Știri
Știri din categoria Apărare
Statele Unite cer europenilor să-și asume mai mult din apărarea continentului, potrivit Le Figaro, într-o repoziționare prezentată ca noua „ecuație” impusă de Washington în interiorul NATO.
Publicația scrie că, fără a lua „ad litteram” fiecare declarație a lui Donald Trump, militari americani și europeni din Alianță își derulează planurile și se adaptează. Mesajul de fond atribuit Statelor Unite este că forțele americane rămân un element esențial, dar responsabilitatea apărării Europei trebuie să se sprijine tot mai mult pe statele europene.
În limbaj diplomatic, această orientare este descrisă ca o „europenizare” a Alianței, iar în termeni militari ar însemna o evoluție a strategiei și a modului de instruire. Contextul invocat este dublu: patru ani de la începutul războiului din Ucraina și faptul că Statele Unite sunt absorbite de evoluțiile din Orientul Mijlociu.
În acest cadru, europenii sunt împinși să gândească o nouă modalitate de descurajare a Rusiei în următorii ani, ținând cont de prioritățile globale de securitate ale Washingtonului, notează sursa. Ideea centrală este dezvoltarea capacităților proprii de apărare ale Europei, fără ca articolul să indice un plan de retragere a trupelor americane.
Le Figaro mai menționează că exercițiile aliate „Defender” ar urma să fie înlocuite de o nouă serie, „Sword”, iar schimbarea de denumire ar reflecta o schimbare de abordare. Articolul integral este însă disponibil doar abonaților, astfel că detaliile despre conținutul noilor exerciții nu sunt accesibile din fragmentul publicat.
Recomandate
Polonia ia în calcul un „plan B” de securitate pe fondul declarațiilor lui Donald Trump despre o posibilă retragere a SUA din NATO. Mesajul a fost transmis în această săptămână de ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski , care a spus că Varșovia trebuie să evite să fie luată prin surprindere și să pregătească aranjamente alternative de securitate. „Ar trebui să tratăm retragerea SUA din NATO ca pe un scenariu posibil și să o luăm în serios — noi, în Polonia, mai ales pe flancul estic, și toți, din întreg spectrul politic”, a spus Sikorski pe X. Sikorski a susținut că Polonia are nevoie de diferite „polițe de asigurare” în loc să se bazeze integral pe NATO, fără să detalieze cum ar arăta o abordare alternativă. În același timp, el a reiterat că NATO rămâne „piatra de temelie” a securității Poloniei și că țara vrea să rămână un aliat „bun și loial” al Statelor Unite, dar nu poate ignora declarațiile președintelui american. În articol se arată că Trump a provocat îngrijorare în rândul aliaților în această săptămână, sugerând că SUA ar putea părăsi alianța, invocând frustrarea față de Europa în contextul a ceea ce el consideră a fi lipsa de sprijin pentru războiul de o lună dintre SUA și Israel împotriva Iranului. În acest context, secretarul general al NATO, Mark Rutte, urmează să meargă săptămâna viitoare la Washington pentru o întâlnire cu Trump, vizită despre care se precizează că a fost relatată inițial de The Wall Street Journal și planificată anterior, dar care ar putea include pe agendă și subiectul apartenenței SUA la NATO. Secretarul de stat Marco Rubio a criticat, în această săptămână, țări precum Spania pentru refuzul de a permite accesul SUA la baze și la spațiul aerian pentru operațiuni legate de Iran și a spus că relația dintre SUA și Europa ar trebui reevaluată după conflict. Pentru Polonia, întărirea legăturilor militare cu SUA a rămas o prioritate, Varșovia crescând achizițiile de echipamente militare americane și investițiile în infrastructura folosită de forțele SUA, pe fondul poziționării sale pe flancul estic al NATO. [...]
Ministrul Apărării spune că nu există, acum, un risc pentru securitatea României din conflictul din Iran , potrivit Digi24 . Radu Miruță a declarat la RFI, luni, 6 aprilie 2026, că temerile privind un eventual atac al Iranului asupra României sunt „nejustificate” și că Ministerul Apărării monitorizează situația în coordonare cu aliații. În declarațiile sale, Miruță a susținut că „asupra securității României nu există riscuri în acest moment generate de acest război care a început în Iran”, dar a descris o „vigilență sporită” la nivelul structurilor Armatei Române. Oficialul a adăugat că evoluțiile din zonă sunt urmărite inclusiv prin prisma efectelor indirecte, „în zona economică”, și a posibilelor schimbări în plan internațional legate de capacitățile de apărare ale altor state. „În fiecare zi, de trei ori pe zi, Ministerul Apărării face analize, la milimetru, cu ce se întâmplă acolo.” Întrebat despre scenariul unui atac asupra României pe fondul prezenței de trupe și echipamente americane, vicepremierul a spus că răspunsul este „sigur nu” și a argumentat că evaluările MApN sunt comparate cu cele ale partenerilor, în special din NATO. Potrivit lui Miruță, „nici unul dintre indicatorii acestor analize nu arată o creștere a riscului la adresa securității naționale a României”. Pe componenta de implicare, ministrul a precizat că România „nu este în momentul de față parte din conflictul care se desfășoară în Iran”, dar că, în baza parteneriatului strategic cu SUA, a acceptat solicitarea ca pe teritoriul național să opereze, pentru moment, avioane-cisternă folosite la alimentarea în zbor a altor aeronave. În același context, Miruță a vorbit despre o eventuală contribuție „post-conflict” la eliberarea Strâmtorii Ormuz, menționând capabilități pe care România le-ar putea pune la dispoziție, precum scafandri de mare adâncime, ofițeri de stat major, vânători de mine și structuri de informații militare, subliniind însă că enumerarea nu înseamnă automat angajarea efectivă a acestor resurse. [...]
SUA pregătesc alocarea aproape a întregului stoc de rachete JASSM-ER pentru campania militară în desfășurare împotriva Iranului, potrivit The Jerusalem Post , care citează un material Bloomberg. Bloomberg relatează că rachetele de croazieră JASSM-ER (armament cu rază lungă și profil redus, conceput să fie mai greu de detectat) sunt scoase din stocuri planificate inițial pentru alte regiuni, în cadrul următoarei faze a operațiunilor. Alocarea către teatrul iranian nu înseamnă automat că toate vor fi și lansate, notează publicația. Raportul indică faptul că SUA au folosit intens muniții „standoff” (lovire de la distanță, din afara apărării antiaeriene), inclusiv JASSM-ER , pentru a reduce riscurile pentru personal, în timp ce vizează infrastructură iraniană. Până acum, rachetele ar fi fost lansate de pe bombardiere B-52 și B-1B, precum și de pe avioane de luptă. Un oficial american și unul israelian au afirmat că o parte importantă a apărării aeriene iraniene a fost distrusă, ceea ce ar permite, în unele misiuni, utilizarea unor muniții mai ieftine. Totuși, Bloomberg menționează că riscurile rămân ridicate, invocând doborârea unui F-15E și a unui A-10, precum și avarierea unor elicoptere de salvare de către foc iranian. O persoană familiarizată cu situația a declarat pentru Bloomberg că peste 1.000 de rachete JASSM-ER ar fi fost folosite în primele patru săptămâni ale războiului. Aceeași sursă a spus că alte 47 de rachete au fost utilizate într-o operațiune separată a SUA care l-a vizat pe președintele Venezuelei, Nicolas Maduro. Din perspectiva industriei, Bloomberg arată că SUA au finanțat achiziția a peste 6.200 de rachete JASSM din 2009, iar producția versiunii de bază s-a încheiat în urmă cu aproximativ un deceniu. Lockheed Martin ar urma să producă 396 de rachete JASSM-ER în 2026, cu posibilitatea de a urca până la 860 pe an dacă liniile de producție sunt dedicate integral. „În următoarele două-trei săptămâni, o să-i aducem înapoi în Epoca de Piatră, acolo unde le este locul”, a spus președintele SUA, Donald Trump, într-un discurs de miercuri, fără să precizeze dacă se referă la armata Iranului, la guvern sau la infrastructura civilă. Bloomberg mai consemnează că nu este limpede ce urmează în campanie: o invazie terestră, intensificarea loviturilor sau un acord. Pe fondul deplasării în regiune a unor forțe terestre americane, inclusiv pușcași marini și parașutiști, au apărut speculații privind o posibilă operațiune pentru preluarea insulei Kharg, unde se află principalele terminale petroliere ale Iranului. În plan operațional, șeful Statului Major Interarme al SUA, generalul Dan Caine, a declarat că SUA au început să zboare cu bombardiere B-52 deasupra Iranului, sugerând că situația din spațiul aerian s-a îmbunătățit suficient pentru folosirea unor bombe ghidate JDAM (kit de ghidaj care transformă o bombă convențională într-una de precizie), mai ieftine și mai disponibile. În același timp, Bloomberg notează că Iranul ar fi doborât peste 12 drone MQ-9 în timpul războiului, pe lângă cele două aeronave americane pierdute vineri. Raportul include și o imagine de ansamblu asupra consumului și producției de muniții și interceptori, pe fondul intensificării atacurilor iraniene în regiune: Iranul ar fi lansat peste 1.600 de rachete balistice și aproximativ 4.000 de rachete de croazieră de tip Shahed, pe baza raportărilor oficiale din țările din Golf citate de Bloomberg. Apărarea doar împotriva rachetelor balistice ar necesita cel puțin 3.200 de interceptori. Lockheed Martin produce în prezent circa 650 de interceptori Patriot PAC-3 pe an și vizează 2.000 pe an până în 2030; producția de interceptori THAAD ar urma să crească de la 96 la 400 anual. SUA au tras și sute de rachete Tomahawk; înainte de război ar fi existat aproximativ 4.000 în stocuri. RTX ar fi produs circa 100 de Tomahawk noi în 2025, iar aproximativ 240 mai vechi ar fi fost modernizate la configurația Block V. După mai bine de o lună de lupte, evaluările citate de Bloomberg indică degradarea semnificativă a capabilităților de rachete ale Iranului, dar nu eliminarea lor: doar o parte din arsenal ar fi confirmată ca distrusă, iar un număr substanțial de lansatoare și rachete din stoc ar fi încă operaționale, în pofida loviturilor susținute ale SUA și Israelului. [...]
Militari ucraineni și experți în apărare spun că unele armate NATO rămân în urmă în adaptarea la războiul modern, potrivit Mediafax , care citează o relatare EFE. Diferențele au fost observate în antrenamente și exerciții comune, iar partea ucraineană se teme că Alianța se mișcă prea lent în fața amenințărilor actuale. Un veteran ucrainean identificat ca Mikita, care a urmat instruire militară de bază într-o țară NATO, a spus că o parte din pregătire nu se potrivește cu realitățile de pe frontul din Ucraina și că unele metode sunt încă ancorate în experiențe din Afganistan și Irak. El a indicat, între altele, presupuneri legate de folosirea aviației „fără restricții” și o abordare prudentă față de drone, deși acestea domină câmpul de luptă. „Majoritatea lucrurilor pe care le-am învățat acolo nu sunt aplicabile realităților noastre”, a declarat pentru EFE Mikita, veteran al armatei ucrainene. Pe aceeași linie, Evghen Mezhevikin, adjunct responsabil cu instruirea în Forțele Armate ale Ucrainei, a afirmat că unele trupe NATO sunt „deconectate” de la războiul modern. În paralel, Ucraina își actualizează constant programele, iar o parte tot mai mare a pregătirii are loc pe teritoriul ucrainean, unde pot fi replicate condiții precum utilizarea intensivă a dronelor, a echipamentelor de război electronic (mijloace de bruiaj și perturbare a comunicațiilor) și trageri pe timp de noapte, după cum a spus purtătorul de cuvânt Dmitro Lihovi. Diferențele s-ar fi văzut și în exerciții: specialiști ucraineni în drone ar fi „neutralizat” două batalioane NATO într-un exercițiu din 2025, potrivit unor relatări din presa americană menționate de EFE și confirmate ulterior de unitățile participante, conform textului citat de Mediafax. Ucrainenii au descris și probleme de tactică, precum înaintarea în formațiuni mari fără acoperire adecvată și fără verificarea terenului pentru mine. Separat, într-un exercițiu naval, Ucraina ar fi obținut un rezultat favorabil, iar partenerii ar fi fost impresionați de Delta, o platformă digitală de „conștientizare a situației” care permite schimbul de informații în timp real. În plan instituțional, articolul arată că, la o vizită recentă la Kiev, comandantul suprem aliat pentru transformare din NATO, amiralul Pierre Vandier, a discutat despre o implicare mai mare a Ucrainei în viitoarele exerciții ale Alianței și a recunoscut nevoia de adaptare rapidă. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat în martie că Alianța „învață lecții din experiența de război a Ucrainei” prin Centrul Comun de Analiză, Instruire și Educație, înființat în februarie 2025 în Polonia, însă experți ucraineni avertizează că ritmul schimbării rămâne insuficient, inclusiv în perspectiva unor posibile testări ale flancului estic chiar din 2026. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că NATO înseamnă pentru România siguranță și stabilitate , într-un mesaj transmis duminică, de Ziua NATO. Bolojan a amintit că se împlinesc 22 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pe care o descrie drept un moment ce a consolidat „decisiv” securitatea și parcursul euroatlantic al țării. În același mesaj, premierul a subliniat că apartenența la NATO presupune și responsabilități, pe care România afirmă că și le asumă prin contribuții la securitatea colectivă și prin prezență alături de aliați. „Astăzi marcăm 22 de ani de la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică, un moment care a consolidat decisiv securitatea şi parcursul nostru euroatlantic. Pentru România, NATO înseamnă astăzi siguranţă, stabilitate şi încredere.” Șeful Executivului a mai arătat că, pe fondul „multiplelor provocări de securitate”, este important ca NATO să rămână „unit și puternic”, iar solidaritatea dintre statele membre este, în viziunea sa, elementul care susține capacitatea de răspuns la riscuri. În final, Bolojan a dat asigurări că România va continua investițiile în apărare, modernizarea Armatei și consolidarea rolului de partener pe Flancul Estic, mulțumind celor care „întăresc zi de zi” poziția României în NATO. [...]
Gărzile Revoluției susțin că au distrus un avion american de salvare , potrivit HotNews.ro , care citează agenția iraniană Tasnim, cu informații transmise de AFP și Reuters. Tasnim a relatat că aeronava americană ar fi fost lovită în sudul orașului Isfahan, în timp ce participa la operațiuni de căutare și salvare pentru un pilot american prăbușit în Iran. Publicația iraniană nu a confirmat, însă, anunțul președintelui SUA, Donald Trump, potrivit căruia militarul a fost recuperat. „Un avion inamic american care căuta pilotul unui avion de vânătoare doborât a fost distrus de luptătorii islamici în regiunea sudică a orașului Isfahan”, a scris Tasnim. Separat, relatează Reuters , forțele speciale ale SUA l-au salvat duminică pe pilotul prăbușit vineri „din spatele liniilor inamice”, într-un context tensionat, pe fondul războiului cu Iranul, aflat în a șasea săptămână. Anunțul a fost făcut de Trump și de Casa Albă, iar liderul american a susținut că militarul este rănit, dar în afara oricărui pericol. Într-o declarație publicată de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, pe X , Trump a descris operațiunea drept una dintre cele mai riscante misiuni de acest tip. El a mai afirmat că, în timpul intervenției, nu au existat victime sau răniți în rândul americanilor implicați. Incidentul are loc după ce Iranul a anunțat vineri doborârea unui avion F-15E Strike Eagle, cu echipaj de două persoane. Unul dintre membrii echipajului a fost recuperat în aceeași zi, iar pentru al doilea a fost declanșată o căutare amplă, atât de către Iran, cât și de către Statele Unite. Potrivit The Guardian , acesta ar fi fost primul avion american doborât deasupra Iranului în actualul conflict, iar un general american în rezervă a declarat pentru Associated Press că armata SUA nu a mai pierdut o aeronavă doborâtă de foc inamic de peste 20 de ani, de la invazia Irakului din 2003. [...]
