Știri
Știri din categoria Apărare
Germania a început evaluarea tinerilor pentru noul serviciu militar voluntar, trimițând 40.000 de chestionare către cei care au împlinit 18 ani, în cadrul unei campanii lansate în ianuarie 2026 pentru consolidarea forțelor armate. Potrivit Știrile ProTV, măsura face parte dintr-un nou program legislativ adoptat la finalul anului trecut de coaliția cancelarului Friedrich Merz, ce prevede o evaluare sistematică a tinerilor germani născuți începând cu anul 2008.
Scopul acestei etape este identificarea tinerilor apți și dispuși să se alăture Bundeswehr-ului într-un format de serviciu militar voluntar. Chestionarele trimise sunt obligatorii conform legii și marchează prima fază a procesului de selecție. Ministrul Apărării, Boris Pistorius, a confirmat deja primirea unui număr considerabil de formulare completate, exprimând încrederea că sistemul funcționează și că poate produce rezultate rapide.
Legea presupune ca:
Germania are ambiția de a-și crește numărul militarilor activi de la aproximativ 180.000 la 260.000, plus cei circa 200.000 de rezerviști. În 2025, Bundeswehr-ul a recrutat deja peste 25.000 de soldați noi, cea mai mare cifră din ultimii 12 ani, marcând o creștere cu 23% față de anul anterior. Astfel, autoritățile speră să mențină acest ritm și în 2026, vizând încă cel puțin 20.000 de noi înrolări.
Această reformă vine pe fondul tensiunilor tot mai mari din Europa, în contextul războiului din Ucraina și al cerințelor NATO privind întărirea apărării colective. Germania, ca principal motor economic al Uniunii Europene, își asumă astfel un rol mai activ și mai structurat în reconstrucția capacității sale de apărare.
Deși inițiativa stârnește dezbateri privind drepturile individuale și natura voluntariatului în armată, autoritățile insistă că actualul context internațional cere o reconfigurare pragmatică a politicii de apărare. Urmează o etapă de analiză a datelor obținute, după care vor fi stabilite criteriile finale de selecție.
Recomandate
Rusia a raportat cel mai amplu atac cu drone din 2026, cu peste 120 de aparate implicate , potrivit RBC-Ukraine , care citează canale rusești de pe Telegram. În noaptea de 20 spre 21 martie, au fost vizate nouă districte din regiunea Rostov, obiective considerate strategice din regiunea Saratov și zonele de acces către Moscova. Regiunea Rostov: atac extins și relatări despre incendii lângă noduri logistice Autoritățile locale au susținut că atacul a acoperit aproape întreaga regiune Rostov, iar localnicii ar fi numărat peste 90 de drone pe cer doar în această zonă. În relatările publice sunt menționate „explozii” în districtele Chertkovsky, Millerovsky, Tarasovsky, Bokovsky, Milyutinsky, Sholokhovsky, Kasharsky, Krasnosulinsky și Kamensky. Pe rețele au apărut înregistrări video realizate pe parcursul nopții, în care se aud zgomote specifice și se văd lumini puternice. Deși autoritățile au afirmat că „toate țintele au fost doborâte”, canale publice au raportat incendii în apropierea unor noduri logistice care ar sprijini gruparea de ocupație din Ucraina, notează RBC-Ukraine. Regiunea Saratov: lovituri în zona Engels și restricții la aeroportul Gagarin În regiunea Saratov, dronele ar fi lovit facilități aflate probabil în apropierea bazei aeriene Engels. Autoritățile au confirmat avarii la clădiri rezidențiale (geamuri sparte) și au raportat cel puțin doi răniți. Totodată, au fost introduse de urgență măsuri de restricție la aeroportul Gagarin, potrivit aceleiași surse. Textul nu oferă detalii despre durata sau amploarea acestor restricții. Moscova: 27 de drone doborâte și perturbări la Vnukovo și Domodedovo Primarul Moscovei, Sergey Sobyanin, a declarat că apărarea antiaeriană a distrus inițial șase drone, iar ulterior ar fi respins mai multe valuri de atac. Conform bilanțului prezentat de acesta, numărul total al dronelor neutralizate în regiunea Moscovei a ajuns la 27. În paralel, aeroporturile Vnukovo și Domodedovo au înregistrat perturbări, cu zeci de zboruri întârziate. RBC-Ukraine descrie evenimentul drept cel mai amplu atac „combinat” de la începutul anului 2026, subliniind că lansarea simultană a unui număr mare de drone pe mai multe direcții poate suprasolicita resursele de apărare antiaeriană și poate indica vulnerabilități în protecția unor obiective precum depozite de combustibil, aerodromuri și unități ale industriei de apărare. [...]
Gen. Oleksandr Sîrski afirmă că pierderile rusești au crescut pe fondul intensificării luptelor , potrivit Kyiv Post , pe măsură ce forțele ruse își sporesc presiunea pe mai multe sectoare ale frontului, iar numărul confruntărilor zilnice depășește 200. Comandantul-șef al Ucrainei spune că, în ultimele zile, odată cu schimbarea condițiilor meteo sezoniere, ritmul luptelor s-a accelerat, iar trupele ucrainene ar fi provocat pierderi semnificative adversarului. Creșterea numărului de confruntări și estimarea pierderilor rusești Conform unei declarații publicate pe Telegram, Sîrski a spus că numărul angajamentelor de luptă a depășit 200 pe zi timp de mai multe zile consecutive. În același mesaj, el a susținut că pierderile rusești au crescut „semnificativ” într-un interval scurt. Sîrski a indicat o cifră pentru perioada de marți până joi, afirmând că „aproximativ 4.840 de ocupanți au fost neutralizați, uciși sau răniți”. El a pus escaladarea pe seama schimbărilor sezoniere și a intensificării presiunii ruse pe mai multe direcții ale frontului. Ajustări tactice și obiectivul de a recâștiga inițiativa Sîrski a mai spus că activitatea sporită a forțelor ruse impune trupelor ucrainene adoptarea unor abordări „noi, asimetrice” pe câmpul de luptă, fără a detalia în ce constau acestea. În limbaj militar, „asimetric” se referă, de regulă, la tactici care evită confruntarea directă în condiții egale și caută avantaje prin mijloace diferite (de exemplu, mobilitate, lovituri punctuale, utilizarea dronelor). El a afirmat că forțele ucrainene acționează „proactiv”, încercând să preia inițiativa și să recupereze poziții. „Trupele ucrainene acționează activ, interceptând inițiativa și continuând să restabilească poziții”, a declarat comandantul-șef, potrivit aceleiași surse. Operațiuni în sud și accent pe logistică În timpul unei vizite de lucru în zona operațională de sud, unde luptele continuă, Sîrski s-a întâlnit cu comandanții responsabili de operațiuni ofensive. El a spus că discuțiile au vizat situația de pe câmpul de luptă, rezultatele misiunilor anterioare și coordonarea acțiunilor viitoare în funcție de tacticile ruse. Tot la fața locului, Sîrski a transmis că a emis ordine pentru întărirea sprijinului logistic, inclusiv asigurarea de muniție, drone și alte resurse materiale. Într-o actualizare separată, el a susținut că forțele ucrainene își mențin pozițiile, continuând în același timp acțiuni ofensive în sud, cu avans „treptat” și lupte pentru eliberarea unor localități. Mesajul către trupe și evaluarea generală a presiunii ruse Sîrski le-a mulțumit militarilor ucraineni pentru reziliență și a spus că lupta împotriva forțelor ruse continuă. „Lupta continuă”, a afirmat el, subliniind că prioritățile rămân eliberarea teritoriului ucrainean și protejarea vieților soldaților, în condițiile în care securitatea operațională este esențială pentru succesul misiunilor. Kyiv Post notează că oficiali ucraineni au avertizat în mod repetat că Rusia continuă să aplice presiune de-a lungul frontului, în pofida pierderilor, în timp ce forțele ucrainene încearcă să mențină liniile defensive și să valorifice oportunitățile de a recâștiga teren. [...]
Iran a lansat două rachete balistice cu rază intermediară spre Diego Garcia, fără să lovească baza , potrivit Reuters , care citează un articol din Wall Street Journal bazat pe declarațiile mai multor oficiali americani. Conform relatării, una dintre rachete ar fi eșuat în zbor. În cazul celeilalte, o navă de război a SUA a lansat un interceptor SM-3 (o rachetă de apărare antirachetă destinată interceptării țintelor balistice), însă nu a putut fi stabilit dacă interceptarea a reușit. Wall Street Journal nu a precizat momentul exact al lansărilor, notează Reuters. Incidentul are loc pe fondul tensiunilor regionale și ridică miza de securitate pentru infrastructura militară din Oceanul Indian, inclusiv pentru o bază folosită de SUA și Marea Britanie. Publicația britanică The Guardian scrie, la rândul ei, că Iranul ar fi tras două rachete spre țintă și că niciuna nu a lovit insula, menționând și o distanță de aproximativ 3.800 km între Iran și Diego Garcia. În același material, The Guardian relatează că agenția iraniană Mehr ar fi confirmat lansarea celor două rachete, iar ministrul iranian de externe Abbas Araghchi ar fi invocat „dreptul la autoapărare” după ce premierul britanic Keir Starmer ar fi autorizat folosirea bazelor britanice pentru noi lovituri americane. Reuters mai consemnează că, până la momentul publicării, Casa Albă, ambasada Marii Britanii la Washington și Ministerul britanic al Apărării nu au răspuns solicitărilor de comentarii. În lipsa unor confirmări oficiale publice, rămâne neclar dacă a existat o interceptare reușită și care a fost secvența exactă a evenimentelor. [...]
O româncă și un iranian au fost acuzați după ce au încercat să intre în baza navală Faslane , o unitate britanică ce găzduiește submarine nucleare, relatează HotNews.ro , citând BBC și Sky News. Poliția Scoției a confirmat că bărbatul, în vârstă de 34 de ani, și femeia, de 31 de ani, au fost reținuți joi la poarta HM Naval Base Clyde, lângă Helensburgh, după ce ar fi încercat să pătrundă în incintă în jurul orei 17:00. Informația a devenit publică abia sâmbătă, potrivit relatărilor din presa internațională. Cei doi sunt acuzați de tentativă de pătrundere în unitatea submarinelor nucleare și urmează să apară luni în fața Tribunalului din Dumbarton, a transmis poliția într-un comunicat. Autoritățile britanice au deschis o anchetă pentru a stabili motivele tentativei de intrare într-o zonă de securitate. Baza Faslane, situată pe Gare Loch, la aproximativ 40 km de Glasgow, este considerată un obiectiv strategic, deoarece găzduiește cele patru submarine nucleare din clasa Vanguard ale Marinei Regale Britanice, singurele platforme de lansare pentru rachetele nucleare Trident. Michael Clarke, expert în apărare și securitate, a declarat la Sky News că Faslane este „cea mai mare bază militară din Scoția” și are un personal de aproximativ 7.000 de persoane, militari și civili. [...]
NATO a transferat în Europa întreaga sa misiune necombatantă din Irak , potrivit Economica.net , care citează un comunicat al Alianței. Ultimele efective au părăsit Irakul vineri, iar NATO spune că intenționează să continue activitatea misiunii de la comandamentul regional din Napoli, în sudul Italiei. În comunicat, generalul american Alexus Grynkewich , comandantul suprem al forțelor aliate în Europa, a mulțumit autorităților irakiene și aliaților pentru retragerea în siguranță a personalului. „Aş vrea să mulţumesc Republicii Irak, precum şi tuturor aliaţilor care au contribuit la transferul în deplină securitate a personalului NATO din Irak.” Oficialul a transmis și un mesaj pentru personalul misiunii, subliniind continuitatea activității în perioada recentă. „Aş vrea de asemenea să le mulţumesc bărbaţilor şi femeilor din Misiunea NATO din Irak, care şi-au continuat misiunea în toată această perioadă. Sunt profesionişti adevăraţi.” NATO recunoscuse inițial o „ajustare” a dispozitivului său în Irak, înainte de a anunța retragerea totală, fără a o lega oficial de războiul din Orientul Mijlociu. Contextul de securitate a fost însă tensionat: ambasada americană la Bagdad, unde era cantonată și misiunea NATO , a fost în mai multe rânduri ținta atacurilor cu drone și rachete. În privința dimensiunii retragerii, o sursă apropiată de responsabili ai securității irakiene a indicat pentru AFP că „cel puțin 45 de militari americani” au plecat vineri dimineață din baza din centrul Bagdadului și că ar fi rămas un contingent restrâns, inclusiv personal turc și român, informație care „pare să fie infirmată” de datele ulterioare ale NATO. Un oficial NATO citat de Reuters, sub protecția anonimatului, a spus că este vorba despre „mai multe sute” de soldați. Misiunea NATO din Irak nu are rol de luptă, fiind axată pe consilierea forțelor irakiene de securitate și sprijin pentru dezvoltarea capacităților acestora, potrivit Alianței. [...]
Bugetul MApN ajunge la 49,426 miliarde lei în 2026 , adică aproximativ 2,45% din PIB, potrivit Antena 3 CNN . Ministrul Apărării, Radu Miruță, spune că alocarea este cu 19% mai mare decât cea din 2025 și susține că direcția principală este creșterea capacității de apărare și a gradului de pregătire. În mesajul publicat pe Facebook, Miruță afirmă că aproape 40% din buget va fi orientat către modernizarea Armatei, în special prin achiziții de echipamente și dezvoltarea de capabilități (adică aptitudini operaționale concrete, de la dotări la sisteme și unități funcționale). „Din această sumă, 18,8 miliarde lei (38%) merg către înzestrare - echipamente moderne, capabilități reale, o Armată care poate răspunde provocărilor de astăzi.” Ministrul a prezentat și principalele destinații ale bugetului pentru 2026, așa cum le descrie în postare: continuarea programelor majore de modernizare; investiții în infrastructura militară strategică; până la 3.000 de tineri voluntari cu o pregătire militară, pentru prima oară după 19 ani; participarea militarilor români la misiuni externe; respectarea angajamentelor față de NATO și UE. O componentă distinctă este finanțarea primei etape a programului pentru soldați gradați voluntari. Miruță susține că fondurile au fost asigurate „în urma negocierilor din Coaliție” și vizează aproximativ 3.000 de tineri care ar urma să primească pregătire militară de bază, cu posibilitatea de a continua ulterior într-o carieră militară. În argumentația sa, ministrul leagă creșterea bugetului de contextul de securitate și de nevoia de a menține angajamentele internaționale, menționând că bugetul pe 2026 ar fi „de corecție” și „de responsabilitate”, prin repararea unor decizii anterioare, fără a ignora situația internațională. Miruță mai afirmă că își asumă utilizarea „corectă, transparentă și eficientă” a fondurilor și susține că Armata Română „nu tolerează corupția”, iar greșelile sunt sancționate. În practică, execuția bugetară și ritmul programelor de înzestrare vor depinde de derularea procedurilor și de implementarea proiectelor anunțate pentru 2026. [...]
