Știri
Știri din categoria Apărare
Israelul a emis noi ordine de evacuare în sudul Libanului, semnalând o nouă escaladare operațională pe teren, în pofida armistițiului invocat de ambele părți, potrivit news.ro.
Forțele de Apărare Israeliene (IDF) le-au cerut marți dimineață locuitorilor din două orașe din sudul Libanului să părăsească zona, susținând că, din cauza „încălcării acordului de încetare a focului de către Hezbollah”, armata este „obligată să acționeze cu forța” împotriva mișcării susținute de Iran. Informațiile sunt relatate de BBC News, citată de news.ro.
IDF a acuzat anterior, în aceeași dimineață, că Hezbollah ar fi lansat două atacuri cu mortiere asupra forțelor israeliene din sudul Libanului. Hezbollah nu a comentat deocamdată acuzațiile.
Luni, atacuri israeliene au ucis 17 persoane în Liban, potrivit Ministerului libanez al Sănătății. Același minister afirmă că numărul morților de joi până acum a ajuns la 110.
Israelul susține că 17 dintre soldații săi au fost uciși în aceeași perioadă și acuză Hezbollah că a lansat „sute” de rachete și drone.
În plan politic și de reglementare a conflictului, situația rămâne ambiguă: Hezbollah nu a fost semnatar al acordului de încetare a focului dintre Israel și Liban, convenit luna trecută, dar a indicat că va respecta termenii dacă Israelul va face la fel. IDF afirmă că acordul îi permite să acționeze împotriva „atacurilor planificate, iminente sau în curs de desfășurare”, interpretare contestată de oficialii libanezi, care acuză Israelul de încălcări repetate ale armistițiului.
Recomandate
Evaluările serviciilor de informații americane indică faptul că Iranul ar avea în continuare nevoie de circa un an pentru a construi o armă nucleară , în pofida noii campanii militare SUA–Israel, ceea ce sugerează că loviturile recente au produs doar daune limitate programului nuclear și că miza s-a mutat pe localizarea și eliminarea stocului de uraniu puternic îmbogățit, potrivit news.ro , care citează Reuters. În evaluările citate, termenul estimat nu s-ar fi schimbat față de vara trecută, când analiștii apreciau că atacul americano-israelian a amânat calendarul cu până la un an. Concluzia rămâne, în mare parte, aceeași și după două luni de război pe care președintele SUA, Donald Trump, spune că l-a lansat parțial pentru a împiedica Teheranul să dezvolte o bombă nucleară. De ce contează: fără control asupra uraniului, efectul militar rămâne limitat Campania începută la 28 februarie s-a concentrat în principal pe ținte militare convenționale, deși Israelul a lovit și o serie de instalații nucleare importante. Faptul că estimarea privind „timpul până la armă” rămâne neschimbată indică, potrivit sursei, că o întârziere semnificativă ar necesita distrugerea sau eliminarea stocului rămas de uraniu puternic îmbogățit (HEU). Războiul este într-o perioadă de suspendare după armistițiul convenit pe 7 aprilie, în vederea unui acord de pace, însă tensiunile rămân ridicate. În acest context, Iranul a blocat traficul prin Strâmtoarea Ormuz , afectând aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol și declanșând o criză energetică globală, potrivit materialului citat. Ce spun estimările: de la 3–6 luni, la 9–12 luni Înainte de războiul de 12 zile din iunie, agențiile de informații americane ar fi evaluat că Iranul ar putea produce suficient uraniu de calitate militară și ar putea construi o bombă în trei până la șase luni, potrivit a două surse. După atacurile SUA din iunie asupra complexelor de la Natanz, Fordow și Isfahan, estimările ar fi fost împinse la aproximativ nouă luni până la un an. Loviturile ar fi distrus sau avariat grav cele trei uzine de îmbogățire despre care se știa că funcționau la acel moment. Punctul vulnerabil: 440 kg de uraniu îmbogățit la 60% nu pot fi localizate Agenția de supraveghere nucleară a ONU nu a reușit să verifice unde se află aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60%, menționează materialul. Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) consideră că jumătate din cantitate era depozitată într-un complex de tuneluri subterane la Centrul de Cercetare Nucleară din Isfahan, dar nu a putut confirma acest lucru după suspendarea inspecțiilor. AIEA estimează că stocul total de uraniu puternic îmbogățit ar fi suficient pentru 10 bombe, dacă ar fi îmbogățit în continuare, potrivit aceleiași surse. Ce opțiuni sunt discutate: inclusiv raiduri terestre pentru recuperarea HEU În ultimele săptămâni, oficialii americani ar fi luat în considerare operațiuni „periculoase” care să împiedice semnificativ eforturile nucleare ale Iranului, inclusiv raiduri terestre pentru recuperarea HEU despre care se crede că este depozitat în tunelurile de la Isfahan. Eric Brewer, fost analist senior al serviciilor de informații americane, a explicat de ce nu este surprinzător că evaluările nu s-au schimbat, în condițiile în care loviturile recente nu au prioritizat ținte legate direct de programul nuclear: „Din câte știm, Iranul încă deține toate materialele sale nucleare.” Incertitudini: asasinatele și apărarea antiaeriană pot schimba ecuația, dar nu există consens Sursa notează că evaluarea capacității nucleare a Iranului rămâne dificilă și că, deși există un consens larg privind capacitatea de a construi o armă, apar și evaluări divergente. Unii oficiali americani, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio, au susținut că loviturile asupra apărării antiaeriene iraniene ar fi redus amenințarea nucleară prin diminuarea capacității Iranului de a-și proteja siturile. Separat, asasinatele atribuite Israelului împotriva unor oameni de știință nucleari iranieni ar fi introdus incertitudini suplimentare. David Albright, fost inspector nuclear al ONU, a spus: „Cred că toată lumea este de acord că știința nu poate fi bombardată, dar know-how-ul poate fi cu siguranță distrus.” Iranul a negat în repetate rânduri că urmărește obținerea de arme nucleare. Agențiile de informații americane și AIEA afirmă că Teheranul a oprit eforturile de dezvoltare a unei ogive nucleare în 2003, deși unii experți și Israelul susțin că a păstrat în secret părți cheie ale programului, potrivit materialului. [...]
Israel intră în faza de modernizare a realimentării în aer , după ce primul său avion cisternă Boeing KC-46A Pegasus a efectuat primul zbor în SUA și ar urma să fie livrat în Israel în „aproximativ o lună”, potrivit TWZ . Aeronava a primit numele ebraic „Gideon”, iar intrarea ei în serviciu este menită să reducă presiunea de pe flota mică și îmbătrânită de KC-707 a Forțelor Aeriene Israeliene (IAF), intens folosită în misiuni la distanță mare. Ministerul israelian al Apărării a transmis că acesta este primul din șase KC-46 comandate, în cadrul unui program mai amplu de consolidare a capabilităților. Imagini recente arată aeronava în configurație de test, fără însemne naționale aplicate încă. De ce contează: capacitate mai mare, dependență mai mică de flota veche Miza operațională este creșterea capacității de realimentare în aer, un multiplicator de forță pentru aviația de luptă, mai ales în scenarii care cer lovituri la distanțe mari. TWZ notează că IAF a folosit intens vechile KC-707 Re’em în operațiuni împotriva Iranului și în alte misiuni de luptă pe rază lungă, ceea ce a alimentat întrebări privind suficiența resurselor de realimentare. În prezent, IAF este evaluată ca având „nu mai mult de șapte” avioane cisternă 707, potrivit aceleiași surse, iar KC-46 ar urma să permită, în timp, retragerea treptată a platformelor considerate depășite. Comanda și costurile: aprobări SUA și contracte pentru primele aeronave Articolul amintește etapele principale ale achiziției: în 2020, Departamentul de Stat al SUA a aprobat o posibilă vânzare de opt KC-46 către Israel, cu un pachet estimat la 2,4 miliarde dolari (aprox. 11,0 miliarde lei); în 2022, Departamentul Apărării al SUA a acordat Boeing un contract de 930 milioane dolari (aprox. 4,3 miliarde lei) pentru primele patru KC-46 destinate Israelului, cu livrări așteptate înainte de finalul lui 2026; anul trecut, Israel a adăugat încă două aeronave la comandă, pe fondul utilizării ridicate a flotei 707. Configurația finală rămâne neclară: „sisteme israeliene” și posibile roluri extinse Ministerul israelian al Apărării susține că KC-46 va fi echipat cu sisteme israeliene și adaptat cerințelor operaționale ale IAF, însă nu precizează ce echipamente vor fi integrate. TWZ indică drept posibilitate ca aeronavele să fie configurate și ca nod de comunicații și comandă-control, similar rolurilor pe care le îndeplinesc deja actualele 707, inclusiv prin comunicații prin satelit pentru legături securizate dincolo de linia vizuală. Rămâne, de asemenea, incert modul în care vor fi livrate aeronavele din perspectiva sistemului de vizualizare la distanță (Remote Vision System – RVS), esențial pentru operarea brațului de realimentare, un element care a creat dificultăți programului KC-46 în SUA, potrivit articolului. Ce urmează Dacă livrarea are loc în intervalul indicat de Ministerul Apărării, IAF intră în următoarele săptămâni într-o etapă de tranziție către o flotă de realimentare mai modernă. În paralel, rămâne de urmărit ce modificări locale va primi „Gideon” și dacă Israel va decide să extindă comanda, scenariu pe care TWZ îl consideră plauzibil. [...]
Israel va investi 119 miliarde de dolari în dezvoltarea propriilor sisteme de armament , o decizie cu impact bugetar major și cu potențiale efecte asupra industriei de apărare și a dependenței de importuri, potrivit Al Jazeera . Premierul Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul va aloca 119 miliarde de dolari (aprox. 535 miliarde lei) pentru dezvoltarea internă a sistemelor militare, argumentând că obiectivul este ca țara să „nu fie dependentă de țări străine”. Informația a fost publicată pe 3 mai 2026, iar materialul nu oferă detalii despre calendarul investițiilor, sursele de finanțare sau programele concrete vizate. În lipsa acestor elemente, rămâne neclar cum va fi etapizat efortul financiar și ce componente ale lanțului de producție militară ar urma prioritizate. [...]
Hezbollah își crește capacitatea de a lovi fără a putea fi bruiat , folosind tot mai des drone cu fibră optică, un tip de armă care ocolește una dintre principalele apărări ale Israelului – războiul electronic – și obligă armata israeliană să se bazeze pe soluții fizice, mai greu de scalat în teren, potrivit CNN . Drona descrisă de CNN este un quadcopter încărcat cu explozibil, care oferă operatorului o imagine „din perspectiva pilotului” (first-person view) asupra țintei, fără să emită semnal radio. Experții citați explică faptul că, în locul unei legături wireless, drona este controlată printr-un cablu de fibră optică ce o conectează direct la operator, ceea ce o face „imună” la bruiaj și îi reduce semnătura electronică – deci și șansele de a fi detectată și localizată. De ce contează: se schimbă raportul cost–efect în apărarea anti-dronă Israelul s-a bazat pe avantajul tehnologic pentru a contracara dronele, în special prin bruiajul frecvențelor folosite la control. În cazul dronelor cu fibră optică, această opțiune devine ineficientă, iar dificultatea crește și la nivel de avertizare timpurie, pentru că nu există un semnal care să fie interceptat. Un cercetător de la Institute for National Security Studies din Israel, Yehoshua Kalisky , este citat afirmând că, în lipsa unei semnături electronice, nu poate fi descoperită nici locația de lansare. Un oficial militar israelian citat de CNN spune că, dincolo de bariere fizice precum plasele, „există puține lucruri care pot fi făcute”, descriind sistemul drept unul „low-tech” (simplu, cu tehnologie relativ accesibilă) adaptat războiului asimetric. Cum funcționează și ce limitări are Potrivit unei surse militare israeliene citate de CNN, cablul de fibră optică – foarte subțire și ușor, aproape invizibil cu ochiul liber – poate ajunge la 15 kilometri sau mai mult, permițând operatorului să rămână la distanță, în timp ce primește o imagine de înaltă rezoluție a țintei. În același timp, aceste drone au o limitare importantă: încărcătura explozivă este relativ mică, deci efectul este mai degrabă unul de lovituri punctuale, nu de distrugere pe scară largă. Tocmai combinația dintre cost redus, precizie și dificultatea de contracarare le face însă „o armă puternică” pentru Hezbollah, notează CNN. Context operațional: atacuri în sudul Libanului și adaptarea IDF CNN relatează că, într-un videoclip Hezbollah publicat duminică, o astfel de dronă lovește o țintă, iar soldații israelieni par să nu observe apropierea ei. Potrivit Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF), atacul l-a ucis pe sergentul Idan Fooks, în vârstă de 19 ani, și a rănit mai multe persoane. Hezbollah ar fi lansat apoi mai multe drone către un elicopter de evacuare sosit la fața locului. Un oficial militar israelian recunoaște că utilizarea plaselor și a altor bariere fizice este o soluție imperfectă și că IDF lucrează împreună cu direcția de informații pentru a găsi metode mai bune de contracarare. Riscul crește, potrivit aceleiași surse, atunci când Hezbollah lansează simultan mai multe drone, ceea ce poate suprasolicita sistemele de identificare și reacție. De unde ar proveni dronele și ce urmează Israelul crede că Hezbollah importă drone civile din China sau Iran și le atașează grenade sau dispozitive explozive similare, rezultând o armă „aproape invizibilă” și precisă, potrivit sursei militare israeliene citate de CNN. În material se menționează că China a negat anterior furnizarea de arme către părțile din conflict și a spus că își respectă obligațiile internaționale. Pe termen scurt, miza operațională este dacă IDF găsește o contramăsură care să funcționeze la scară – dincolo de bariere fizice – într-un context în care Hezbollah „învață repede” și încearcă să coordoneze atacuri, după cum afirmă un oficial israelian citat de CNN. [...]
Israelul a aprobat achiziția a două noi escadrile de avioane F-35 și F-15IA, un prim pas într-un plan de înzestrare de 350 de miliarde de șekeli (119 miliarde de dolari, aprox. 535 miliarde lei) menit să întărească armata și să mențină superioritatea aeriană pe termen lung, potrivit Agerpres . Decizia a fost aprobată de Comitetul Ministerial pentru Achiziții al Israelului și vizează cumpărarea unei a patra escadrile de avioane F-35 de la Lockheed Martin și a unei a doua escadrile de avioane F-15IA de la Boeing , într-o tranzacție evaluată la „zeci de miliarde de dolari”, conform Ministerului Apărării israelian. Ce se cumpără și care este miza operațională Ministerul Apărării susține că noile escadrile vor deveni „piatra de temelie” a dezvoltării pe termen lung a forțelor armate, pentru a răspunde amenințărilor regionale și a păstra superioritatea aeriană strategică. Directorul general al ministerului, Amir Baram, a indicat că achizițiile sunt gândite atât pentru nevoile imediate „în timp de război”, cât și pentru menținerea avantajului militar al Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF) pe un orizont de cel puțin un deceniu. Context: contractul Boeing și pașii următori În decembrie anul trecut, Boeing a primit un contract de 8,6 miliarde de dolari (aprox. 39 miliarde lei) pentru Israel, care include 25 de avioane F-15IA și o opțiune pentru încă 25, mai notează materialul. Următorul pas, potrivit lui Baram, este finalizarea acordurilor cu guvernul SUA și cu omologii militari americani. Legătura cu evoluțiile recente din regiune Oficialii israelieni leagă programul de înzestrare de lecțiile recentei confruntări cu Iranul. Ministerul apărării afirmă că războiul a evidențiat importanța relației strategice SUA–Israel și rolul puterii aeriene avansate, în condițiile în care SUA și Israelul au lansat atacuri aeriene asupra Iranului la 28 februarie, iar un armistițiu este în vigoare din 8 aprilie; Marina SUA menține o blocadă a porturilor iraniene. Ministrul apărării, Israel Katz, a mai spus că noile aeronave ar urma să aducă un „salt tehnologic” prin integrarea capabilităților de zbor autonom și a unor sisteme de apărare de ultimă generație, în logica menținerii superiorității aeriene pentru „deceniile următoare”. [...]
Guvernul a aprobat accesarea împrumutului SAFE de circa 16,68 miliarde euro (aprox. 83,4 miliarde lei), ceea ce deschide drumul către o prefinanțare de 15% (cca. 2,5 miliarde euro, aprox. 12,5 miliarde lei), dar banii vin condiționat, în tranșe, pe baza unor „jaloane” de achiziții și proiecte potrivit Economica . Miza imediată este una operațională și bugetară: România intră într-un mecanism de finanțare europeană cu dobândă competitivă, însă cu obligații de implementare și cu aprobări ulterioare prin lege, în regimul datoriei publice. Cum funcționează SAFE și când pot veni primii bani În cadrul Programului SAFE , Uniunea Europeană pune la dispoziția statelor membre 150 miliarde euro sub formă de împrumuturi pentru investiții în apărare. Pentru România, alocarea este de aproximativ 16,68 miliarde euro, a doua ca mărime după Polonia, conform informațiilor transmise de Executiv. Mecanismul presupune două documente între Comisia Europeană și România: un acord de împrumut , care stabilește perioada de disponibilitate și condițiile detaliate; un acord operațional , care leagă implementarea planului de investiții de accesarea împrumutului. După intrarea în vigoare a acordului de împrumut, Comisia Europeană ar urma să disponibilizeze o prefinanțare de 15% , adică circa 2,5 miliarde euro. Ulterior, sumele se acordă în tranșe , condiționat de îndeplinirea unor jaloane asociate achizițiilor și proiectelor incluse în Planul de investiții al României. Perioada de disponibilitate a împrumutului este până la 31 decembrie 2030 . Prefinanțarea va fi dedusă procentual din tranșele ulterioare până la compensarea integrală, cel târziu până la 31 decembrie 2028 , conform mecanismului din acord. Cine gestionează banii și cine răspunde de jaloane Conform comunicării citate, arhitectura de implementare împarte responsabilitățile astfel: Ministerul Finanțelor : gestionează fondurile acordate României în cadrul instrumentului; Cancelaria Prim-Ministrului : supervizează general Planul; Ministerul Apărării Naționale , MAI , SRI , STS , SIE , SPP , Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Administrația Națională a Penitenciarelor : asigură realizarea proiectelor/achizițiilor din plan și îndeplinirea jaloanelor care condiționează tranșele. După semnare, acordul de împrumut va fi aprobat prin lege , în baza legislației privind datoria publică. Ce achiziții militare sunt incluse în plan (exemple din listă) În lista de achiziții prezentată în material apar, între altele: 139 transportoare blindate 8×8 Piranha 5 și derivate – valoare estimată 831,2 milioane euro; 1.115 platforme de transport auto multifuncționale pe roți – 344,4 milioane euro; 12 elicoptere multi-misiune H225M – 852 milioane euro; mașina de luptă a infanteriei pe șenile (232 bucăți și derivate) – 2,5984 miliarde euro; sisteme și muniții (inclusiv armament individual tip NATO și muniție) – 816,573,877 euro; proiecte pentru apărare aeriană/antidronă (radare, sisteme VSR, C-UAS, SBAMD etc.), cu valori estimate distincte în listă. Documentul adoptat de Guvern este disponibil în material, ca memorandum: memorandum SAFE . Infrastructură rutieră cu utilitate duală: 4,2 miliarde euro Programul include și 4,2 miliarde euro pentru proiecte rutiere cu utilitate duală (civilă și militară), orientate spre conectivitatea strategică către Ucraina și Republica Moldova. Sunt menționate: A7 (Autostrada Moldovei) : Pașcani – Suceava și Suceava – Siret; A8 (Autostrada Unirii) : Pașcani – Iași – Ungheni, inclusiv podul de la Ungheni; Drumul Expres Pașcani – Siret . Aceste investiții, însumând aproximativ 200 km, trebuie finalizate până în decembrie 2030 , conform sursei. SAFE nu este grant: implicații de datorie publică SAFE nu aduce bani nerambursabili, ci un împrumut „foarte avantajos”, cu dobândă estimată la maximum 3%, potrivit materialului. România „nu va plăti nimic timp de 10 ani”, iar rambursarea efectivă ar urma să înceapă în 2035 ; maturitatea împrumutului este extinsă, cu o perioadă de până la 45 de ani pentru plată. [...]
