Știri
Știri din categoria Apărare
Germania a început evaluarea tinerilor pentru noul serviciu militar voluntar, trimițând 40.000 de chestionare către cei care au împlinit 18 ani, în cadrul unei campanii lansate în ianuarie 2026 pentru consolidarea forțelor armate. Potrivit Știrile ProTV, măsura face parte dintr-un nou program legislativ adoptat la finalul anului trecut de coaliția cancelarului Friedrich Merz, ce prevede o evaluare sistematică a tinerilor germani născuți începând cu anul 2008.
Scopul acestei etape este identificarea tinerilor apți și dispuși să se alăture Bundeswehr-ului într-un format de serviciu militar voluntar. Chestionarele trimise sunt obligatorii conform legii și marchează prima fază a procesului de selecție. Ministrul Apărării, Boris Pistorius, a confirmat deja primirea unui număr considerabil de formulare completate, exprimând încrederea că sistemul funcționează și că poate produce rezultate rapide.
Legea presupune ca:
Germania are ambiția de a-și crește numărul militarilor activi de la aproximativ 180.000 la 260.000, plus cei circa 200.000 de rezerviști. În 2025, Bundeswehr-ul a recrutat deja peste 25.000 de soldați noi, cea mai mare cifră din ultimii 12 ani, marcând o creștere cu 23% față de anul anterior. Astfel, autoritățile speră să mențină acest ritm și în 2026, vizând încă cel puțin 20.000 de noi înrolări.
Această reformă vine pe fondul tensiunilor tot mai mari din Europa, în contextul războiului din Ucraina și al cerințelor NATO privind întărirea apărării colective. Germania, ca principal motor economic al Uniunii Europene, își asumă astfel un rol mai activ și mai structurat în reconstrucția capacității sale de apărare.
Deși inițiativa stârnește dezbateri privind drepturile individuale și natura voluntariatului în armată, autoritățile insistă că actualul context internațional cere o reconfigurare pragmatică a politicii de apărare. Urmează o etapă de analiză a datelor obținute, după care vor fi stabilite criteriile finale de selecție.
Recomandate
Germania cere accelerarea dezvoltării de drone în Europa pe fondul reducerii prezenței militare americane , argumentând că lecția Ucrainei este capacitatea de a produce și introduce rapid tehnologii de apărare pe câmpul de luptă, potrivit Politico . Ministrul german de externe Johann Wadephul a declarat la Atena, unde a participat la discuții de cooperare militară cu omologii greci, că Europa trebuie să își dezvolte și să își desfășoare „mai repede” propriile capabilități, în contextul în care Washingtonul își reduce prezența militară pe continent. „Trebuie să privim acest lucru ca pe un nou apel de a dezvolta și desfășura propriile noastre capabilități disponibile mai rapid; pur și simplu nu există alternativă.” De ce contează: presiune operațională pentru „timp de livrare” mai scurt în apărare Mesajul Berlinului pune accent pe un aspect operațional: viteza cu care pot fi dezvoltate și puse în utilizare capabilități militare. Wadephul a indicat că „exemplul Ucrainei” arată că astfel de capabilități pot fi create și făcute disponibile mult mai repede decât a practicat Europa în ultimele decenii. În același timp, articolul notează că dronele sunt tot mai des considerate fundamentale pentru securitatea europeană, mai ales în condițiile în care SUA își reduc prezența militară în străinătate. Context: retrageri de trupe SUA și accent pe descurajarea convențională Potrivit informațiilor citate, Pentagonul a anunțat săptămâna trecută că va retrage 5.000 de militari americani din Germania în următorul an. În paralel, președintele SUA Donald Trump a amenințat și cu retrageri din Spania și Italia și a vehiculat în trecut ideea unei ieșiri din NATO . Wadephul a încercat să minimizeze riscul unei retrageri americane la scară largă și a spus că este convins că SUA „apreciază valoarea și importanța NATO”, adăugând că, în opinia sa, capacitatea de descurajare convențională a Alianței în Europa nu ar urma să fie afectată de aceste schimbări. Totodată, a precizat că Berlinul încearcă încă să stabilească ce decizii a luat Washingtonul și ce marjă de influență are Germania. Semnal similar din Franța Wadephul nu este singurul lider european care cere investiții suplimentare în drone: Politico amintește că președintele Franței, Emmanuel Macron, a evidențiat recent importanța tehnologiei dronelor pentru apărarea națională, în timpul unui exercițiu militar desfășurat în regiunea Champagne. În material se mai arată că Ucraina a demonstrat că dronele pot fi fabricate rapid și pot avea performanțe bune împotriva unor tehnologii mai scumpe — un argument relevant în condițiile în care Europa încearcă să își consolideze rapid apărarea în fața Rusiei, pe fondul unei retrageri treptate a SUA. [...]
Ridicarea de urgență a două F-16 și alertarea populației din nordul județului Tulcea arată că incidentele cu drone la granița României au intrat într-o zonă de gestionare operațională repetitivă, cu efect direct asupra resurselor de apărare și a procedurilor de protecție civilă, potrivit Antena 3 . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că, joi dimineață, Rusia a atacat din nou cu drone obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în apropierea graniței cu România. În acest context, o dronă a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian național, în zona Chilia. Potrivit MApN, sistemele radar au urmărit evoluția unei drone în dreptul localităților Chilia și Ismail, deasupra teritoriului ucrainean, iar radarele de la sol au detectat ulterior pătrunderea temporară în spațiul aerian românesc. Ce măsuri au fost luate: F-16 în aer și RO-Alert în Tulcea Pentru monitorizarea situației aeriene, două aeronave F-16 aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană au decolat la ora 08:37 din Baza 86 Aeriană de la Fetești. În paralel, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, fiind dispuse măsuri de alertare a populației din nordul județului Tulcea. La ora 08:40 a fost transmis un mesaj RO-Alert. Alerta aeriană a încetat la ora 09:40, conform informării MApN. De ce contează: presiune operațională și coordonare cu aliații MApN a condamnat atacurile Rusiei, pe care le califică drept acțiuni iresponsabile, contrare normelor de drept internațional, și a avertizat că acestea generează riscuri pentru securitatea regională și stabilitatea în zona Mării Negre. Ministerul mai precizează că informează în timp real structurile aliate despre situațiile generate de aceste atacuri și menține permanent legătura cu acestea. [...]
Armata României începe o serie de mobilizări ale rezerviștilor, cu obligații și amenzi pentru neprezentare , într-un demers prin care Ministerul Apărării Naționale (MApN) vrea să verifice rapid câți oameni pot fi chemați efectiv la instrucție în caz de nevoie, potrivit Digi24 . Exercițiile încep săptămâna viitoare în județele Alba și Hunedoara, unde rezerviștii vor fi chemați la o „zi de instrucție”. Programul continuă pe parcursul verii, iar în toamnă este planificată o mobilizare în București și Ilfov, descrisă ca fiind cea mai mare, cu aproximativ 10.000 de persoane chemate. Cine este vizat și cum se face chemarea Sunt vizați cei care au făcut armata și se află acum în rezervă, cu vârste între 40 și 55 de ani. Fiecare persoană urmează să primească acasă o cerere de chemare la unitate; documentul poate fi adus și de poliție la domiciliu. Oamenii vor fi anunțați cu câteva zile înainte de desfășurarea exercițiului. Participanții trebuie să se prezinte la unitatea indicată și vor petrece o zi de antrenament, inclusiv tragere cu arma. MApN va asigura echipamentul și masa de prânz, după care rezerviștii se întorc acasă. Amenzi pentru neprezentare și miza operațională Cei care nu se prezintă la ziua de instrucție riscă o amendă între 400 și 1.200 lei, conform informațiilor din material. MApN urmărește, prin aceste mobilizări, să știe „exact pe ce rezerviști se poate baza” în cazul unui conflict, în condițiile în care această categorie se schimbă de la an la an (de exemplu, unii se îmbolnăvesc și nu mai sunt apți). Publicația notează și că, în săptămânile următoare, ar putea apărea dezinformări despre o presupusă intrare a României în război, însă procedura este una periodică. La ultima mobilizare din București au existat probleme logistice, inclusiv chemări la adrese greșite sau ordine care nu au ajuns la destinatari. [...]
Prăbușirea a două drone venite din Rusia în Letonia ridică riscuri operaționale pentru infrastructura critică și impune măsuri imediate de protecție civilă , după ce una dintre aparate a căzut într-o instalație de stocare a petrolului din Rezekne , potrivit Euronews . Armata letonă a anunțat joi dimineață că două drone au pătruns din Rusia pe teritoriul Letoniei, stat membru NATO, și s-au prăbușit. Conform informațiilor citate de Reuters, una dintre drone s-a prăbușit într-o instalație de stocare a petrolului din Rezekne, la aproximativ 40 km de granița cu Rusia, potrivit unor surse din Poliție citate de televiziunea publică letonă LSM. La locul incidentului a izbucnit un incendiu, însă acesta nu mai era activ la sosirea pompierilor, potrivit aceleiași relatări. Măsuri de urgență: alerte pentru populație și școli închise Autoritățile letone au transmis alerte către locuitorii din zonele de-a lungul frontierei cu Rusia joi, la ora 04:09 (ora locală), cerându-le să rămână în case. Tot joi, autoritățile locale au anunțat că toate școlile vor fi închise în Rezekne. Context regional: incidente repetate cu drone în statele baltice Episodul vine după ce, la sfârșitul lunii martie, mai multe drone ucrainene „rătăcite” au lovit Letonia și vecinii săi din NATO, Estonia și Lituania; una a lovit un coș de fum al unei centrale electrice locale, iar alta s-a prăbușit într-un lac înghețat și a explodat. Potrivit sursei, dronele ucrainene ar fi fost lansate pentru a lovi ținte militare din Rusia. Miniștrii de Externe ai celor trei țări baltice au declarat în aprilie că nu au permis niciodată ca teritoriile și spațiul lor aerian să fie utilizate pentru atacuri cu drone împotriva țintelor din Rusia. Letonia este menționată, totodată, printre statele europene pe care Rusia le acuză că au oferit Kievului sprijin financiar și militar extins , inclusiv sisteme de armament și muniție. [...]
Serviciul de informații militare al Ucrainei spune că a lovit trenuri militare rusești în Crimeea, vizând direct logistica , într-o serie de atacuri de precizie asupra locomotivelor și vagoanelor-cisternă, potrivit Kyiv Post , care citează un comunicat al HUR (Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării de la Kiev) . HUR afirmă că unitatea sa de forțe speciale „Prymary” („Fantomele”) a desfășurat operațiunea în aprilie 2026, iar pe 6 mai a publicat imagini video cu atacurile. Țintele au fost trenuri aflate în mișcare, despre care instituția ucraineană susține că transportau echipamente militare și combustibil, inclusiv vagoane de tip cisternă. Conform aceleiași relatări, au fost executate cinci lovituri „de precizie”, care au provocat incendii la active feroviare considerate cheie și au perturbat lanțurile de aprovizionare ale armatei ruse în peninsula ocupată. Publicația notează că data exactă a atacurilor din aprilie nu este precizată. De ce contează: presiune pe rutele de aprovizionare din Crimeea Din perspectivă operațională, țintirea infrastructurii feroviare și a materialului rulant (locomotive, vagoane) urmărește să îngreuneze transportul de combustibil și tehnică militară, adică exact componentele care susțin ritmul operațiunilor pe front. HUR prezintă acțiunea ca parte a eforturilor de „degradare” și complicare a liniilor de aprovizionare rusești care sprijină războiul împotriva Ucrainei. Context: o campanie mai largă împotriva Crimeei ocupate Atacurile descrise de HUR se înscriu, potrivit materialului, într-o serie de lovituri ucrainene asupra Crimeei ocupate în aprilie: Pe 28 aprilie, Forțele pentru Operații Speciale ale Ucrainei (SSO) au declarat că unități cu drone au lovit peste noapte o bază de rachete Iskander, descrisă ca un depozit camuflat pentru sisteme de rachete, lângă localitatea Ovrazhky, la circa 40 km est de Simferopol. În noaptea de 21 spre 22 aprilie, armata ucraineană ar fi lovit un centru de comandă naval și de control al traficului, precum și alte ținte militare din Rusia și din teritoriile ocupate; între obiective este menționat centrul de comandă Streletsky al Flotei ruse a Mării Negre din Sevastopol. Informațiile privind aceste acțiuni sunt prezentate în articol ca declarații ale instituțiilor ucrainene; materialul nu indică o confirmare independentă a efectelor în teren. [...]
Polonia își asumă o creștere accelerată a cheltuielilor militare până la 5% din PIB , un nivel care ar împinge în sus presiunea bugetară și ar repoziționa țara ca principal pol de investiții în apărare din NATO raportat la mărimea economiei, potrivit Știrile Pro TV . În paralel, Varșovia urmărește să ajungă la 500.000 de militari și cere o prezență americană mai mare pe teritoriul său, pe fondul retragerii anunțate de Pentagon din Germania. Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz , a spus că prezența unui număr mai mare de trupe americane în Polonia este „un obiectiv strategic” și că țara se pregătește de mult timp pentru a găzdui mai mulți militari SUA. El a legat explicit securitatea Europei de prezența americană în bazele de pe continent. Ținta de 5% din PIB și bugetul deja la nivel record Potrivit unor surse guvernamentale citate în material, Polonia a alocat deja 4,7% din PIB pentru apărare în 2025, cu un buget record de aproape 50 de miliarde de euro (aprox. 250 miliarde lei), cu 40% mai mult față de 2024. Ministrul a susținut că este „urgent” ca cheltuielile să ajungă la 5% din PIB până la sfârșitul deceniului. Extinderea efectivelor până în 2030 și schimbarea structurii armatei Obiectivul anunțat este construirea „celei mai puternice și mai numeroase armate din Europa” până în 2030, cu un efectiv total de 500.000 de soldați, împărțiți astfel: 300.000 de militari de carieră 200.000 de rezerviști cu „disponibilitate ridicată” Ministrul a comparat această țintă cu prevederile din Legea apărării naționale, care ar indica 250.000 de militari de carieră și 50.000 de paramilitari. Miza industrială: producția de lansatoare Patriot în Europa Kosiniak-Kamysz a mai anunțat că Polonia a solicitat „transferul producției de lansatoare Patriot din Statele Unite în Europa”, proiect pentru care Varșovia ar avea „un interes prioritar”. În articol nu sunt oferite detalii despre calendar, capacități sau locații posibile. Context: retragerea din Germania și dezbaterea „NATO 3.0” Pentagonul a anunțat recent retragerea a 5.000 de soldați din bazele din Germania (dintr-un total de aproximativ 36.000), proces care ar urma să se încheie în următoarele luni. În acest context, ministrul polonez a pledat și pentru conceptul „NATO 3.0”, un model propus de Washington care ar presupune redistribuirea sarcinilor între SUA și aliați. Conceptul a fost criticat de experți internaționali, inclusiv Sven Biscop (Institutul Egmont, Belgia), pe motiv că ar putea duce la o „Alianță Nord-Atlantică cu mai multe viteze” și la ierarhii în domenii precum informațiile, tehnologia nucleară și „capacitățile critice”, cu potențial de tensiuni politice între aliați. Ministrul polonez a respins această interpretare, argumentând că ar fi vorba despre recunoașterea aliaților care investesc deja masiv în apărare. „Trăim în vremuri de dinainte de război, construim o nouă arhitectură de securitate”, a afirmat el, adăugând că „singurul răspuns viabil este o creștere puternică a investițiilor militare”. [...]
