Știri
Știri din categoria Apărare
Rusia avertizează că ar putea riposta dacă Finlanda va permite prezența armelor nucleare pe teritoriul său, reacția venind după ce guvernul de la Helsinki a anunțat intenția de a ridica interdicția istorică privind aceste arme, care citează informații transmise de Reuters.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că o astfel de decizie ar amplifica tensiunile din Europa și ar transforma Finlanda într-o potențială amenințare pentru Rusia. Oficialul rus a susținut că, dacă arme nucleare ar fi amplasate pe teritoriul finlandez, Moscova va lua măsuri corespunzătoare.
„Această declarație nu face decât să crească vulnerabilitatea Finlandei”, a afirmat Peskov, adăugând că prezența armelor nucleare ar însemna că Helsinki „începe să amenințe Rusia”.
Finlanda are o frontieră de peste 1.000 de kilometri cu Rusia și, timp de decenii, a menținut o politică de neutralitate în timpul Războiului Rece. Situația s-a schimbat radical după invazia Rusiei în Ucraina, ceea ce a determinat Helsinki să adere la NATO în 2023.
Guvernul finlandez a anunțat că intenționează să modifice legea care interzice armele nucleare pe teritoriul țării. Propunerea ar permite:
Ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen, a explicat că această schimbare este necesară pentru a alinia legislația națională la politica de descurajare a NATO.
Totuși, oficialul a subliniat că în afara situațiilor legate de apărarea națională importul și transportul armelor nucleare ar rămâne interzise.
Helsinki consideră că mediul de securitate din Europa s-a deteriorat fundamental după invazia rusă din 2022. În același timp, tensiunile globale și evoluțiile geopolitice au determinat mai multe state europene să își reevalueze strategia militară.
Proiectul de lege al guvernului finlandez se află în prezent în consultare publică până la 2 aprilie 2026, iar coaliția de guvernare speră ca acesta să fie adoptat rapid de Parlament.
Dacă va fi aprobat, Finlanda s-ar alătura altor state NATO care nu au restricții legislative privind aplicarea completă a politicii de descurajare nucleară a Alianței.
Recomandate
Ministrul interimar al Apărării spune că nu există indicii privind un atac al Rusiei asupra NATO , iar această evaluare contează direct pentru calibrul măsurilor de pregătire și pentru percepția de risc în regiune, potrivit Recorder . Radu Miruță afirmă că, pe baza analizelor coroborate între statele aliate, „nu există vreun indiciu” în acest sens „astăzi”. Declarațiile au fost făcute duminică, la Digi24, în contextul războiului din Ucraina. Miruță a susținut că statele NATO își conectează datele din serviciile de informații și își compară analizele, iar concluzia la care se ajunge, inclusiv cu „backup” de la parteneri, nu indică o intenție de atac asupra vreunui stat membru. Ce spune ministrul despre evoluția războiului din Ucraina În aceeași intervenție, ministrul interimar a descris o schimbare de etapă pe front, afirmând că Rusia „nu mai avansează”, iar strategia de „uzură” începe să nu mai producă rezultate. El a invocat și semne pe care le consideră relevante pentru această evaluare, între care: un episod de luptă aer-aer în care, potrivit lui, „acum o lună și jumătate” un avion F-16 ucrainean a doborât un avion rusesc; atacuri cu drone „în adâncime” pe teritoriul Rusiei, lansate din Ucraina; o „stagnare”, „cel puțin pentru moment”, pe linia frontului. De ce contează pentru postura de apărare Mesajul oficial, în forma prezentată de Miruță, indică faptul că România își fundamentează evaluarea de risc pe schimb de informații și analize în cadrul NATO, nu doar pe estimări naționale. În același timp, ministrul leagă percepția privind riscul pentru statele aliate de dinamica războiului din Ucraina, pe care o descrie ca intrată într-o fază de stagnare. Evaluarea rămâne una de moment („astăzi”, „cel puțin pentru moment”), fără o prognoză explicită privind pașii următori sau un orizont de timp pentru această situație. [...]
O creștere neobișnuită a zborurilor de supraveghere NATO lângă granițele Rusiei indică o intensificare a culegerii de informații într-un moment de tensiuni ridicate, potrivit HotNews , care citează date din monitorizări din surse deschise și relatarea UKDefenceJournal. Activitatea descrisă include două avioane de supraveghere RC-135W Rivet Joint , cel puțin două aeronave P-8A Poseidon și avioane americane de realimentare în zbor, care au operat aproape de frontierele Rusiei. Potrivit UKDefenceJournal, seria de zboruri este „mai puțin obișnuită” atât ca amploare, cât și ca tip de aeronave implicate, iar misiunile au fost derulate din Regatul Unit și Islanda. De ce contează: focus pe Murmansk și Marea Barents Un element notabil este reapariția unui avion Rivet Joint al Forțelor Aeriene ale SUA în zona Comandamentului European „pentru prima dată după o lungă perioadă”, cu zboruri în apropierea complexului bazei navale ruse din Murmansk. Publicația citată consideră probabilă operarea cu escortă de vânătoare, în contextul prezenței unui convoi de avioane-cisternă în zonă. Murmansk și Peninsula Kola au o importanță strategică majoră pentru Rusia: găzduiesc Flota Nordică, inclusiv submarinele cu rachete balistice – componenta maritimă a descurajării nucleare ruse – și submarine de atac care se deplasează spre Atlantic. Zona este descrisă ca fiind cea mai concentrată adunare de putere navală rusă și punct de plecare pentru desfășurări către culoarul Groenlanda–Islanda–Regatul Unit. Ce rol au aeronavele: supraveghere electronică și vânătoare de submarine În configurația misiunilor, aeronavele au roluri complementare: RC-135W Rivet Joint : platformă de supraveghere electronică; echipajele scanează spectrul electromagnetic pentru a colecta comunicații, emisii radar și alte semnale. Zborul de-a lungul frontierei permite cartografierea radarelor și a rețelelor de comunicații fără intrarea în spațiul aerian vizat. P-8A Poseidon : misiuni anti-submarin; folosește balize aruncate în apă, radar și sisteme de procesare acustică. Context: două săptămâni de activitate aliată intensă Zborurile vin la finalul unei perioade de două săptămâni cu activitate aeriană aliată „neobișnuit de intensă” de-a lungul frontierei ruse. Pe 18 august, aproximativ 25 de aeronave din mai multe țări au operat în regiunea baltică într-o operațiune coordonată de SUA, inclusiv o aeronavă de atac electronic EA-37B Compass Call și o platformă de informații ARTEMIS II, iar zborurile au continuat în zilele următoare. Ulterior, aeronave NATO E-3A Sentry și avioane-cisternă ale Flotei Multinaționale MRTT au operat deasupra Lituaniei și Poloniei. În același tablou, HotNews notează că intensificarea are loc pe fondul deteriorării relațiilor Rusia–NATO, inclusiv pe fondul incursiunilor cu drone rusești în spațiul aerian al unor state aliate, „inclusiv în România”, și al unor măsuri recente anunțate de Germania după atribuirea către serviciile ruse a unei tentative de atac cu drone asupra aeroportului Leipzig/Halle. Ce urmează nu poate fi dedus cu certitudine doar din aceste date, însă amploarea și compoziția misiunilor sugerează o prioritate operațională pentru culegerea de informații în proximitatea unor obiective militare ruse cu valoare strategică ridicată. [...]
Danemarca a început să trimită recruți în Groenlanda , într-o mișcare care ridică nivelul de pregătire și prezență militară în Arctica, pe fondul tensiunilor politice generate de declarațiile președintelui american Donald Trump despre preluarea insulei, potrivit Antena 3 , care citează Reuters. Decizia marchează o schimbare operațională: recruții fac parte din prima serie înrolată în cadrul unui program danez de recrutare militară extinsă, conceput pentru a forma soldați capabili să opereze într-o regiune considerată strategică, dar dificilă din punct de vedere al terenului și climei. Danemarca și Groenlanda au respins public ideea anexării, după ce Trump a invocat argumente de securitate națională și a acuzat Copenhaga că ar fi neglijat apărarea Arcticii. Ce se schimbă pe teren: instruire și misiuni în condiții arctice Recruții participă la „Arctic Endurance”, un exercițiu militar danez axat pe luptă și supraviețuire în condiții de frig extrem. Antrenamentele au loc la nord de Cercul Polar și includ deplasări prin zone stâncoase și întinderi fără vegetație, în condiții specifice mediului arctic. Un recrut, David (19 ani), a explicat pentru Reuters că desfășurarea are și o componentă de mesaj către populația locală: „Arată că suntem aici și că nu ne gândim doar la propria noastră piele. Ne gândim și la oamenii din Groenlanda.” Context NATO și reacții: Arctica devine un front de descurajare Exercițiul „Arctic Endurance” este inclus în „ Arctic Sentry ”, o misiune NATO lansată în acest an, cu obiectivul de a consolida prezența Alianței în Arctica și de a reduce tensiunile interne apărute după declarațiile lui Trump despre Groenlanda. Comandantul companiei, căpitanul Laura Jepsen, a descris rolul contingentului în termeni de pregătire și acumulare de experiență în teren arctic: „Desigur, facem parte dintr-un tablou mai amplu al comunicării strategice privind Groenlanda, dar rolul nostru aici este pur și simplu să continuăm pregătirea recruților, a soldaților, și să dobândim mai multă experiență în ceea ce privește antrenamentele în terenul și clima arctică.” Rusia, care are cea mai mare prezență militară în Arctica, a criticat intensificarea activităților NATO în regiune, susținând că aceasta ar crește riscul unei confruntări. În paralel, China și-a intensificat activitatea în Arctica, o zonă bogată în resurse minerale, în principal în parteneriat cu Moscova. De ce contează: costuri și priorități de apărare Copenhaga s-a angajat să aloce „miliarde de dolari” pentru consolidarea apărării în Arctica, după ce ministrul danez al Apărării a recunoscut că regiunea a fost subfinanțată timp de mai mulți ani. Sursa nu precizează valoarea exactă sau calendarul acestor alocări. Un alt recrut, Anton (22 ani), a rezumat semnalul politic al desfășurării: „Cred că transmite un mesaj că Danemarca se consolidează pentru viitor.” [...]
O cooperare militară Rusia–Iran ridică miza pentru apărarea navală americană în Golf , după ce Moscova ar fi ajutat în secret Teheranul să dezvolte rachete de croazieră supersonice, potrivit unei investigații citate de news.ro . Informația este relevantă prin potențialul de a schimba echilibrul operațional în Orientul Mijlociu, unde SUA și aliații lor operează sisteme avansate de apărare aeriană și antirachetă. Programul secret, cu numele de cod C430L, ar fi început în 2023 și ar fi continuat inclusiv pe durata războiului americano-israelian împotriva Iranului, conform investigației Financial Times. Publicația britanică își bazează concluziile pe corespondențe rusești scurse în presă, date de călătorie ale unor experți implicați și analiza brevetelor militare. Ce tehnologie ar fi fost transferată și de ce contează Ținta principală a programului C430L ar fi dezvoltarea de către Iran a unui sistem de propulsie cu motor ramjet (statorreactor) – un tip de motor care permite unei rachete de croazieră să mențină zborul la viteze de câteva ori mai mari decât viteza sunetului. Experți în rachete și în domeniul militar, citați în investigație, spun că tehnologia este „aproape cu certitudine” destinată rachetelor de croazieră antinavă și de atac terestru. Rachetele de croazieră supersonice combină viteza cu zborul la altitudine joasă, ceea ce reduce timpul de reacție al apărării aeriene și antirachetă pentru detectare și interceptare. În contextul Golfului Persic, acest avantaj operațional ar putea crește presiunea asupra grupărilor navale americane și asupra infrastructurii militare din regiune. Stadiul programului și limitele informațiilor disponibile Iranul ar fi construit și testat în zbor sistemul de propulsie ramjet, însă, potrivit investigației citate, nu există dovezi că o rachetă de croazieră supersonică dezvoltată cu ajutorul Rusiei ar fi fost deja desfășurată. Un expert citat, Fabian Hinz (Conflict Armament Research), descrie cazul drept un transfer de tehnologie militară „extrem de sensibilă” strategic, pe care Iranul ar fi încercat să o obțină de mult timp. Jim Lamson, fost analist CIA specializat în Iran și în prezent la Centrul James Martin pentru Studii de Neproliferare, afirmă că un astfel de progres ar putea oferi Teheranului un sistem de arme „calitativ nou”, capabil să amenințe navele Marinei SUA. Context: relația militară tot mai strânsă Moscova–Teheran Investigația plasează programul C430L în cadrul unei cooperări militare mai ample între Rusia și Iran. Teheranul a furnizat Moscovei drone de atac „Shahed”, folosite pe scară largă în războiul Rusiei din Ucraina, și ar fi ajutat la stabilirea producției acestora pe teritoriul Rusiei. Separat, Ucraina și oficiali occidentali au acuzat Rusia că ar fi oferit Iranului asistență pe câmpul de luptă în timpul războiului cu SUA și Israel, inclusiv imagini din satelit, sprijin cu drone și componente de armament, potrivit aceleiași surse. [...]
Ucraina își extinde loviturile asupra infrastructurii militare ruse, vizând inclusiv o fabrică de componente pentru motoare de avion , într-o serie de atacuri care urmăresc să reducă capacitatea de producție și protecție a Rusiei, potrivit Kyiv Post , care citează Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. Ținta principală menționată este uzina Snizhne Machine-Building Plant din regiunea Donețk ocupată, descrisă ca producător de componente pentru motoare cu turbină cu gaz folosite în aviația militară rusă, inclusiv palete de compresor și turbină. Conform aceleiași surse, instalația ar furniza piese utilizate în aviația militară a Rusiei. În paralel, armata ucraineană afirmă că a lovit două sisteme de apărare antiaeriană Pantsir-S1 în Taganrog (regiunea Rostov), o stație radar în Berezki (regiunea Briansk) și o facilitate din Donețk folosită pentru stocarea, pregătirea și lansarea dronelor de atac. În regiunea Luhansk ocupată, Statul Major mai indică lovirea unui centru de instruire pentru operatori de drone FPV (drone controlate de la distanță, cu transmisie video în timp real) și a unei unități a forțelor cecene Akhmat în Petropavlivka. Autoritățile militare ucrainene nu au oferit detalii despre amploarea pagubelor, precizând că rezultatele sunt încă evaluate. În lectura operațională a Kievului, aceste atacuri fac parte dintr-o campanie mai amplă de lovire a infrastructurii militare ruse și a rețelei industriale care susține războiul. Context: val de atacuri cu drone asupra infrastructurii industriale din Rusia Materialul plasează aceste lovituri într-un val mai larg de atacuri nocturne cu drone asupra unor obiective industriale din Rusia. Sunt menționate, ca relatări separate, un atac raportat asupra unei mari uzine chimice din Perm (însoțit de imagini apărute online), un incendiu raportat la rafinăria Saratov (deținută de Rosneft) și un incendiu la un centru logistic Ozon. În Volgograd, autoritățile regionale ar fi raportat avarii la o facilitate industrială și la o clădire de apartamente, cu două persoane spitalizate, potrivit articolului. Impact economic: presiune pe rafinare și pe lanțuri logistice Kyiv Post notează că Ucraina continuă să vizeze sectorul rusesc de rafinare, iar Bloomberg este citat cu estimarea că dronele ucrainene au lovit rafinării ruse „cel puțin de 70 de ori” de la începutul lui 2026, contribuind la scăderea producției de rafinare și la penurii de benzină. În același context, articolul menționează că „cel puțin 17” regiuni ruse ar fi introdus restricții la vânzările de combustibil, iar Rusia ar apela mai mult la importuri din India, Maroc, Turcia și Belarus pentru a acoperi deficitul. Ministerul rus al Apărării nu publicase un bilanț al dronelor interceptate în acest ultim val, iar Ucraina nu își asumase oficial responsabilitatea pentru atacurile industriale raportate, mai arată sursa. [...]
Comisia Europeană a aprobat o tranșă de 6,1 miliarde euro (aprox. 30,5 miliarde lei) pentru apărarea Ucrainei, permițând achiziția de interceptoare americane PAC-3 pentru sistemele Patriot , într-un moment în care aceste muniții sunt deficitare la nivel global, potrivit Kyiv Post . Decizia deblochează și finanțare pentru drone ucrainene, pe fondul pregătirilor pentru un nou val de atacuri rusești asupra infrastructurii energetice în sezonul rece. Pachetul aprobat pe 11 septembrie este o tranșă din împrumutul de sprijin al UE în valoare de 90 de miliarde euro (aprox. 450 miliarde lei), instrument gândit să acopere circa două treimi din nevoile de apărare și bugetare ale Ucrainei în 2026 și 2027, livrat în tranșe. De ce contează: UE relaxează regulile de achiziție pentru a accelera livrările critice Elementul operațional-cheie este relaxarea unor cerințe standard de achiziții. În mod obișnuit, armele cumpărate prin acest împrumut trebuie să provină din UE sau Ucraina, iar echipamentele cu peste 35% componente din țări terțe au nevoie de aprobare explicită. Comisia a acordat acum cinci excepții, inclusiv pentru echipamente fabricate în SUA, ceea ce permite Ucrainei să folosească fondurile pentru a cumpăra interceptoare PAC-3. Comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius , a confirmat decizia la o conferință de presă la Bruxelles, conform unui material Ukrinform citat de publicație. „Astăzi, Comisia a aprobat oficial 6,1 miliarde euro pentru Ucraina pentru apărare antiaeriană, drone și rachete din Împrumutul de Sprijin pentru Ucraina”, a declarat Kubilius. Blocajul real: deficitul global de PAC-3 și calendarul livrărilor Aprobarea finanțării nu înseamnă livrare imediată. Ucraina se confruntă cu o penurie globală de interceptoare Patriot, în timp ce nevoia de întărire a apărării aeriene crește înainte de iarnă. Potrivit estimărilor Comisiei Europene citate de Kyiv Post, Ucraina ar avea nevoie de aproximativ 2.000 de interceptoare PAC-3 pe an pentru a se apăra de rachetele balistice rusești, în condițiile în care producția globală crește doar treptat. În paralel, aliații analizează soluții de acoperire din stocuri existente, până la intrarea în flux a producției noi. Ce mai include pachetul: excepții pentru dronele ucrainene Trei dintre cele cinci excepții aprobate vizează producători ucraineni de drone, permițând achiziția unor componente din afara UE. Comisia nu a precizat țările de proveniență pentru componentele acoperite de noile excepții, însă publicația notează că o excepție anterioară, aprobată în aprilie, a permis aprovizionarea cu componente din China. Context bugetar: alocările UE pentru apărarea Ucrainei sunt aproape epuizate Odată cu această aprobare, UE ar fi alocat integral cele 28,3 miliarde euro (aprox. 141,5 miliarde lei) prevăzute pentru apărarea Ucrainei în cadrul programului menționat de Kyiv Post. Din această sumă, 8,4 miliarde euro (aprox. 42 miliarde lei) au fost deja plătite, iar încă 4,7 miliarde euro (aprox. 23,5 miliarde lei) sunt în procesare, potrivit lui Kubilius. [...]
