Știri
Știri din categoria Apărare
China și Rusia își extind cooperarea navală în Pacific prin exerciții lângă Qingdao și patrule comune potrivit news.ro, care citează AFP. Manevrele din iulie, desfășurate în apropierea coastelor chineze și urmate de o patrulare comună într-o zonă nespecificată din Pacific, semnalează o coordonare militară mai vizibilă într-un spațiu strategic, urmărit îndeaproape de statele occidentale.
Ministerul Apărării de la Beijing a anunțat că exercițiile anuale „Joint Sea-2026” vor avea loc în „spațiile aeriene și maritime din largul orașului Qingdao”, port militar important din estul Chinei. La final, „o parte din forțele celor două țări” urmează să participe la o patrulă maritimă comună în Pacific, fără detalii despre aria exactă sau despre amploarea forțelor mobilizate.
China și Rusia își prezintă relația drept o alternativă la ceea ce percep ca dominația Statelor Unite asupra ordinii mondiale, iar exercițiile comune sunt privite cu suspiciune de mai multe țări, în special occidentale, pe fondul războiului din Ucraina. Beijingul nu a condamnat invazia rusă începută în februarie 2022, dar cere negocieri de pace, în timp ce capitalele occidentale acuză China că oferă Moscovei sprijin economic esențial pentru continuarea războiului.
Exercițiile „Joint Sea” sunt organizate din 2012. Ediția din 2025 a avut loc lângă Vladivostok, în estul Rusiei, și a fost urmată, de asemenea, de patrule comune în Pacific.
Manevrele din 2026 sunt programate la aproximativ două luni după vizita președintelui rus Vladimir Putin în China, când Putin a descris relațiile bilaterale drept „fără precedent”, iar Xi Jinping le-a prezentat ca fiind „de neclintit”. În lipsa unor detalii despre forțele implicate și despre zona patrulei, impactul operațional exact rămâne deocamdată neprecizat, însă mesajul de coordonare navală în Pacific este explicit.
Recomandate
Polonia își ajustează pregătirea de apărare pentru scenarii de escaladare în regiune , pe fondul avertismentelor primite de la aliați și al unor relatări despre posibile „provocări” rusești menite să testeze reacția NATO, potrivit HotNews . Premierul Donald Tusk a spus vineri că „lunile următoare ar putea fi cu adevărat critice” în ceea ce privește amenințarea din partea Rusiei și că Varșovia se pregătește pentru „diverse” situații, fără a detalia public planuri concrete. Declarațiile vin după informații apărute în presă, bazate pe date ale serviciilor de informații americane, conform cărora Moscova ar putea pregăti o acțiune armată în Polonia pentru a pune la încercare hotărârea Alianței Nord-Atlantice. „Nu vreau să sperii pe nimeni, dar lunile următoare ar putea fi cu adevărat critice, inclusiv din cauza naturii în schimbare a războiului.” Ce tip de risc indică relatările din presă Potrivit BBC, Tusk a reacționat la informații conform cărora Rusia ar plănui o „provocare” armată în Polonia. În același context, publicația poloneză Onet a relatat că surse apropiate președintelui Karol Nawrocki ar fi susținut că SUA au transmis Varșoviei avertismente privind un complot care ar viza un atac asupra țării. Conform unor presupuse planuri publicate și de The Telegraph, infrastructura poloneză ar putea fi țintită de rachete sau drone, iar un alt scenariu ar include trimiterea de soldați în Polonia. Miza unei astfel de acțiuni, conform relatărilor, ar fi creșterea presiunii asupra aliaților occidentali ai Ucrainei pentru a suspenda ajutorul acordat Kievului. Ce a confirmat Tusk și ce urmează la NATO Întrebat despre aceste informații, Tusk a confirmat existența avertismentelor și a spus că Polonia nu poate ignora riscurile. „Să nu ne temem; ne pregătim pentru diverse situații, dar nu le putem ignora… Suntem conștienți de amenințări, inclusiv datorită informațiilor primite de la aliații noștri.” Premierul polonez urmează să participe săptămâna viitoare, în Turcia, la un summit NATO. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat că reuniunea va arăta că europenii răspund apelurilor președintelui american Donald Trump de a crește cheltuielile pentru apărare și că este de așteptat un angajament pentru continuarea finanțării livrărilor de armament către Ucraina. În ultimele luni, lideri de la Varșovia au ridicat public nivelul de alertă: Tusk a spus în aprilie, într-un interviu pentru Financial Times, că Rusia ar putea ataca un stat NATO în „câteva luni”, iar la final de iunie vicepremierul Radek Sikorski a declarat pentru CBS News că nu exclude o operațiune rusească de tip „steag fals” în următorii doi ani. În paralel, statele baltice și-au exprimat anterior îngrijorarea privind vulnerabilitatea lor, iar presa letonă a relatat în iunie că serviciile de informații au avertizat despre posibile provocări militare în regiune sau în Polonia. [...]
Europa riscă un gol de securitate dacă retragerea SUA se accelerează , iar miza imediată pentru NATO este să evite „breșe periculoase” până când statele europene își pot construi capabilități proprii, potrivit Adevărul . Tema va domina discuțiile liderilor alianței, în condițiile în care Washingtonul își reduce rolul militar pe continent, iar Rusia își intensifică activitățile de recunoaștere și presiune în proximitatea infrastructurii militare occidentale. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius , spune că procesul „se întâmplă deja” și cere o „tranziție ordonată”, argumentând că inclusiv SUA ar trebui să evite o retragere dezordonată care ar lăsa vulnerabilități pe care Europa nu le poate acoperi rapid. Deși bugetele de apărare cresc, guvernele europene admit că înlocuirea unor active-cheie furnizate de americani nu se poate face pe termen scurt. Simulări de criză: viteza deciziei politice, punctul slab O simulare publică privind un atac rusesc asupra Lituaniei a testat reacția Germaniei într-un scenariu în care sprijinul american este incert. Exercițiul, realizat de publicația germană WELT împreună cu Centrul German de Wargaming de la Universitatea „Helmut Schmidt” a Forțelor Armate Germane, a indicat că, la final, Rusia își atinsese obiectivul militar imediat, în timp ce Berlinul a rămas concentrat mai ales pe gestionarea crizei, nu pe schimbarea cursului ei. Concluzia implicită: provocarea majoră ține de rapiditatea și natura deciziilor politice. „Variabila americană”: semnale de retragere și tensiuni în alianță În scenariul simulării, o administrație americană hotărâtă să evite un nou război în Europa refuză inițial să discute activarea clauzei de apărare colectivă după intrarea trupelor ruse în Lituania. În paralel, articolul notează evoluții recente: revizuirea posturii militare a SUA în Europa, intenția de a retrage anumite capabilități din modelul de forțe al NATO și încetarea desfășurării rotaționale a peste 1.000 de soldați americani în Lituania, fără o înlocuire imediată. În acest context, Alexander Gabuev (Carnegie Russia Eurasia Center), care a jucat rolul președintelui rus în simulare, spune că incertitudinea privind rolul viitor al SUA în securitatea europeană a devenit „mult mai pronunțată”. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a reacționat public, afirmând că alianța este „bine pregătită” să răspundă oricărui atac asupra unui stat membru. Propunerea „europenizării NATO” și critica lipsei de planificare Generalul britanic Sir Richard Shirreff, fost adjunct al Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (DSACEUR), susține că SUA nu mai sunt un pilon de încredere pentru apărarea Europei și cere începerea unui proces de reconstrucție care să reducă dependența de sprijinul american. El propune o tranziție controlată, cu menținerea legăturilor strânse cu SUA, dar cu un plan de retragere treptată a forțelor americane, pentru a câștiga timp în dezvoltarea capabilităților europene. Shirreff indică drept „resurse esențiale” greu de înlocuit rapid: informațiile prin satelit, apărarea aeriană, logistica strategică și sistemele de comandă. În același timp, el critică diferența dintre recunoașterea problemei și acțiunea concretă, afirmând tranșant că guvernele europene „cu siguranță nu planifică nimic”, deși ar trebui, și pune sub semnul întrebării promisiunile de creștere a bugetelor până în 2035 în lipsa „cifrelor, bugetelor reale și planului concret”. Rusia și „flota fantomă”: recunoaștere cu drone și presiune maritimă Pe fundalul acestor discuții, un raport al Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS) avertizează că Moscova a folosit nave din așa-numita „flotă fantomă” pentru a lansa sute de drone deasupra Marii Britanii și a Europei, într-o campanie de 18 luni care a vizat aeroporturi, baze militare și situri nucleare din 12 state NATO și Irlanda. Printre ținte sunt menționate baze din Anglia (RAF Fairford, Feltwell, Lakenheath și Mildenhall), iar raportul sugerează că ar fi putut fi utilizate drone de recunoaștere precum Orlan-10 sau Merlin-VR. Documentul descrie miza acestor zboruri: cartografierea și testarea apărării aeriene occidentale, dar și semănarea de „panică, confuzie și dezbinare” în rândul aliaților. În logica doctrinei ruse, astfel de incursiuni ar funcționa ca „recunoaștere prin luptă”, pentru identificarea vulnerabilităților înaintea unui conflict de mare intensitate. Raportul este plasat și în contextul sechestrării unor nave asociate „flotei fantomă” în Europa, urmată de amenințări din partea Moscovei, inclusiv sugestii că tancurile petroliere ar putea fi dotate cu încărcături explozive pentru a descuraja capturarea lor. [...]
Rusia își extinde recrutarea pentru apărarea antidrone a Moscovei , inclusiv prin anunțuri pe platforme civile de joburi, într-un semnal că presiunea operațională a atacurilor ucrainene împinge autoritățile să caute rapid personal, chiar și fără experiență, potrivit HotNews . Cel mai mare site de locuri de muncă din Rusia, HeadHunter , caută operatori de drone pentru „protecția spațiului aerian deasupra Moscovei”, fără condiția unei experiențe anterioare, relatează Reuters, citată de HotNews. Anunțul vizează o unitate de voluntari numită „ Forța de rezervă de luptă a armatei ”, cu misiunea de „a asigura securitatea capitalei folosind soluții tehnice moderne și sisteme de supraveghere”. Ce presupune rolul și ce cerințe sunt menționate Descrierea postului include activități precum pregătirea și operarea dronelor înainte de zbor, misiuni de recunoaștere și „realizarea zborurilor pentru colectarea de seturi de date, ziua și noaptea”. Anunțul mai susține că angajații vor lucra cu „echipamente de înaltă tehnologie concepute pentru a proteja mediul urban”. Cerințele sunt prezentate ca fiind minime: „competențe tehnice de bază” și dorința de a progresa în domeniu. Salariul oferit și contextul de securitate Salariul pornește de la 150.000 de ruble (1.950 de dolari, aprox. 8.900 lei) pe lună, sub media din Moscova, care depășește 200.000 de ruble, potrivit aceleiași surse. Reuters notează că nu a putut stabili când a fost publicat inițial anunțul, dar acesta a fost actualizat la 1 iulie. În iunie, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone asupra Moscovei, inclusiv două atacuri în trei zile asupra unei mari rafinării de petrol aflate în interiorul șoselei de centură a orașului (context detaliat de HotNews aici ). Kremlinul a declarat că autoritățile iau măsuri pentru consolidarea apărării împotriva acestor atacuri. Separat, în această săptămână, Rusia a lansat „cel mai sângeros atac din acest an” asupra Kievului, cu cel puțin 30 de morți și aproximativ 100 de răniți, potrivit HotNews ( detalii ). [...]
Ucraina pune pe agenda Germaniei o urgență operațională, muniția pentru Patriot , după ce Volodimir Zelenski a discutat telefonic cu cancelarul Friedrich Merz despre întărirea apărării aeriene, potrivit Agerpres . Convorbirea are loc la două zile după un atac masiv rusesc cu rachete asupra Kievului, soldat cu 30 de morți. Zelenski a transmis că „rachetele pentru sistemele Patriot sunt în prezent principala prioritate”, iar discuția cu Merz s-a concentrat pe modalități de a procura mai multă muniție pentru aceste sisteme de apărare aeriană. De ce contează: Patriot rămâne „gâtul de sticlă” al apărării antiaeriene În evaluarea prezentată în material, apărarea aeriană a Ucrainei are o rată relativ ridicată de interceptare a dronelor și a rachetelor de croazieră, dar este „în mare parte neputincioasă” în fața rachetelor balistice. În acest context, Patriot – sistem fabricat în SUA – este descris drept cea mai eficientă soluție, însă Ucraina ar avea doar câteva astfel de sisteme. Un element suplimentar de presiune operațională este că furnizarea de muniție pentru Patriot ar fi devenit mai dificilă după războiul SUA împotriva Iranului, notează dpa, agenția citată de Agerpres. Ce rol își asumă Berlinul Germania a transferat deja unități Patriot către Kiev și asistă Ucraina în procurarea de rachete pentru acestea. Partea germană a comunicat succint despre convorbire, precizând că Zelenski l-a informat pe Merz asupra consecințelor loviturilor aeriene de joi. Potrivit unui purtător de cuvânt, Zelenski i-a mulțumit cancelarului pentru sprijin, în special pe componenta de apărare aeriană, iar Merz a reafirmat că Ucraina se poate baza pe sprijinul Germaniei. Context politic: Zelenski respinge afirmațiile Moscovei În aceeași convorbire, Zelenski a respins afirmația președintelui rus Vladimir Putin potrivit căreia trupele ruse ar fi cucerit complet orașul ucrainean Kostiantînivka, din estul țării. Liderul ucrainean a susținut, totodată, că Putin ar încerca să „înșele lumea” și pe președintele american Donald Trump, în ajunul celebrării a 250 de ani de la obținerea independenței SUA. [...]
Planul Canadei de a strânge până la 100 de miliarde de lire pentru apărare depinde de capital și de țări „ancoră” și riscă să se blocheze fără sprijinul unor state care pot susține un rating de credit triplu A, potrivit Stirile Pro TV . Inițiativa vizează înființarea unei Bănci pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB), care ar urma să ofere finanțare mai ieftină pentru consolidarea capacităților militare ale aliaților. Banca este promovată de premierul canadian Mark Carney în contextul unui apel pentru o alianță a „puterilor medii”, pe fondul a ceea ce el descrie drept fragmentarea ordinii mondiale tradiționale conduse de SUA. Termenul-limită pentru anunțarea listei de membri fondatori este summitul NATO , unde Canada speră să prezinte un nucleu inițial de aproximativ 10 țări. Miza economică: finanțare ieftină, dar cu condiții grele de capital Scopul DSRB este să mobilizeze până la 100 de miliarde de lire sterline (133 de miliarde de dolari, aprox. 612 miliarde de lei) sub formă de finanțare ieftină pentru apărare. Principalul obstacol rămâne însă capitalizarea: negociatorul-șef al Canadei pentru proiect, Isabelle Hudon, spune că „capitalul este partea cea mai dificilă a deciziei”, iar anunțul de la summit „nu este garantat”, depinzând de negocierile finale privind angajamentele de capital. O sursă familiarizată cu discuțiile a indicat că: contribuțiile ar fi proporționale cu dimensiunea economiilor; Canada ar putea ajunge la o contribuție de până la 1,5 miliarde de euro (aprox. 7,6 miliarde de lei); țările mai mici ar plăti între 500 și 750 de milioane de euro (aprox. 2,5–3,8 miliarde de lei). În paralel, proiectul rămâne vulnerabil dacă nu atrage state esențiale pentru obținerea unui rating de credit triplu A, element cheie pentru costuri mici de finanțare. Cine e „în joc” și cine stă deoparte Până acum, singurul sprijin public menționat este Luxemburg, care ar urma să devină sediul european al băncii. Coreea de Sud a avut discuții „productive” cu inițiatorii, iar Hudon a estimat o probabilitate de 50% ca Seulul să adere, posibil mai târziu; în același timp, nicio altă țară din G7 nu este „pe punctul de a se alătura”, deocamdată. În Europa, mai multe state au analizat propunerea, potrivit unor surse citate în material: Italia, Spania, Turcia, Belgia și Ucraina. Germania s-a distanțat anterior, dar, între timp, s-a alăturat discuțiilor ca observator, conform unui purtător de cuvânt al Ministerului Finanțelor. Pe de altă parte, Marea Britanie s-a opus aderării, preferând propriul proiect de finanțare a apărării (MDM), dezvoltat împreună cu Țările de Jos și Finlanda, deși ar fi explorat opțiuni de aliniere sau fuziune cu DSRB, potrivit a două surse. Olanda a transmis că nu participă și că rămâne concentrată pe inițiativa MDM. Concurență și presiune: DSRB vs. programele europene Inițiativa canadiană se poate lovi de obstacole și din cauza suprapunerii cu alte instrumente europene, fiind menționată competiția cu programul SAFE al Uniunii Europene. În același timp, presiunea pentru creșterea cheltuielilor militare rămâne ridicată: liderii NATO au convenit în iunie 2025 alocarea a 5% din PIB pentru investiții în apărare și securitate până în 2035, pe fondul războiului din Ucraina, al tensiunilor cu Rusia și al îngrijorărilor privind expansiunea militară a Chinei. Pentru moment, proiectul intră în summit cu o ecuație incompletă: Canada mizează pe „o masă critică” de state, dar lista fondatorilor și nivelul contribuțiilor rămân în negociere, iar orașul-gazdă al băncii (dintr-o listă de cinci orașe canadiene) este puțin probabil să fie anunțat săptămâna viitoare. [...]
Summitul NATO de la Ankara riscă să fie dominat de condiționări politice din partea SUA, nu de bani , după ce Donald Trump a transmis că nu mai caută doar creșteri de bugete, ci „loialitate” din partea aliaților, potrivit news.ro . Pentru Mark Rutte , secretarul general al NATO, miza devine menținerea coeziunii alianței într-un moment în care Europa se teme de Rusia, iar Washingtonul transmite semnale amestecate despre angajamentul militar în Europa. În analiza citată, Associated Press arată că Rutte și-a petrecut o parte importantă din mandat încercând să țină SUA în alianță, inclusiv printr-o abordare personalizată față de Trump. Dacă până recent disputa principală era legată de nivelul cheltuielilor de apărare, anul trecut aliații s-au angajat să investească la fel de mult ca SUA raportat la PIB, iar discuția s-a mutat spre capacitatea de a transforma banii în capabilități militare. De la „împărțirea sarcinilor” la „loialitate” Rutte a încercat să reducă tensiunile după o întâlnire la Casa Albă, prezentând un grafic intitulat „The Trump Trillion”, care indică cheltuieli de 1,2 trilioane de dolari ale aliaților europeni și Canadei din 2017 încoace. Trump a rămas însă nemulțumit, invocând refuzul unor aliați de a se alătura războiului împotriva Iranului, declanșat împreună cu Israel fără consultarea prealabilă a partenerilor. „Nu avem nevoie de banii lor - nu avem nevoie de nimic. Vreau doar loialitate.” În același context, Trump a sugerat că ar fi putut să nu participe la summit dacă acesta nu ar fi fost găzduit de președintele turc Recep Tayyip Erdogan, un lider pe care îl apreciază. Riscul operațional: semnale despre reducerea sprijinului militar american Dincolo de retorică, analiza notează că Pentagonul i-a surprins luna trecută pe aliați anunțând că va reduce numărul de soldați, nave de război, avioane și drone pe care le-ar pune la dispoziție dacă un aliat ar fi atacat. În paralel, Trump a transmis mesaje contradictorii despre posibilitatea reducerii sau majorării efectivelor americane din Europa. Pentru NATO, problema este structurală: alianța „nu poate funcționa” fără cel mai mare aliat al său, iar Europa este împinsă să se pregătească pentru scenarii în care trebuie să se descurce mai mult pe cont propriu, în timp ce Rusia rămâne amenințarea principală. Ce se joacă la Ankara Summitul are rolul de a demonstra angajamentul de securitate colectivă din articolul 5 („toți pentru unul, unul pentru toți”), invocat o singură dată, după atacurile din 11 septembrie. Rutte încearcă să argumenteze că majorarea cheltuielilor europene permite SUA să-și mute atenția către China, în timp ce europenii gestionează războiul din Ucraina. În acest cadru, cererea de „loialitate” ridică o dificultate practică: nu poate fi cuantificată ușor în angajamente bugetare sau grafice și riscă să transforme summitul într-o negociere politică despre aliniere, nu despre planificare militară și capabilități. [...]
