Știri
Știri din categoria Apărare
SUA vor face în următoarele șase luni o evaluare a trupelor și bazelor din Europa, un demers care poate schimba modul în care sunt împărțite responsabilitățile și costurile de apărare în NATO, potrivit Știrile Pro TV.
Anunțul a fost făcut de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, după o întâlnire cu omologii săi din NATO. Mesajul central: Washingtonul vrea ca Europa „să preia inițiativa” și „responsabilitatea principală” pentru apărarea continentului, în timp ce SUA își poziționează forțele în funcție de „nevoile globale ale Americii”.
„Anunț astăzi o evaluare de șase luni a Departamentului Apărării care va analiza dispozitivul de forțe și bazele militare ale Statelor Unite în Europa. Să-i spunem NATO 3.0. Să nu existe nicio îndoială: aceasta va fi o evaluare reală. Scopul este să ne asigurăm că NATO avansează rapid și ireversibil către un model în care Europa preia inițiativa, asumându-și responsabilitatea principală pentru apărarea continentului. Ne asigurăm că forțele noastre sunt poziționate în funcție de nevoile globale ale Americii.”
O astfel de revizuire, chiar înainte de a fi anunțate concluzii, pune presiune pe statele europene să accelereze investițiile și planificarea militară, pentru a acoperi eventuale schimbări în prezența americană. În termeni operaționali, discuția nu mai este doar despre „cât cheltuiește” fiecare aliat, ci despre cine își asumă efectiv rolul de prim răspuns și ce capabilități trebuie să fie disponibile local.
În același timp, contextul de securitate rămâne tensionat: materialul descrie un atac ucrainean masiv cu drone asupra zonei Moscovei, inclusiv asupra unei rafinării, precum și noi atacuri rusești asupra Kievului.
În aceeași perioadă, Volodimir Zelenski s-a aflat la Bruxelles, unde a avut loc și reuniunea miniștrilor apărării din NATO, încercând să obțină sprijin european și american pentru creșterea capacității de apărare a Ucrainei. Liderul ucrainean a prezentat atacurile la distanță drept răspuns la loviturile rusești și a cerut, din nou, pași diplomatici pentru încheierea războiului.
Din informațiile disponibile, calendarul indicat de Pentagon este de șase luni pentru evaluarea dispozitivului de forțe și a bazelor din Europa. Știrile Pro TV nu oferă detalii despre scenarii concrete (reduceri, relocări sau întăriri), astfel că amploarea și direcția schimbărilor rămân, deocamdată, neclare.
Recomandate
Revizuirea Pentagonului asupra prezenței militare în Europa va depinde de cât de repede își asumă europenii propria apărare , în condițiile în care SUA avertizează că resursele sale pot fi „prea dispersate” într-un posibil război pe mai multe fronturi, potrivit Biziday , înaintea reuniunii miniștrilor Apărării din NATO, de la Bruxelles. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a transmis că aliații nu pot conta „întotdeauna” pe sprijinul american într-un conflict și a legat această realitate de nevoia de planificare militară mai riguroasă în cadrul Alianței. El a explicat că angajamentele din „Modelul de Forță al NATO” (instrumentul de planificare a contribuțiilor militare ale statelor membre) trebuie să fie „clare” și „completate” acolo unde contribuțiile s-au redus, tocmai pentru a evita goluri de capacitate în scenarii de criză. Mesajul NATO: planificarea trebuie să acopere și limitele SUA Rutte a nuanțat că, dacă izbucnește un război, toți aliații – inclusiv SUA – vor face „tot ce le stă în putință”, însă a indicat că îndeplinirea integrală a promisiunilor din planurile NATO poate depinde de tipul conflictului și de alte constrângeri. Mesajul SUA: „NATO 3.0” și condiționarea evaluării de șase luni În paralel, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a criticat aliații europeni și a spus că revizuirea de șase luni a Pentagonului privind forțele americane din Europa va depinde de ritmul în care Europa își asumă „responsabilitatea principală” pentru apărarea continentului. Oficialul a cerut ca NATO să avanseze „rapid și ireversibil” către un rol de lider al Europei în interiorul Alianței, în cadrul unei viziuni pe care a numit-o „NATO 3.0”. Hegseth a descris „NATO 3.0” ca o revenire la o „alianță militară reală și fermă”, cu „capacități militare concrete” pentru descurajare pe continent și pentru preluarea conducerii în apărarea convențională a Europei. Context: ținta de 5% din PIB și tensiunile politice În același context, Hegseth a atacat politicile europene privind migrația și egalitatea de gen și a criticat aliații care nu ar fi acordat forțelor americane acces la baze din Europa pentru a lansa atacuri asupra Iranului, calificând acest lucru drept „rușinos”. Pe fond, mesajul se înscrie în linia promovată de Donald Trump, care a cerut în repetate rânduri creșterea cheltuielilor europene de apărare și reducerea dependenței de SUA, pe fondul reorientării Washingtonului către China și Indo-Pacific. Statele NATO au convenit majorarea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB până în 2035, iar Hegseth a afirmat că, deși mulți și-au respectat angajamentul, unii „trebuie încă să depună mai multe eforturi”. [...]
Pentagonul ia în calcul o bază permanentă în Polonia , un pas care ar muta prezența militară americană de pe rotații temporare spre o infrastructură stabilă pe flancul estic al NATO, potrivit G4Media . Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz , a declarat la Bruxelles că Departamentul Apărării al SUA este „deschis” la oferta Varșoviei de a găzdui o prezență militară permanentă americană, după o întâlnire cu secretarul american al apărării, Pete Hegseth . În același context, ministrul a spus că SUA au răspuns pozitiv propunerii Poloniei de a înființa o bază militară permanentă. De ce contează: de la rotații la prezență permanentă Până acum, Polonia a găzduit trupe americane pe bază de rotație, iar o eventuală bază permanentă ar însemna o schimbare operațională majoră: planificare pe termen lung, continuitate a capabilităților și o ancorare mai puternică a prezenței SUA în regiune. Polonia a cerut o prezență aliată mai robustă pe flancul estic al NATO după invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022, notează materialul. Ce urmează și care sunt limitele informației Nu a fost luată încă nicio decizie privind înființarea bazei, conform declarațiilor citate. Separat, Hegseth a anunțat o nouă revizuire a desfășurării trupelor americane în Europa și a avertizat că SUA ar putea reține unele contribuții către NATO dacă aliați pe care i-a numit „profitori” nu își respectă angajamentele de cheltuieli pentru apărare. [...]
SUA deschid o revizuire de până la șase luni a prezenței militare din Europa , un demers care poate schimba echilibrul de responsabilități în NATO și pune presiune directă pe bugetele de apărare ale statelor europene, potrivit Digi24 . Secretarul american al apărării, Pete Hegseth , a transmis mesajul la Bruxelles, în fața miniștrilor apărării din alianță, indicând că Washingtonul vrea ca Europa „să își asume mai mult din povara apărării” și criticând aliații care, în opinia sa, „profită de pe urma altora” fără să își respecte angajamentele financiare, conform Reuters, citată de Digi24. Revizuirea ar urma să includă consultări cu Congresul SUA, care a stabilit prin lege un număr minim de forțe americane în Europa. Hegseth nu a spus explicit că procesul va duce la reducerea trupelor, dar a insistat că obiectivul este ca europenii să facă mai mult, în timp ce armata americană își păstrează capacitatea de a-și îndeplini angajamentele globale. „Să nu existe nicio îndoială: aceasta va fi o revizuire reală. Ea va fi concepută pentru a asigura că NATO avansează rapid şi ireversibil către o conducere europeană, asumându-şi responsabilitatea principală pentru apărarea Europei.” Presiune pe aliați: bani, capabilități și acces operațional În același context, Hegseth a criticat aliații care nu au sprijinit SUA în timpul războiului cu Iranul, după ce unii ar fi refuzat să acorde drepturi de staționare și de survol pentru activități legate de conflict. El a spus că revizuirea va garanta aceste drepturi pentru SUA. Mesajul vine pe fondul eforturilor statelor NATO de a acoperi „lacunele” din forțele lor de criză și din capabilitățile naționale angajate pentru sprijinul alianței în caz de urgență, după ce Washingtonul a redus unele contribuții „cu efect imediat”, potrivit materialului. Ce s-a schimbat deja și de ce contează pentru summitul NATO Digi24 notează că luna trecută SUA au informat aliații că au decis să reducă fondul de capabilități militare americane puse la dispoziția alianței în caz de criză, ceea ce a alimentat întrebări înaintea summitului NATO de la Ankara , programat pentru 7-8 iulie. Potrivit comandantului suprem al NATO, generalul american Alexus Grynkewich, măsura urmărește să pună capăt treptat unei „co-dependențe nesănătoase” față de forțele americane, în condițiile în care Washingtonul se confruntă cu riscul unor conflicte simultane pe mai multe teatre de operațiuni. Hegseth a mai spus că SUA vor fi „sincere”, public și privat, cu privire la țările care trebuie să facă mai mult pentru a-și îndeplini angajamentele. „(Există) unele ţări care încă trebuie să facă mai mult şi vom fi sinceri în privinţa asta, atât în privat, cât şi în public. Cred că este important ca prietenii să fie sinceri între ei.” [...]
România introduce în serviciu o corvetă nouă construită în Turcia , iar președintele Nicușor Dan merge sâmbătă la Istanbul pentru ceremonia oficială, un pas cu miză operațională pentru Forțele Navale și pentru capacitatea de supraveghere în regiune, potrivit G4Media . Ceremonia are loc la Șantierul Naval Istanbul și vizează acordarea pavilionului navei din clasa HISAR „Contraamiral August Roman”. Evenimentul marchează intrarea navei în serviciul operativ al Forțelor Navale Române, urmând ca ulterior să fie parcurse etapele necesare pentru dislocarea acesteia către România. Noua corvetă produsă în Turcia este prezentată ca un plus de capacitate pentru România în zona de supraveghere și reacție pe mare. Conform informațiilor din comunicatul Administrației Prezidențiale citat de publicație, nava este destinată luptei în toate mediile de acțiune navală – la suprafață, antiaerian și antisubmarin – și poate executa misiuni precum interzicerea acțiunilor inamice, protecția infrastructurii critice și a forțelor proprii, precum și apărarea comunicațiilor maritime. Întâlnire Dan–Erdoğan: securitate regională și agenda NATO Cu ocazia deplasării, președintele Nicușor Dan urmează să aibă și o întrevedere cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan. Discuțiile vizează prioritățile Parteneriatului Strategic bilateral, securitatea regională și pregătirea Summitului NATO de la Ankara, programat pentru 7–8 iulie. [...]
Senatul SUA cere înghețarea schimbărilor în structura de salvare în luptă a Forțelor Aeriene , după ce o parte din elicopterele HH-60W „Jolly Green II” sunt redirecționate către misiuni de transport VIP și „continuitate a guvernării”, potrivit Twz . Miza este una operațională: legislatorii spun că Forțele Aeriene riscă să nu mai poată susține misiuni de „combat search and rescue” (CSAR – căutare și salvare în luptă) într-o „contingență majoră”. Comisia pentru Servicii Armate din Senatul SUA (Senate Armed Services Committee) afirmă, în proiectul de legislație publicat săptămâna aceasta, că este „îngrijorată” de structura forțelor CSAR, pe fondul reducerii achiziției planificate de HH-60W și al transferului unor aparate către Air Force District of Washington (AFDW) – unitatea care operează în zona capitalei federale și care, în mod obișnuit, execută preponderent misiuni de transport pentru demnitari. 26 de HH-60W trec la misiuni AFDW, fără achiziții suplimentare Potrivit comisiei, Forțele Aeriene au decis: să reducă programul de achiziție pentru HH-60W de la 113 la 91 de elicoptere; să transfere 26 de HH-60W din unități CSAR către AFDW, pentru a înlocui elicopterele UH-1N „Twin Huey”. Legislatorii susțin că aceste decizii au lăsat forțele CSAR „inutil de scurte” în raport cu necesarul pentru o contingență majoră. În paralel, articolul notează că Forțele Aeriene nu au planuri să cumpere HH-60W suplimentare pentru a compensa transferul către AFDW. Ce cere Congresul: studiu și raport până în martie 2027 Comisia a cerut Secretarului Forțelor Aeriene să realizeze un studiu privind cerințele și capabilitățile CSAR, care să includă atât HH-60W, cât și aeronavele HC-130J „Combat King II” (folosite, între altele, pentru realimentare și comandă-misiune în sprijinul recuperării personalului). Rezultatul ar urma să fie prezentat Congresului sub forma unui briefing înainte de finalul lunii martie 2027. Până la finalizarea studiului, comisia solicită evitarea oricăror noi modificări ale structurii de forțe CSAR. Context: HH-60W pentru capitală, în locul MH-139A, și întrebarea „ce rămâne” pentru CSAR Forțele Aeriene avuseseră anterior în plan să înlocuiască UH-1N ale AFDW cu MH-139A „Grey Wolf”, însă au indicat anul trecut că iau în calcul folosirea HH-60W în acest rol, iar propunerea de buget pentru anul fiscal 2027 confirmă direcția. Planul actual prevede ca dezvoltarea variantei HH-60W pentru AFDW să înceapă în anul fiscal 2027 (de la 1 octombrie), iar primele aparate să intre la modificări în anul fiscal următor. Elicopterele reconfigurate ar urma să înceapă înlocuirea UH-1N de la Andrews (Joint Base Andrews). În acest tablou, comisia pune problema capacității reale de a susține recuperarea personalului în conflicte de intensitate mare, inclusiv într-un posibil scenariu în Pacific, unde distanțele și mediul contestat de apărare antiaeriană ridică dificultăți suplimentare pentru misiunile CSAR cu elicoptere. [...]
Intrarea în serviciu a noii corvete „Contraamiral August Roman” ridică capacitatea navală a României la Marea Neagră , într-un moment în care Bucureștiul își calibrează prioritățile de securitate împreună cu Ankara înaintea summitului NATO din iulie. Potrivit Adevărul , președintele României, Nicușor Dan, participă sâmbătă, la Istanbul, la ceremonia de acordare a pavilionului militar pentru corveta construită în Turcia pentru Forțele Navale Române , eveniment la care va fi prezent și președintele turc Recep Tayyip Erdoğan. Ceremonia are loc la Șantierul Naval Istanbul și marchează intrarea navei în serviciul operativ al Forțelor Navale Române. După finalizarea etapelor tehnice și administrative necesare, nava urmează să fie dislocată în România. Potrivit Administrației Prezidențiale, corveta din clasa HISAR este menită să contribuie la creșterea capacităților de supraveghere și reacție ale României în regiunea Mării Negre. Ce capabilități aduce nava în serviciul operativ Conform informațiilor transmise, nava este proiectată pentru: misiuni de luptă la suprafață; apărare antiaeriană; război antisubmarin; protejarea infrastructurii critice; apărarea comunicațiilor maritime; sprijinirea operațiunilor navale. Componenta diplomatică: discuții România–Turcia înainte de summitul NATO În marja vizitei la Istanbul, Nicușor Dan va avea și o întrevedere cu Recep Tayyip Erdoğan. Administrația Prezidențială indică drept teme prioritățile Parteneriatului Strategic România–Turcia, situația de securitate din regiunea Mării Negre și pregătirile pentru summitul NATO programat la Ankara în perioada 7–8 iulie. [...]
