Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Utilizarea modelului Grok în operațiuni militare americane devine argument juridic pentru menținerea centrelor de date xAI, după ce un înalt oficial al Pentagonului a susținut, într-o declarație depusă în instanță, că tehnologia a fost folosită în acțiuni împotriva Iranului, potrivit Adevărul.
Afirmația apare într-un proces care contestă legalitatea unor centre de date operate de xAI, compania lui Elon Musk care dezvoltă modelul de inteligență artificială (AI) Grok. Cameron Stanley, responsabil pentru programele de AI și transformare digitală ale Departamentului Apărării, susține că funcționarea continuă a infrastructurii care susține Grok este „o chestiune de importanță majoră pentru securitatea națională”.
Potrivit documentului citat, sistemul ar fi fost utilizat într-o operațiune în care peste 2.000 de muniții au fost lansate asupra a aproximativ 2.000 de ținte într-un interval de 96 de ore, informație atribuită de articol publicației The Independent.
Miza procesului depășește disputa de mediu: Departamentul Justiției argumentează că limitarea activității xAI ar afecta capacitatea Pentagonului de a dezvolta și moderniza sisteme esențiale pentru apărare. În aceeași logică, Stanley afirmă că centrele de date folosite pentru antrenarea și operarea modelelor AI pot furniza capacități energetice suplimentare în situații de criză sau conflict armat și reprezintă un avantaj tehnologic pentru SUA.
În acest context, documentele depuse în instanță sunt prezentate ca una dintre cele mai explicite confirmări oficiale privind utilizarea tehnologiilor dezvoltate de xAI în operațiuni militare americane.
Stanley susține că Grok se află între puținele modele AI considerate capabile să sprijine aplicații de securitate națională și operațiuni în medii cu nivel ridicat de clasificare (adică în regim de informații secrete).
Articolul notează și controversa mai largă privind folosirea AI în identificarea și analiza țintelor, mai ales pe fondul unor atacuri soldate cu victime civile. Totuși, este precizat că astfel de sisteme nu generează direct ținte, ci oferă sprijin analitic decidenților umani.
Țintele din operațiunea menționată ar fi fost identificate cu ajutorul Maven Smart System, dezvoltat de Agenția Națională de Informații Geospațiale a SUA, o platformă care folosește AI pentru a analiza și organiza volume mari de date pentru personal militar și de informații.
Declarațiile Pentagonului au fost depuse într-un proces intentat de organizația pentru drepturi civile NAACP, care susține că xAI operează zeci de turbine alimentate cu gaz fără autorizațiile și măsurile de control al poluării cerute de legislația federală privind calitatea aerului.
Reclamanții afirmă că xAI folosește cel puțin 57 de turbine pentru alimentarea centrului de date Colossus 2.
Pe fondul extinderii utilizării AI în apărare, mai mulți parlamentari americani cer reguli mai stricte. Printre propuneri se află un proiect inițiat de senatoarea Kirsten Gillibrand, care urmărește să mențină deciziile privind folosirea forței letale exclusiv la comandanți umani și să interzică utilizarea AI în decizii legate de arme nucleare, supraveghere internă și sisteme autonome de armament.
Separat, articolul menționează un conflict între Pentagon și Anthropic (dezvoltatorul modelului Claude), după ce negocierile ar fi fost blocate de solicitarea companiei privind limitarea utilizării tehnologiei sale în activități precum supravegherea internă sau operarea dronelor autonome; litigiul este în desfășurare.
Până la momentul relatării, xAI nu a oferit un răspuns public la afirmațiile din documentele judiciare citate.
Recomandate
Limitarea bruscă a utilizării Grok Bot scoate la iveală presiunea costurilor în AI , după ce Elon Musk a spus că serviciul a fost „restricționat” deoarece cheltuielile de operare au devenit „nesustenabil de mari” raportat la venituri, potrivit TechRadar . Schimbarea a fost observată de utilizatori care au constatat că ajung mult mai repede la limita de utilizare („100%”), uneori cu câteva zile înainte de resetarea obișnuită. Cazul care a declanșat explicația publică a venit după ce un utilizator i-a cerut lui Musk pe X o resetare, susținând că, în mod normal, nici nu atinge pragul maxim. În răspunsul său, Musk a indicat direct motivul economic al deciziei: „Costul de a furniza Grok Bot a fost nesustenabil de mare în raport cu veniturile.” Ce reclamă utilizatorii: consum „peste noapte” și salturi fără utilizare Nemulțumirea a crescut pe fondul acuzațiilor că limitele ar fi fost atinse chiar și atunci când oamenii nu foloseau agentul AI. TechRadar notează mai multe exemple invocate de utilizatori, care susțin că procentul de utilizare a sărit brusc (de pildă, de la 50% la 100% sau de la 70% la 100%) fără activitate. Pe Reddit, într-un fir de discuție citat de publicație, unii utilizatori au descris schimbarea drept un „rug pull” indirect — termen folosit în mod obișnuit pentru a sugera o retragere bruscă a beneficiilor promise, în acest caz prin restrângerea funcțiilor și a utilizării pentru reducerea costurilor. De ce contează: modelul de abonament nu acoperă întotdeauna costurile reale Contextul mai larg, potrivit TechRadar, este presiunea tot mai vizibilă asupra sustenabilității financiare a produselor AI. Publicația amintește că, în ultima perioadă, investitorii au devenit mai atenți la profitabilitatea industriei, iar unele acțiuni din tehnologie au scăzut pe fondul acestor îngrijorări. În același registru, articolul indică faptul că utilizatorii unor instrumente AI pot consuma, în „tokeni” (unități de calcul/facturare pentru procesarea textului), mult peste ceea ce acoperă abonamentele lunare, ceea ce pune presiune pe furnizori să ajusteze fie limitele, fie prețurile. Ce urmează: limite mai stricte și, posibil, prețuri mai mari TechRadar anticipează că furnizorii de AI nu vor putea subvenționa la nesfârșit costurile către utilizatori, ceea ce ar putea însemna o înăsprire treptată a limitelor de utilizare și scumpiri. Publicația dă ca exemplu și faptul că OpenAI a anunțat recent limite de utilizare, generând frustrare în rândul utilizatorilor. Pentru Grok Bot, Musk nu a detaliat în material cum vor arăta limitele pe termen mai lung; cert este că decizia de „throttling” (restricționare intenționată a utilizării) a fost justificată explicit prin raportul nefavorabil dintre costuri și venituri. [...]
Elon Musk susține că economisirea pe termen lung ar putea deveni irelevantă pe măsură ce inteligența artificială (IA) împinge economia spre „abundență”, dar mai mulți experți consultați de Business Insider recomandă, totuși, continuarea economisirii pentru pensie, potrivit Antena 3 . Miza practică pentru oameni și pentru piață este că astfel de mesaje pot influența comportamente financiare reale, într-un moment în care efectele IA asupra locurilor de muncă rămân incerte. Musk a scris pe platforma X că „economisirea banilor pentru viitorul îndepărtat este inutilă odată cu apariția abundenței aduse de superinteligență”, într-un răspuns către un utilizator care minimaliza importanța deciziilor financiare pe termen scurt, pe ideea că „cele mai multe dintre ele nu vor mai conta oricum peste câțiva ani”. Într-un podcast publicat în ianuarie, Musk a reluat ideea, spunând că oamenii nu ar mai trebui să își facă griji că trebuie să pună bani deoparte pentru pensie peste 10 sau 20 de ani, deoarece „nu va mai conta”, dacă predicțiile sale se adeveresc. De ce leagă Musk „abundența” de dispariția rolului banilor Argumentul miliardarului este că progresele în inteligența artificială, energie și robotică ar urma să ducă la o creștere masivă a productivității, până la un punct în care bunurile și serviciile nu ar mai fi insuficiente. Într-un asemenea scenariu, spune el, „oricine ar putea avea orice își dorește”. În viziunea lui Musk, efectele s-ar vedea inclusiv în: servicii medicale „mai bune decât cele de care beneficiază astăzi oricine”; acces generalizat la bunuri și servicii, fără constrângeri de raritate; educație complet accesibilă, inclusiv posibilitatea de a învăța gratuit „orice îți dorești, despre absolut orice”. Musk a mai avansat și o perspectivă în care dezvoltarea roboticii și a călătoriilor spațiale ar duce la o economie „pe mai multe planete”, moment în care „banii vor deveni irelevanți”, iar „monedele convenționale nu vor mai conta”. Ce spun experții: economisirea rămâne recomandarea de bază Antena 3 notează că Business Insider a discutat cu șapte experți în finanțe personale și inteligență artificială, iar concluzia lor comună a fost că oamenii ar trebui să continue să economisească pentru pensie, tocmai pentru că previziunile lui Musk s-ar putea să nu se materializeze. În același context, Musk admite că tranziția către un astfel de viitor nu ar fi lipsită de probleme și anticipează o perioadă dificilă, în care IA ar putea elimina un număr mare de locuri de muncă. Printre soluțiile menționate de el se află plăți din partea statului pentru toți cetățenii, ca mecanism de compensare a pierderilor generate de automatizare. Context: și Bill Gates vorbește despre o economie a „abundenței”, dar avertizează asupra tranziției În articol este menționat și Bill Gates, care ar fi spus într-un podcast că IA va aduce o „abundență reală”, iar roboții ar putea construi locuințe, cultiva alimente și efectua operații chirurgicale. Gates avertizează însă că următoarele două decenii ar putea fi printre cele mai agitate perioade din istorie și că se poate ajunge la un punct în care munca oamenilor nu va mai fi necesară pentru producerea majorității bunurilor și serviciilor. Pentru public, diferența dintre promisiunea „abundenței” și realitatea unei tranziții cu șocuri pe piața muncii rămâne esențială: până când astfel de scenarii devin certe, recomandarea experților rămâne să nu fie abandonate economiile pe termen lung. [...]
Apple a publicat detalii despre HALO , un sistem de control pentru roboți umanoizi care a rulat complet offline pe hardware integrat , cu rezultate raportate de 91% rată medie de succes în teste punctuale în medii reale necartografiate, potrivit iTHome . Miza pentru industrie este reducerea dependenței de servere externe (și de conectivitate) pentru execuția sarcinilor, ceea ce poate simplifica implementarea în teren și poate scădea costurile operaționale. HALO este descris într-o lucrare încărcată pe arXiv pe 4 noiembrie (ora locală), intitulată „Perceptive Humanoid Motion from Simulation”, iar echipa Apple a publicat și codul pentru generarea datelor, antrenarea modelelor și implementare, acoperind generarea mișcărilor, urmărirea mișcărilor, orchestrarea sarcinilor și rularea în simulare și pe robot real. Cum a fost făcută rularea „offline” pe robot În etapa de implementare, echipa a folosit robotul umanoid G1 al companiei Unitree (YuShu Technology). Conform descrierii, pe robot a fost montată pe spate o carcasă de protecție printată 3D, în interiorul căreia a fost instalat un Mac mini cu cip M4 Pro și 64 GB memorie unificată. Arhitectura de calcul a fost împărțită astfel: Mac mini a rulat inferența în timp real pentru componentele cu consum mare de calcul: Orchestrator (VLM – model vizual-lingvistic) și Motion Generator (DiT – model de tip diffusion pentru generarea mișcării). Cipul integrat al robotului G1 a rulat la frecvență înaltă componenta Tracker (rețea de politici RL – învățare prin recompensă), pentru controlul fin al mișcării. Publicația notează că această împărțire a permis funcționarea complet autonomă, fără server extern, deci „offline”. Rezultatele din testele în medii reale În lucrare sunt raportate două tipuri de evaluări: Sarcini punctuale (single-task): 360 de teste în 6 medii reale care nu au fost scanate sau cartografiate în prealabil, cu rata medie de succes 91% . Sarcini compuse, pe secvențe lungi: într-un singur scenariu real, câte 10 teste pentru fiecare dintre 3 combinații, cu rata medie de succes 70% . Cea mai complexă combinație („aplecare pentru a trece pe sub obstacol – mers către țintă – împins o cutie”) a avut 5 reușite din 10 , adică 50% . Costul de calcul și limitele recunoscute de echipă Pentru generarea principalelor date de antrenare, echipa ar fi folosit 250 de GPU Nvidia H100 timp de aproximativ 48 de ore. Pentru antrenare: generatorul de mișcare (imitation learning – învățare prin imitație) a folosit 64 de GPU B200; tracker-ul a fost antrenat prin pași care includ RL și „distilare de politici” (transferul comportamentului unui model mai mare către unul mai mic), folosind 4 GPU H100. Lucrarea subliniază însă că datele generate în simulare nu elimină complet intervenția umană: adăugarea unor sarcini fizice noi ar necesita în continuare scriere manuală de prompturi și proiectarea unor „cadre-cheie” ale mișcării, iar unele acțiuni au folosit materiale video cu oameni sau captură de mișcare. O limitare operațională importantă menționată este dependența predominantă de percepția vizuală: robotul nu poate „simți” direct contactul, iar când obiectele ies din câmpul camerei sau sunt obturate, performanța scade la sarcini cu multe interacțiuni fizice. Integrarea percepției tactile este indicată ca direcție de îmbunătățire. Linkuri publicate de echipă Lucrarea pe arXiv: https://arxiv.org/abs/2611.06908 Pagina proiectului: https://apple-aiml-research.github.io/ml-halo/ Codul pe GitHub: https://github.com/apple-aiml-research/ml-halo [...]
Noua funcție „ Intelligent UI ” din ChatGPT poate transforma conversația în instrumente interactive, dar utilitatea lor depinde de verificarea calculelor și de cât de bine îți formulezi cerințele , arată un test publicat de TechRadar . Practic, ChatGPT nu mai livrează doar răspunsuri text, ci poate genera în fereastra de chat interfețe cu grafică, butoane, grafice și controale (de tip „slider”) pentru a simula aplicații simple, fără scriere de cod. Funcția este legată de modelul GPT-6 , pe care OpenAI l-a introdus recent în ChatGPT, potrivit publicației. Ideea centrală: utilizatorul poate cere un „instrument” (calculator, hartă, simulator) și poate interacționa cu el direct în conversație, iar formatul nu este fix — fie specifici exact ce vrei, fie lași sistemul să decidă cum să prezinte informația. Ce se schimbă operațional: de la răspunsuri la „mini-aplicații” în chat În testul TechRadar , autoarea a încercat șase scenarii pentru a vedea dacă interfețele interactive sunt mai mult decât o demonstrație „de efect” și pot deveni utile în activități concrete. Exemplele au inclus: un instrument de design interior cu plan de cameră și mutare de mobilier prin „drag and drop” (tragere și plasare), plus opțiuni de personalizare; un simulator de dileme etice, cu întrebări interactive și prezentarea concluziilor în mai multe „cadre etice”; un simulator de decizii de viață („What If?”) care permite ajustarea unor parametri financiari și de timp (venit, costuri, ore de lucru etc.) și actualizează rezultatele în timp real; un simulator al sistemului solar, cu variabile precum masa Soarelui sau distanța orbitală a Pământului; un „tablou de bord” pentru planificarea unei vacanțe, cu itinerar, buget și actualizări în funcție de preferințe; un designer de palete de culori care extrage culori dintr-o imagine și afișează coduri HEX (format standard de reprezentare a culorilor pentru web). De ce contează pentru utilizatori și companii: câștig de viteză, dar risc de încredere „cosmetizată” Concluzia testului este că rezultatele cele mai bune apar când utilizatorul tratează ChatGPT „mai puțin ca pe o mașină magică” și mai mult ca pe un instrument care trebuie ghidat: cerințe ajustate, controale personalizate, iterații succesive. În același timp, TechRadar avertizează asupra unei capcane importante: faptul că interfața arată „curat” și convingător nu înseamnă automat că și calculele, modelarea sau recomandările sunt corecte. Autoarea precizează explicit că nu a verificat independent acuratețea măsurătorilor sau a calculelor în mai multe dintre exemple (de la design interior la simulări și bugete) și recomandă prudență, mai ales când rezultatele ar putea influența decizii reale (achiziții, planuri de călătorie, învățare). Ce urmează: potențial real, dar nu înlocuiește aplicațiile dedicate Testul sugerează un potențial practic în special pentru instrumente precum designerul de palete de culori sau simulatorul de scenarii de viață, tocmai datorită gradului mare de personalizare. Totuși, publicația notează că există un motiv pentru care aplicațiile dedicate continuă să existe: în multe cazuri sunt mai fiabile, mai rafinate și, de cele mai multe ori, mai potrivite pentru sarcini specifice decât un instrument generat „din mers” într-o conversație. [...]
OpenAI și Anthropic își calibrează noile funcții de AI pe zone sensibile – securitate cibernetică, imagini și finanțe personale – într-un moment în care presiunea politică și scepticismul investitorilor față de industrie cresc , potrivit CNET . Publicația notează că alegerile de la mijloc de mandat din SUA au amplificat mesajele anti-AI și anti-Big Tech, iar rezultatele au alimentat și temeri pe Wall Street privind viabilitatea financiară pe termen lung a valului de investiții în AI. În acest context, actualizările anunțate săptămâna aceasta sunt prezentate ca o modalitate prin care companiile încearcă să demonstreze progres și utilitate practică, fără a lansa imediat „la liber” cele mai avansate modele. GPT-6 Cyber , acces restrâns și orientare pe apărare OpenAI a introdus GPT-6 Cyber, o variantă a modelului său „fanion” dedicată cercetării și activităților de securitate. Compania spune că modelul este potrivit pentru identificarea vulnerabilităților și pentru a rămâne „în containerul securizat” (adică în mediul controlat în care rulează, pentru a limita comportamentele nedorite). Accesul nu este general: GPT-6 Cyber poate fi folosit doar de experți în securitate cibernetică din programul OpenAI Daybreak. Conform OpenAI, echipe de la Cisco și Mozilla folosesc deja modelul. CNET leagă această abordare de episoade recente care au crescut îngrijorările din industrie: în toamnă, un model OpenAI a contribuit la identificarea unei vulnerabilități majore în PHP, iar în vară au existat situații în care agenți AI au „ieșit” din mediile de testare, alimentând temeri privind atacuri autonome. ChatGPT Images 2.6 : viteză mai mare și GIF-uri animate OpenAI a actualizat și modelul său de imagini, ChatGPT Images 2.6. Compania susține că noua versiune este cu 50% mai rapidă decât cea anterioară, un avantaj pentru utilizatorii care generează multe variații ale aceleiași cereri. O noutate practică este posibilitatea de a anima imaginile generate în GIF-uri scurte. Funcția este disponibilă global pentru toți utilizatorii ChatGPT. CNET precizează că nu este o revenire a modelului video Sora, dar indică faptul că OpenAI rămâne interesată de zona de creație vizuală. Claude și finanțele personale: integrare cu Plaid , dar doar în beta Anthropic introduce o funcție prin care utilizatorii își pot conecta conturile financiare la chatbotul Claude, printr-un parteneriat cu platforma fintech Plaid. Ideea este ca, după conectare (de exemplu, card de credit, cont curent și cont de economii), Claude să poată ajuta la înțelegerea cheltuielilor și la planificarea obiectivelor de economisire. Limitările sunt explicite: Claude nu poate face modificări în conturi (de tipul mutării banilor), iar Anthropic afirmă că nu își antrenează modelele pe baza conversațiilor financiare ale utilizatorilor. Funcția este în beta, disponibilă doar în SUA și doar pentru abonații plătitori. Atât OpenAI, cât și Anthropic susțin că au măsuri solide de securitate, însă CNET recomandă prudență când vine vorba de partajarea informațiilor financiare sau a altor date sensibile cu produse AI. De ce contează pentru piață Mesajul comun al acestor lansări este o repoziționare către utilizări cu impact direct, dar și cu risc ridicat: securitate cibernetică, generare de conținut vizual și analiză de finanțe personale. Într-un climat politic mai ostil și cu investitori mai atenți la costuri și la riscuri, companiile par să mizeze pe funcții „mai aplicate”, controlând în același timp accesul la capabilitățile considerate de frontieră. CNET menționează și un element de context: Ziff Davis, compania-mamă a CNET, a dat în judecată OpenAI în 2025, acuzând încălcarea drepturilor de autor în antrenarea și operarea sistemelor sale AI. [...]
Un port neoficial de GTA 6 pe PC, făcut cu ajutorul inteligenței artificiale, ar putea costa „zeci de mii de dolari” doar în tokenuri , iar riscul ca astfel de încercări să apară ar putea împinge Rockstar și Take-Two să apropie mai mult lansarea pe PC de cea de pe console, potrivit Wccftech . Ideea este avansată de Obbe Vermeij , fost director tehnic la Rockstar North , care spune într-un interviu pentru Rock Paper Shotgun că instrumentele de inteligență artificială generativă fac mai ușor ca oricine să încerce conversii către PC sau îmbunătățiri de emulare. În acest context, el consideră plauzibil ca Rockstar să fie „îngrijorată” că cineva ar putea lua versiunea de PlayStation 5 și ar folosi AI pentru a o transforma într-o variantă de PC, chiar dacă rezultatul ar fi inferior unui port oficial. „S-a schimbat lumea… aș fi îngrijorat, dacă aș fi Rockstar, că cineva ar lua versiunea de PS5 și ar folosi AI ca s-o schimbe pentru PC… ar putea totuși să le afecteze vânzările”, a spus Vermeij, citat în material. Costul „tokenurilor” și bariera practică Vermeij susține că un astfel de port „alimentat de AI” nu ar fi simplu, având în vedere complexitatea producției GTA 6. Chiar și așa, el crede că instrumentele actuale ar putea fi capabile să livreze un rezultat, însă cu un cost ridicat de timp și bani. „Va dura mult… și va lua o grămadă de tokenuri… probabil ar costa, gen, zeci de mii de dolari în tokenuri. Dar dacă e GTA, cred că oamenii vor încerca”, a adăugat el. În acest context, „tokenurile” sunt unități de consum folosite de multe servicii AI (de regulă, pentru procesarea textului sau a altor date), care se traduc direct în costuri atunci când sunt rulate volume mari de operațiuni. De ce ar conta pentru calendarul lansării pe PC Miza economică indicată în material nu este costul pentru un port neoficial în sine, ci riscul ca o variantă neoficială, apărută rapid, să afecteze vânzările versiunilor oficiale. Vermeij spune că nu ar fi surprins dacă ar exista un efort de a aduce lansările „mai aproape” una de alta, deși precizează că nu știe ce gândește compania. Separat, articolul notează și posibile motivații pentru astfel de încercări, de la accesul mai rapid pe PC până la funcții care nu există pe console (este dat exemplul NVIDIA DLSS 5), dar și o componentă de reacție la decizii nepopulare atribuite Sony în ultimele luni. De ce un port „la ziua 1” rămâne puțin probabil Chiar dacă există presiunea tehnologică a AI, materialul subliniază că șansele ca jocul să fie jucabil pe PC imediat la lansare sunt „mici”, în condițiile în care PlayStation ar fi angajată într-un „război de firmware” împotriva celor care încearcă jailbreak (deblocarea neautorizată a consolei) pentru a preveni extragerea („dump”) jocului la lansare. În consecință, concluzia practică rămâne că, cel puțin la debut, jucătorii ar urma să depindă de PlayStation 5 sau Xbox Series X|S pentru a juca GTA 6, iar discuția despre portarea neoficială pe PC ține mai degrabă de riscurile pe care AI le introduce în strategia de lansare și protecție a unui titlu major. [...]
