drone rusești Întrebat despre drone rusești care ar fi încălcat spațiul aerian, Miruță a afirmat că România are „zero toleranță” față de intrări neautorizate și că dispozitivul de apărare din Dobrogea este reconfigurat periodic. El a adăugat că, în ultimele luni, au fost aduse capabilități noi și că România a identificat ce trebuie cumpărat, a găsit finanțare și a semnat contracte pentru apărare antiaeriană împotriva dronelor, fără a oferi în material detalii despre valori sau termene. Ministrul a mai spus că România ar fi îndreptățită să solicite sprijin aliat până la livrarea tehnologiei deja comandate, argumentând că există contracte ferme și un grafic de livrare. [...]