Știri
Știri din categoria Apărare
Franța și Grecia își consolidează angajamentul de apărare reciprocă pentru încă cinci ani, într-o mișcare care întărește predictibilitatea cooperării militare într-un moment de tensiuni pe rutele maritime strategice, potrivit Economica.
Acordul de securitate și apărare, semnat în 2021 între cei doi aliați NATO, prevede că fiecare dintre state va veni în ajutorul celuilalt în cazul unui atac. Înțelegerea include și componenta de achiziții militare: Atena cumpără trei fregate construite în Franța și două duzini de avioane de luptă Dassault.
Prelungirea va fi discutată cu ocazia vizitei președintelui francez Emmanuel Macron în Grecia, programată pentru 24-25 aprilie. Un oficial citat sub protecția anonimatului a spus că acordul va fi extins cu încă cinci ani, urmând ca apoi să fie prelungit automat.
Pe agenda discuțiilor dintre Macron și oficialii eleni se află și securitatea maritimă, inclusiv situația din Strâmtoarea Ormuz. Potrivit aceleiași surse, navigația prin strâmtoare a încetat duminică, după ce Iranul a oprit din nou trecerea, cu câteva zile înainte de expirarea unui armistițiu descris ca fragil cu SUA.
Grecia conduce misiunea navală a Uniunii Europene însărcinată cu protecția navelor în Marea Roșie, însă s-a opus implicării în orice operațiuni militare în Strâmtoarea Ormuz.
Recomandate
Problemele de calitate din producția rusească a dronelor Shahed par să reducă eficiența operațională a atacurilor , după ce imagini video surprinse în Ucraina arată aparate cu defecte vizibile chiar înainte de a fi interceptate, unele fiind descrise ca „dezintegându-se în aer” înainte să ajungă la ținte, potrivit Tom's Hardware . Imaginile au fost distribuite de Wild Hornets și sunt atribuite Brigăzii 23 a Gărzii Naționale a Ucrainei (NGU), fiind filmate cu drone interceptoare Sting. În postarea asociată materialului, Wild Hornets notează că „fiecare interceptare reușită pe cer înseamnă o explozie mai puțin în rândul civililor”. Ce se vede în video: defecte de construcție la dronele „Shahed” fabricate în Rusia Analiza publicației independente Defense-Blog, citată de Tom’s Hardware, susține că dronele de tip Shahed produse în Rusia ar prezenta defecte care depășesc zona „cosmetică”. În cadrele oprite din filmare se observă, potrivit aceleiași surse: panouri ale fuselajului lipsă; cablaje expuse; vârfuri de aripă deformate; la una dintre drone, „un bot complet desprins” (nose fairing). Defense-Blog descrie aceste aparate drept „gunoi zburător” și afirmă că unele ar „literalmente se dezintegra în aer înainte de a-și atinge țintele”. De ce contează: producție la volum, piese „inferioare” și presiune pe lanțul de aprovizionare Contextul invocat de Defense-Blog indică probleme de personal, fabricație și aprovizionare în spatele degradării calității. Producția majorității dronelor ar avea loc în Zona Economică Specială Alabuga , în regiunea Tatarstan, unde fabrica ar funcționa non-stop cu personal minim instruit. Aceeași sursă mai afirmă că presiunea de a atinge ținte de volum ar împinge producția către utilizarea unor componente chinezești „inferioare”, în funcție de disponibilitate. În paralel, Ucraina ar lovi cu armament cu rază lungă obiective cunoscute de producție și depozitare a dronelor pe teritoriul Rusiei, ceea ce poate amplifica dificultățile logistice. Efectul operațional invocat: scăderea eficienței loviturilor din toamna lui 2025 Defense-Blog leagă deteriorarea calității de o scădere a ratei de succes a dronelor de tip Shahed în Ucraina, vorbind despre „un declin susținut al eficienței loviturilor începând din octombrie 2025”, care ar continua până la cele mai recente observații menționate. Concluzia formulată de sursa citată este că „controlul calității a colapsat”, iar aceste drone ar fi ajuns să fie folosite mai degrabă ca „instrument de uzură” (atrition) decât ca mijloc de lovire cu precizie. [...]
Atacul ucrainean asupra unei fabrici rusești de drone ar putea lovi direct capacitatea Rusiei de a susține loviturile aeriene , în condițiile în care Moscova a răspuns în aceeași noapte cu un val de 236 de drone asupra Ucrainei, potrivit Biziday . Statul Major General al Armatei Ucrainei anunță că a fost lovită o întreprindere din complexul industrial-militar rusesc, „ Atlant Aero ”, din Taganrog (regiunea Rostov, sudul Rusiei), iar în urma atacului ar fi izbucnit un incendiu în incinta acesteia. Totodată, ucrainenii susțin că au lovit un depozit de muniție rusesc în zona Trudove, din regiunea Zaporijia ocupată. „Atlant Aero” ar produce drone militare, de la fabricare la testare, inclusiv drone de recunoaștere Molniya și componente pentru drona Orion, descrisă ca având capacitatea de a transporta până la 250 de kilograme. Statul Major General afirmă că distrugerea întreprinderii ar reduce capacitatea Rusiei de a produce drone și, implicit, posibilitățile de a lovi obiective civile în Ucraina. Alte ținte raportate de Ucraina: combustibil, rafinare, logistică Conform informării ucrainene, au fost lovite și: cisterne de combustibil din apropierea localității Novopoltavka; obiective afectate în urma unui atac anterior asupra rafinăriei din Tuapse, unde ar fi fost avariate o instalație de prelucrare primară a petrolului și mai multe rezervoare care au luat foc; depozite de echipamente și provizii în Mangush, Topoline și Mariupol (regiunea Donețk). Replica Rusiei: 236 de drone lansate, 203 doborâte, victime și pagube Rusia a lansat 236 de drone asupra mai multor regiuni din Ucraina, iar apărarea aeriană ucraineană a transmis că a doborât 203 dintre ele. În Cernihiv, autoritățile locale au raportat avarierea unei clădiri administrative, a unei instituții de învățământ și a două mașini. A fost raportat și un deces (un băiat de 16 ani) și patru răniți. În regiunea Herson, autoritățile locale au anunțat cinci răniți în urma atacurilor rusești, iar ulterior, dimineața, dronele ar fi lovit un taxi. Șeful Administrației Regionale a Hersonului, Oleksandr Prokudin, a declarat că un bărbat a murit, iar o persoană a fost transportată la spital. Tot dimineața, rușii au atacat districtul Poltava, unde o dronă a lovit o locomotivă, fără victime raportate. [...]
Ucraina încearcă să transforme „know-how”-ul din războiul dronelor în parteneriate industriale europene , iar noul acord cu Olanda mută cooperarea de la livrări punctuale spre producție și dezvoltare comună, cu implicații directe pentru companiile din apărare și pentru riscul de securitate asociat lanțurilor de aprovizionare, potrivit Focus . Pe 16 aprilie 2026, la Middelburg , președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski și premierul olandez Rob Jetten au semnat o declarație comună pentru un acord Ucraina–Olanda privind dronele. Înțelegerea vizează, conform Kyiv Post citat de Focus, nu doar dezvoltarea și producția de drone și rachete, ci și războiul electronic și alte tehnologii militare. Ce aduce concret acordul cu Olanda Elementul operațional-cheie este trecerea la producție în ambele țări. Conform aceleiași surse (Kyiv Post), Olanda a alocat deja 248 milioane euro (aprox. 1,2 miliarde lei) pentru producția de drone, care ar urma să aibă loc atât în Ucraina, cât și în Olanda. Extinderea modelului: Norvegia și discuții cu Germania Înainte de acordul cu Olanda, Ucraina a convenit cu Norvegia ca drone ucrainene să fie produse pe teritoriul norvegian. Separat, Kyiv Post mai relatează că discuțiile cu Germania ar fi dus la un „pachet de apărare” amplu, care ar include livrarea a mii de drone către armata ucraineană. De ce contează pentru Europa: industrie, dar și risc de securitate Pe măsură ce cooperarea se adâncește, Moscova încearcă să crească presiunea asupra actorilor europeni implicați. Potrivit Kyiv Post, Ministerul rus al Apărării a publicat liste cu companii și instituții din Europa care ar sprijini industria ucraineană de drone, iar Dmitri Medvedev a susținut că lista ar trebui înțeleasă ca un inventar de potențiale ținte. Fostul ambasador al SUA la Kiev, Steven Pifer, citat de Kyiv Post, interpretează demersul ca pe o tentativă de intimidare a guvernelor și firmelor europene, pentru a le descuraja să sprijine industria de apărare ucraineană. El adaugă că armata rusă este deja solicitată în războiul din Ucraina și ridică întrebarea dacă Rusia ar dori, în paralel, un conflict cu state NATO. Context: oferta globală de cooperare pe drone rămâne deschisă Într-un cadru mai larg, RBC Ukraine (citat de Focus) amintește că Zelenski ar fi propus în urmă cu aproape un an un acord cu SUA de până la 50 miliarde dolari (aprox. 230 miliarde lei), care ar include sisteme anti-dronă, inteligență artificială și război electronic, în schimbul finanțării și al unor sisteme rare de apărare antirachetă balistică. Publicația notează că propunerea este încă „pe masă”, fără o decizie finală la Washington. Într-un discurs în Parlamentul britanic, Zelenski a spus, potrivit RBC Ukraine, că Ucraina este pregătită să încheie acorduri similare cu „toți partenerii de încredere”, argumentând că experiența „testată în război” devine un activ de securitate pentru aliați. [...]
Heckler & Koch vizează intrarea pe piața din România cu o propunere de producție pentru Armata Română , o mișcare care poate influența viitoarele achiziții și capacități de producție din zona apărării, potrivit HotNews . Compania germană, descrisă drept cel mai mare fabricant de arme ușoare din Germania, intenționează să propună producția unui nou tip de pușcă de asalt destinată Armatei Române. Informația este preluată de HotNews dintr-un material al Profit.ro . În acest stadiu, articolul nu oferă detalii despre calendar, valoarea potențialei investiții, locație sau forma concretă de intrare pe piață (de exemplu, fabrică nouă, parteneriat local ori alt aranjament industrial). [...]
Coreea de Nord a reluat testele balistice, într-un ritm care crește presiunea de securitate în regiune , după ce a lansat mai multe rachete în mare, în largul coastei sale de est, potrivit News . Incidentul este a șaptea lansare de rachete balistice din acest an și a patra în luna aprilie, conform informațiilor transmise de Coreea de Sud și Japonia. Lansările au fost detectate în jurul orei 6:10 dimineața, din apropierea orașului Sinpo , de pe coasta de est a Coreei de Nord, a anunțat armata sud-coreeană. Japonia a transmis pe rețelele sociale că rachetele ar fi căzut în apropierea coastei de est a Peninsulei Coreene și că nu a fost confirmată nicio incursiune în zona economică exclusivă a Japoniei. Reacții și implicații de reglementare internațională Biroul prezidențial al Coreei de Sud a convocat o ședință de urgență pe teme de securitate, potrivit relatărilor mass-media. Testele de acest tip încalcă rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU privind programul de rachete al Coreei de Nord, însă Phenianul respinge interdicția și susține că aceasta îi încalcă dreptul suveran la autoapărare. Context: fereastră geopolitică și program nuclear Potrivit profesorului Lim Eul-chul (Universitatea Kyungnam), Coreea de Nord ar considera momentul favorabil pentru accelerarea modernizării capacităților nucleare și balistice, pe fondul concentrării SUA asupra Iranului. Episodul are loc și înaintea unui summit SUA–China așteptat la mijlocul lunii mai, unde președintele american Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping ar urma să discute despre Coreea de Nord. Separat, Rafael Grossi, directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică , a declarat că Phenianul a făcut progrese „foarte serioase” în capacitatea de a produce arme nucleare, posibil prin adăugarea unei noi instalații de îmbogățire a uraniului. La finalul lunii martie, Kim Jong Un a susținut că statutul Coreei de Nord ca stat dotat cu arme nucleare este „ireversibil” și că extinderea „forței de descurajare nucleară” este esențială pentru securitatea națională. [...]
Australia și Japonia au pornit practic un program naval de 7 mld. dolari prin semnarea contractelor inițiale , un pas care mută acordul din zona politică în cea de execuție și deschide atât livrări din 2029, cât și construcție locală în Australia, cu implicații directe pentru capacitatea industrială și planificarea apărării, potrivit Agerpres . Miniștrii apărării Richard Marles (Australia) și Shinjiro Koizumi (Japonia) au semnat la Melbourne un memorandum care, conform declarației lui Marles, „reafirmă angajamentul comun” pentru livrarea cu succes a navelor. Contractele vizează demararea acordului major în valoare de 10 miliarde de dolari australieni (7 miliarde dolari, aprox. 32 miliarde lei), descris ca cea mai substanțială vânzare militară japoneză de la ridicarea interdicției asupra exporturilor în 2014 . Ce se construiește și când intră în calendar Mitsubishi Heavy Industries urmează să furnizeze Forțelor armate regale australiene trei fregate multirol modernizate din clasa Mogami, construite în Japonia, cu livrări începând din 2029. În total, programul prevede 11 fregate, dintre care alte opt ar urma să fie construite în Australia. Impact operațional: tranziția către producție în Australia Contractele semnate acoperă primele trei fregate, construite în Japonia, înainte de o „tranziție” către construcția pe doc uscat la șantierul Henderson, în apropiere de Perth, în vestul Australiei, conform lui Marles. Din perspectivă operațională, această etapizare înseamnă că Australia începe cu livrări externe, dar își pregătește și componenta de producție internă pentru restul programului. Context strategic: exporturi japoneze și consolidarea legăturilor bilaterale Acordul, încheiat în august, este prezentat ca un semnal al îndepărtării Japoniei de pacifismul postbelic, în condițiile în care Tokyo își consolidează legăturile de securitate dincolo de alianța cu SUA, pe fondul tensiunilor regionale legate de China. Ministerul Apărării din Japonia a transmis pe platforma X că cei doi miniștri au salutat încheierea contractelor pentru fregate și au confirmat continuarea consolidării legăturilor bilaterale în domeniul apărării. Agerpres notează că informațiile sunt relatate de Reuters. [...]
