Știri
Știri din categoria Apărare
Germania a epuizat stocurile proprii de rachete antiaeriene pentru Ucraina, iar Berlinul nu mai poate livra direct din arsenalele sale, relatează TVP World. Declarația a fost făcută luni de ministrul german de externe, Johann Wadephul, pe fondul presiunii crescânde asupra apărării aeriene ucrainene, în contextul intensificării atacurilor rusești cu rachete și drone.
Mesajul central este că Germania a ajuns la limita stocurilor disponibile pentru transfer imediat, ceea ce schimbă natura sprijinului: de la livrări din rezervele existente la livrări dependente de producția curentă. Wadephul a spus că Berlinul „nu mai are niciuna” și a indicat că rachetele care ies acum de pe liniile de fabricație sunt direcționate către Ucraina printr-un mecanism finanțat în mare parte de europeni, „în principal Germania”.
„Sincer, tot ce iese acum de pe liniile de producție merge direct în Ucraina. Acest lucru se întâmplă în cadrul unui mecanism finanțat în mare parte de europeni, în principal Germania. Am furnizat tot ce aveam”, a declarat Johann Wadephul.
Germania a fost unul dintre cei mai importanți susținători militari ai Kievului în Europa, inclusiv prin finanțarea achizițiilor de interceptoare Patriot fabricate în SUA. Interceptoarele sunt rachete destinate doborârii altor rachete, iar Patriot este un sistem de apărare antiaeriană folosit pentru a contracara inclusiv amenințări balistice, mai dificil de interceptat decât dronele.
Wadephul a cerut altor state europene să își crească contribuțiile la apărarea aeriană a Ucrainei și a amintit apelurile ministrului apărării, Boris Pistorius, către parteneri să își revizuiască propriile stocuri și să intensifice livrările, subliniind că Germania a făcut deja pași similari. În termeni practici, epuizarea stocurilor germane ridică miza pentru restul aliaților: fie găsesc rachete în rezervele proprii, fie accelerează comenzi și finanțări pentru producție nouă.
Declarațiile vin pe fondul unei dezbateri reînnoite despre disponibilitatea interceptoarelor, după ce președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski s-a plâns la Davos de lipsuri. NATO a susținut ulterior că, la acel moment, nu existase o întârziere a livrărilor Patriot și că mai mulți parteneri urmau să furnizeze rachete din propriile rezerve pentru a acoperi golurile din aprovizionarea americană.
Pentru Ucraina, consecința imediată este că ritmul și volumul livrărilor devin mai dependente de producția industrială și de aranjamentele de finanțare europene, nu de transferuri rapide din depozite. Iar pentru Germania, mesajul este unul de limită logistică: sprijinul continuă, dar cu o constrângere clară — stocurile de rachete disponibile pentru cedare au fost deja consumate.
Recomandate
Ucraina și Germania au convenit un pachet de apărare de 4 miliarde de euro , potrivit Kyiv Post , care include finanțare pentru rachete Patriot, livrarea de lansatoare IRIS-T, investiții în capabilități de lovire la distanță și producție comună de drone. Acordul a fost anunțat de ministrul ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov, care a spus că înțelegerea a fost atinsă marți, 14 aprilie, în urma discuțiilor cu ministrul german al apărării, Boris Pistorius. Fedorov a descris cooperarea drept „win-win”, în sensul unui câștig reciproc pentru Ucraina și securitatea Europei. Componenta de apărare antiaeriană are o pondere importantă în pachet. Germania va finanța un contract pentru „câteva sute” de rachete Patriot, destinate protejării orașelor ucrainene și a infrastructurii critice, a spus Fedorov, fără să indice un număr exact sau un calendar de livrare. Kyiv Post notează că disponibilitatea rachetelor Patriot, de fabricație americană, a fost pusă sub presiune în ultimii ani, pe fondul cererii susținute din partea Ucrainei, situație agravată de războiul SUA–Israel cu Iranul. Pe lângă Patriot, pachetul include livrarea a 36 de lansatoare IRIS-T, pentru întărirea apărării aeriene „stratificate” a Ucrainei (adică un sistem pe mai multe niveluri, cu mijloace diferite pentru ținte și altitudini diferite). În contextul războiului, Patriot este folosit de regulă împotriva rachetelor rusești rapide și cu valoare ridicată, în timp ce IRIS-T acoperă amenințări aeriene la altitudini joase și medii, la distanțe medii. O altă linie de finanțare vizează lovirea la distanță: acordul prevede investiții de 300 milioane euro în capabilitățile ucrainene de atac pe rază lungă, pentru a permite extinderea producției interne de armament. Publicația precizează că nu este sigur dacă anunțul este legat de inițiative mai vechi, după ce cancelarul german Friedrich Merz sugerase în noiembrie 2025 planuri de construire a unor arme cu bătaie lungă în Ucraina. În zona dronelor, cele două țări vor lansa producție comună de drone de lovire cu rază medie, în cadrul inițiativei „Build with Ukraine”, folosind inteligență artificială (AI, adică sisteme software care pot sprijini identificarea și urmărirea țintelor sau navigația). La început, sunt așteptate 5.000 de drone pentru armata ucraineană, potrivit lui Fedorov. Elementele principale ale pachetului, așa cum sunt prezentate de partea ucraineană, includ: finanțarea de către Germania a unui contract pentru câteva sute de rachete Patriot (fără termen de livrare comunicat); livrarea a 36 de lansatoare IRIS-T; investiții de 300 milioane euro în capabilități de lovire la distanță și producție internă; producție comună de drone de lovire cu rază medie, cu un obiectiv inițial de 5.000 de unități. Acordul a fost anunțat în ziua în care președintele Volodîmîr Zelenski a ajuns la Berlin pentru discuții cu Merz, în cadrul consultărilor interguvernamentale menite să aprofundeze cooperarea bilaterală. Întâlnirea are loc pe fondul blocării negocierilor de pace inițiate de SUA, în condițiile în care Kievul respinge propuneri care ar implica cedări teritoriale. În paralel, Merz a spus că Berlinul va lucra cu Kievul pe tema cetățenilor ucraineni care au cerut azil în Germania și va facilita întoarcerea lor acasă. La conferința de presă comună cu Zelenski, cancelarul german a declarat: „Vom lucra îndeaproape [cu Ucraina] pe chestiuni legate de cetățenii ucraineni care au solicitat azil în țara noastră și vom facilita întoarcerea lor acasă”, a spus el. Pentru industrie și pentru arhitectura de securitate europeană, pachetul semnalează două direcții: pe termen scurt, accent pe apărare antiaeriană (Patriot și IRIS-T) într-un context de presiune pe stocuri, iar pe termen mediu, mutarea unei părți din efortul de producție și dezvoltare către Ucraina, inclusiv prin proiecte comune de drone și investiții în capabilități de lovire la distanță. [...]
Ucraina își mută o parte din luptă pe platforme fără pilot , după ce armata a ocupat o poziție a trupelor ruse într-o operațiune „complet robotizată”, fără participarea directă a vreunui militar ucrainean la lupte, potrivit TVR Info . Președintele Volodimir Zelenski a prezentat sistemele folosite și a legat mesajul de cooperarea militară cu Germania, unde a anunțat acorduri de 4 miliarde de euro. Operațiune „fără infanterie”: ce spune Zelenski că s-a întâmplat pe front Zelenski a afirmat că o poziție inamică a fost cucerită „exclusiv cu ajutorul unor platforme fără pilot: sisteme terestre și drone”. În relatarea sa, mai mulți soldați ruși s-ar fi predat fără intervenția directă a infanteriștilor ucraineni. Tot el a susținut că echipamentele robotizate terestre au îndeplinit deja peste 22.000 de misiuni pe front în doar trei luni. La ce sunt folosite sistemele robotizate terestre Potrivit materialului, aceste sisteme sunt prezentate ca având rolul de a reduce expunerea soldaților pe câmpul de luptă și pot fi utilizate pentru: transport de muniție; evacuarea răniților; amplasarea de mine explozive; colectarea de informații; deschiderea focului asupra inamicului. Componenta economică: acorduri de apărare de 4 miliarde de euro și producție de drone În timpul unei vizite la Berlin, Zelenski s-a întâlnit cu cancelarul Friedrich Merz și membri ai guvernului german, iar Germania și Ucraina au încheiat acorduri de cooperare în domeniul apărării în valoare de 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei). Merz a spus că „nicio industrie de apărare nu este mai inovatoare decât cea a Ucrainei” și a transmis că Germania va pune în aplicare „din prima zi” noul parteneriat strategic. Pachetul include și un acord privind producția de drone, despre care Zelenski a declarat că ar putea deveni una dintre cele mai mari inițiative de acest fel din Europa. Context: atacuri asupra civililor și lovituri asupra infrastructurii TVR Info mai notează că atacurile Rusiei continuă să facă victime în rândul civililor: cel puțin cinci persoane au fost ucise și 27 rănite într-un atac cu rachete asupra orașului Dnipro. De asemenea, a fost lovit portul Izmail din regiunea Odesa, unde ar fi fost distruse cel puțin șase case, precum și autoturisme și mijloace de transport în comun. În paralel, armata ucraineană a anunțat că a atacat peste noapte depozite de drone și muniții în regiunile Donețk și Zaporojie controlate de Rusia. Analiști și oficiali occidentali citați în material susțin că Ucraina ar fi avut în ultimele luni mai multe succese pe câmpul de luptă decât Rusia și ar fi perturbat ofensiva de primăvară a Kremlinului. [...]
Germania a livrat Ucrainei 15.000 de drone interceptoare Strilla, iar miza nu este doar întărirea apărării aeriene, ci și accelerarea producției militare în fabrici ucrainene finanțate din exterior , potrivit BGR . Proiectul este un parteneriat între producătorul ucrainean WIY Drones și compania germană Quantum Systems, cu finanțare guvernamentală germană pentru producție locală și livrare rapidă către Garda Națională a Ucrainei. De ce contează: producție la scară, cost redus și livrare rapidă Modelul descris de publicație indică o schimbare operațională importantă: dronele nu sunt doar donate, ci sunt produse în Ucraina, în ritm industrial, cu bani europeni. Un reprezentant WIY, citat într-un interviu pentru Ukrainska Pravda, susține că firma poate produce 100 de drone Strilla pe zi. Costul menționat pentru ianuarie 2026 este de aproximativ 2.300 de dolari (aprox. 10.600 lei) per interceptor, ceea ce susține logica „consumabilelor” ieftine într-un război în care atacurile cu drone sunt frecvente. Cum funcționează Strilla și ce rol are în apărarea aeriană Strilla (denumită după cuvântul ucrainean pentru „săgeată”) este o dronă interceptoare de tip quadcopter cu propulsie asistată de rachetă, proiectată pentru a doborî drone de atac și aparate de recunoaștere, inclusiv Shahed-136/131, fabricate în Iran și folosite de Rusia. Conform descrierii WIY, citate de BGR, Strilla este un „interceptor de apărare aeriană de tip rachetă”, cu lansare rapidă, viteză mare de apropiere și ghidaj precis. Specificațiile prezentate în articol includ: viteză de aproape 220 mile/oră (aprox. 354 km/h); rază de acțiune de 17 mile (aprox. 27 km); timp de zbor de 10 minute; altitudine maximă de 16.000 feet (aprox. 4.877 m). Publicația notează că, în martie 2026, apărarea ucraineană s-a confruntat cu peste 200 de atacuri cu drone pe zi, iar în martie 2025 Ucraina a susținut că a interceptat peste 90% dintre dronele rusești. Rezistență la bruiaj și țintire automată, într-un mediu saturat de război electronic Un element central este rezistența la bruiaj (interferențe electronice). Potrivit reprezentanților WIY, Strilla folosește un sistem de comunicații numit SineLink, care permite funcționarea țintirii și navigației fără GPS — relevant într-un teatru de operațiuni în care bruiajul este larg răspândit. Pentru achiziția automată a țintei, Strilla combină software-ul WIY cu un sistem radar de la firma israeliană de apărare RADA și cu un sistem digital de navigație și planificare numit SkyMap. Operatorii pot comuta în zbor între camere de zi și camere cu termoviziune, pentru monitorizare și reacție în condiții variabile. Drona are și o încărcătură de luptă de 700 de grame, cu un sistem de siguranță pe trei niveluri pentru detonare, iar dacă o misiune este anulată, aparatul se poate întoarce la poziția de lansare. Efect de rețea: Ucraina ca hub de producție și parteneriate europene BGR plasează livrarea Strilla într-un context mai larg: sectorul ucrainean de drone devine tot mai capabil să producă „la scară” drone avansate, iar state NATO urmăresc să investească și să învețe din acest ecosistem. Articolul menționează și o a doua colaborare anunțată de președintele Volodîmîr Zelenski cu Quantum Systems, pentru o dronă de atac cu inteligență artificială (Linza 3.0), realizată împreună cu Frontline Robotics. În paralel, Comisia Europeană a adoptat un pachet de cheltuieli de 1,5 miliarde euro (aprox. 7,5 miliarde lei) pentru creșterea producției de apărare, din care 260 milioane euro (aprox. 1,3 miliarde lei) ar urma să fie folosiți pentru refacerea bazei industriale militare a Ucrainei și 325 milioane euro (aprox. 1,6 miliarde lei) pentru proiecte colaborative între UE, Ucraina și Norvegia. Pentru cititorii din România, semnalul principal este operațional și industrial: finanțarea europeană începe să se traducă în capacitate de producție militară pe teritoriul Ucrainei, cu cicluri scurte de achiziție și costuri unitare relativ reduse — un model care poate influența și viitoarele programe regionale de producție și achiziții în domeniul apărării. [...]
Apariția publică a unei rachete sol-aer ucrainene, identificată pe scară largă drept Koral, sugerează un pas spre reducerea dependenței de interceptori occidentali scumpi și livrați în număr limitat , într-un moment în care presiunea atacurilor rusești asupra apărării aeriene rămâne ridicată, potrivit Twz . Racheta ar fi fost surprinsă într-o expoziție cu arme dezvoltate în Ucraina, prezentată recent de președintele Volodîmîr Zelenski , în contextul unui eveniment dedicat industriei de apărare. Deși nu a fost identificată oficial în imagini, publicația notează că forma externă corespunde în bună măsură conceptelor și machetelor Koral văzute anterior, fără a exclude posibilitatea ca unele elemente să fi fost introduse deliberat pentru contrainformații. Totodată, aspectul sugerează mai degrabă o rachetă de test sau chiar un produs de serie, însă această concluzie nu poate fi confirmată. Ce se știe despre Koral și de ce contează operațional Programul ucrainean de dezvoltare a rachetelor de apărare aeriană este activ de mai mulți ani. Biroul de proiectare Luch a prezentat Koral încă din 2021, ca armament pentru sisteme sol-aer cu rază medie, iar ulterior parametrii discutați public au evoluat. Conform detaliilor citate de Twz din declarații și informații anterioare asociate Luch, Koral a fost descrisă astfel: rază inițială de 30–50 km, revizuită ulterior la 100 km; masă de 300 kg și încărcătură de luptă de 25 kg; viteză de 3.600 km/h; capabilitate de angajare a unor ținte balistice (în anumite clase), potrivit șefului Luch, Oleh Korostelev; utilizarea unui senzor radar activ de ghidare „Onyx”, de la compania ucraineană Radionix, conform acelorași declarații. În 2023, Ministerul Apărării din Ucraina a indicat apărarea aeriană, inclusiv dezvoltarea Koral, drept prioritate pentru 2024, iar un fost adjunct al ministrului apărării a vorbit despre nevoia de sisteme mobile cu rază de peste 100 km, cerință asociată în mod obișnuit cu acest program. Context: înlocuirea treptată a stocurilor sovietice și completarea Patriot/SAMP/T Ucraina s-a bazat istoric pe sisteme sovietice precum S-300P, S-300V1 și Buk-M1, însă donațiile de S-300P au fost limitate după invazia la scară largă, iar presiunea atacurilor cu rachete și drone asupra orașelor și infrastructurii critice a crescut. În paralel, Ucraina a primit sisteme occidentale mai capabile, precum Patriot și SAMP/T, dar în număr redus, iar interceptorii sunt „notabil de scumpi”, notează publicația. În acest context, Twz plasează Koral ca potențială piesă de echilibru: o rachetă cu rază mai mare decât multe soluții improvizate de tip „FrankenSAM” și cu o posibilă componentă antibalistică, care ar putea înlocui treptat sistemele sovietice cu rază mai lungă și ar putea completa Patriot și SAMP/T acolo unde aprovizionarea nu poate fi garantată la scara necesară. Ce rămâne neclar Programul rămâne „învăluit în secret”, iar întrebările cheie sunt încă fără răspuns public, potrivit Twz: dacă racheta a fost testată și în ce măsură; dacă există producție de serie; cu ce lansatoare ar fi compatibilă. Publicația menționează că, prin analogie cu abordarea „FrankenSAM”, ar fi posibilă integrarea pe lansatoare existente (inclusiv din familia S-300 sau chiar Patriot), dar aceasta este prezentată ca ipoteză, nu ca fapt confirmat. În 2025, șeful incubatorului ucrainean de tehnologie de apărare Brave1 declara pentru Twz că „mai multe” rachete ucrainene din clase diferite au fost deja testate în poligoane și, în unele cazuri, „pe câmpul de luptă”, fără a preciza explicit că se referă la Koral. În ansamblu, includerea rachetei într-o prezentare publică indică faptul că Ucraina încearcă să-și consolideze autonomia în apărarea aeriană, într-un moment în care livrările occidentale rămân constrânse de disponibilitate și cost. [...]
Ucraina susține că a realizat, în timpul războiului, două lansări la altitudini apropiate de spațiu, o capacitate care ar putea deschide opțiuni noi pentru apărarea antirachetă și pentru lansări din aer potrivit Adevărul , care citează declarațiile unui parlamentar ucrainean. Informațiile nu sunt însoțite de detalii tehnice și nu sunt confirmate independent. Declarațiile îi aparțin lui Fedir Venislavski , membru al comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și informații, într-un interviu acordat RBC-Ucraina. Acesta afirmă că lansările au avut loc „în timpul îndeplinirii misiunilor de luptă”, nu ca experimente. Ce spune oficialul despre lansări și parametri În timpul celei de-a doua lansări, „purtătorul de rachete” ar fi ajuns la o altitudine de 204 kilometri, nivel asociat zborurilor suborbitale. Venislavski a descris situația drept „fără precedent” pentru o țară aflată într-un război de amploare. Tot el a susținut că Ucraina dispune de sisteme capabile să lovească ținte la distanțe de până la 500 km, la viteze hipersonice, folosite în operațiuni speciale, fără a oferi detalii operaționale sau tehnice. Lansarea din aer și ideea de „cosmodrom aerian” O altă operațiune menționată este lansarea unui purtător de rachete dintr-o aeronavă de transport, de la o altitudine de 8.000 de metri. Oficialul afirmă că un astfel de purtător ar putea fi folosit și pentru plasarea pe orbită a unor echipamente sau nave spațiale. Venislavski susține că ar fi o premieră pentru Europa și doar a doua situație de acest tip la nivel global, după experimente realizate de Statele Unite în anii 1970. În acest context, el a avansat posibilitatea dezvoltării unui sistem de tip „cosmodrom aerian”, utilizabil atât civil, cât și militar, cu argumentul că lansările din aer pot reduce consumul de energie în faza inițială a zborului. De ce contează: potențial militar, dar cu multe necunoscute Miza principală este componenta de apărare: un astfel de sistem ar putea avea aplicații antirachetă, inclusiv împotriva unor sisteme rusești precum Oreșnik , însă în material nu sunt oferite detalii concrete despre capabilitățile reale sau despre modul în care ar funcționa o asemenea interceptare. În lipsa confirmărilor independente și a datelor tehnice, amploarea și impactul acestor capacități rămân dificil de evaluat, chiar dacă direcția indicată sugerează o accelerare a inovației militare ucrainene într-un domeniu în care spațiul devine tot mai relevant pentru competiția tehnologică și militară. [...]
Franța încearcă să deblocheze transferul de avioane de luptă către Ucraina oferind Greciei Rafale F4 la „preț avantajos”. Potrivit Focus , Paris pune presiune pe Atena să cedeze o parte din cele 24 de Mirage 2000-5 către Kiev, iar „momeala” ar fi un pachet de Rafale suplimentare, mai ieftine decât în mod obișnuit. Miza operațională: Mirage 2000-5 pentru Ucraina, Rafale pentru Grecia Publicația greacă I Kathimeriní relatează că Franța leagă explicit cele două componente: Grecia ar urma să trimită Mirage 2000-5 în Ucraina, iar în schimb să primească Rafale F4 în condiții financiare „avantajoase”. Portalul militar francez Zone Militaire notează că obiectivul Parisului este ca Atena să-și scoată treptat din uz flota de Mirage și să alimenteze Ucraina cu avioane de care are nevoie „urgent”. Pentru Ucraina, Mirage 2000-5 sunt relevante deoarece deja operează astfel de aparate provenite din stocuri franceze. Conform Zone Militaire, cinci avioane ale forțelor aeriene franceze au fost adaptate, trei au fost livrate, iar unul ar fi căzut în iulie 2025. Aceleași aparate ar fi fost folosite inițial la interceptarea dronelor și rachetelor rusești, cu o rată de succes de 98%, iar ulterior și la atacuri la sol, cu muniția de precizie franceză AASM „Hammer”. La rândul său, portalul ucrainean de business și știri UBN susține că un număr mai mare de Mirage ar putea întări apărarea aeriană a Ucrainei și ar reduce presiunea pe sistemele sol-aer, mai costisitoare. De ce ezită Atena: riscul de slăbire în fața Turciei și calendarul mentenanței Grecia nu a acceptat, cel puțin deocamdată. Focus arată că la Atena crește presiunea, însă principala reținere este legată de echilibrul militar cu Turcia: guvernul se teme că cedarea unor avioane de luptă ar diminua capacitatea de descurajare. În plus, contractul de mentenanță pentru Mirage 2000-5 expiră în 2027, iar o prelungire este incertă. În acest context, Zone Militaire indică faptul că forțele aeriene elene vor să-și concentreze flota pe Rafale, F-35A și F-16 „Viper”. Context diplomatic: vizita lui Macron la Atena și strategia Franței UBN plasează oferta într-o strategie mai largă a președintelui Emmanuel Macron: Franța ar urmări să devină un partener aeronautic central pentru Ucraina și, simultan, să accelereze modernizarea armatelor aliate pentru consolidarea apărării europene. I Kathimeriní mai notează că Parisul și-a intensificat eforturile diplomatice înaintea vizitei de stat a lui Macron la Atena, programată pentru 24–25 aprilie, iar Ucraina speră într-un progres până atunci. Dacă Grecia va accepta pachetul propus rămâne, însă, deschis. [...]
