Știri
Știri din categoria Apărare
Unități ucrainene au doborât pentru prima dată drone iraniene Shahed în Orientul Mijlociu, potrivit Digi24, care citează informații despre misiuni de interceptare desfășurate în mai multe state din regiune.
Relatarea indică faptul că echipele trimise de Ucraina au folosit drone-interceptor produse intern pentru a neutraliza aparate de tip Shahed, o familie de drone de atac de fabricație iraniană folosită pe scară largă în conflictele recente. Detaliile operaționale nu au fost făcute publice, însă, conform TVP World, ar fi vorba despre „mai multe” doborâri.
Deși nu sunt oferite date despre locul exact al interceptărilor, menționează Digi24, BBC Ucraina ar fi raportat „mai multe interceptări reușite” într-una dintre țările din Orientul Mijlociu. În paralel, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat pentru New York Times la începutul lunii martie că Kievul a trimis peste 200 de specialiști în apărarea împotriva dronelor, împreună cu sisteme proprii de interceptare, în Emiratele Arabe Unite, Qatar, Arabia Saudită și Kuweit, precum și la o bază aeriană americană din Iordania.
Zelenski a spus că solicitarea de sprijin ar fi venit din partea SUA pe 5 martie, iar o unitate ucraineană ar fi fost trimisă a doua zi, în pofida declarațiilor președintelui american Donald Trump că Washingtonul nu ar avea nevoie de ajutorul Ucrainei în Golf. Totodată, Zelenski a afirmat că și alte țări din regiune sunt interesate de expertiza ucraineană, iar publicația israeliană Ynet a relatat că premierul Benjamin Netanyahu ar fi cerut discuții cu liderul de la Kiev pe această temă.
Din perspectivă economică și de eficiență militară, miza este costul: dronele-interceptor pot neutraliza amenințări precum Shahed la o fracțiune din prețul apărării aeriene clasice. Digi24 notează că o rachetă PAC-3 pentru sistemul Patriot ar costa aproape 4 milioane de dolari, în timp ce interceptori ucraineni precum „Sting” sau „Octopus” ar costa „câteva mii de dolari” pe unitate.
Ucraina ar avea capacitatea de a produce aproximativ 2.000 de astfel de arme teleghidate pe lună și s-a oferit să pună la dispoziția altor țări jumătate din acest volum, conform informațiilor citate de Digi24. Dacă aceste cooperări se extind, ele pot deschide o piață nouă pentru industria ucraineană de apărare, într-un segment în care raportul cost-efect este esențial pentru protecția infrastructurii și a bazelor militare din regiune.
Recomandate
ISW estimează că Rusia a început ofensiva de primăvară-vară în Donețk , potrivit Biziday , cu obiectivul de a străpunge principala linie ucraineană de apărare din regiune și de a înainta spre Sloviansk, în nordul așa-numitei „centuri ucrainene de fortărețe”. Institutul pentru Studierea Războiului (ISW) apreciază că principalele acțiuni se concentrează pe direcția Liman, descrisă ca o rută care deschide calea către Sloviansk. În acest context, un purtător de cuvânt al unei brigăzi ucrainene mecanizate active în zonă a indicat că Limanul este un punct-cheie, care poate funcționa ca bastion pentru eventuale încercări ruse de cucerire a Slovianskului și Kramatorskului. Conform evaluării citate, joi, 19 martie, unități ruse ar fi executat un asalt la nivel de batalion în direcția Liman, cu peste 500 de militari, zeci de vehicule blindate și tehnică ușoară. Atacul ar fi fost lansat simultan din mai multe direcții, pentru a îngreuna apărarea ucraineană, despre care sursa notează că se bazează în principal pe drone. În paralel, ISW indică pregătiri pentru intensificarea luptelor la sol pe direcțiile Kramatorsk și Kostiantinivka, mai la sud, prin transfer de echipamente și creșterea atacurilor de artilerie și cu drone. Totuși, institutul consideră puțin probabil ca armata rusă să captureze întreaga „centură de fortărețe” în 2026, deși anticipează câștiguri tactice în Donețk, cu pierderi semnificative. Pe fondul amplificării confruntărilor, comandantul-șef al armatei ucrainene, Olekandr Sîrskîi, a transmis că intensificarea presiunii ruse pe mai multe sectoare ale frontului este însoțită de creșterea numărului de militari scoși din luptă. El a susținut că au avut loc peste 200 de ciocniri în mai multe zile consecutive și că, între marți și joi, aproximativ 4.840 de militari ruși ar fi fost uciși sau răniți, în timp ce Ucraina ar recurge la „abordări asimetrice” pentru a prelua inițiativa și a recâștiga poziții. [...]
Israelul va integra lasere de mare putere pe avioane și elicoptere militare , într-un proiect care vizează interceptarea dronelor și a rachetelor la costuri mai mici. Demersul vine pe fondul presiunii tot mai mari asupra apărării antiaeriene, în condițiile în care dronele ieftine sunt folosite pe scară largă în conflictele recente. Compania israeliană Elbit Systems , care ar urma să instaleze sistemele, susține că soluția poate reduce semnificativ costul per interceptare, prin folosirea energiei electrice în locul interceptoarelor clasice. CEO-ul Elbit Systems, Bezhalel Machlis, a declarat pentru Breaking Defense că, în locul unor sisteme scumpe folosite împotriva dronelor ieftine, „poți folosi energie electrică, cu costuri de câțiva cenți”. Sistemele sunt proiectate pentru aeronave cu aripă fixă și pentru elicoptere, iar Elbit a prezentat deja două variante, câte una pentru fiecare tip de platformă. Un avantaj operațional al laserului aerian este eficiența mai bună la altitudine, unde fasciculul este mai puțin afectat de umiditate, ploaie, praf sau alte condiții atmosferice; în plus, țintele pot fi detectate și angajate mai devreme, din aer. Elbit Systems admite că integrarea nu este simplă, invocând provocări legate de dimensiune, răcire și stabilizare, inclusiv necesitatea miniaturizării componentelor și a menținerii țintei „fixate” cu mare precizie în timpul zborului. Machlis a afirmat însă că aceste dificultăți au fost depășite și că sistemele ar urma să devină operaționale în cadrul forțelor aeriene israeliene; într-o prezentare pentru investitori, compania a ilustrat scenariul în care un avion echipat cu laser distruge o rachetă sau o dronă kamikaze, similară modelului Shahed 136. Deși rolul principal este defensiv, reprezentanții Elbit au indicat că laserul de mare putere nu va fi folosit doar pentru apărare, fără a oferi detalii. Proiectul ar urma să completeze sistemele de la sol, inclusiv Iron Beam, un sistem laser dezvoltat împreună cu Rafael Advanced Defense Systems. În același context, oficiali americani susțin că Israelul ar fi informat Washingtonul că nivelul interceptoarelor pentru rachete balistice este „critic de scăzut”, iar guvernul israelian a aprobat alocarea a 2,6 miliarde de șekeli (aproximativ 826 de milioane de dolari) pentru achiziții urgente în domeniul apărării. [...]
Stocurile de rachete sunt „aproape epuizate” , avertizează șeful Rheinmetall, potrivit Mediafax , care citează un interviu acordat CNBC de Armin Papperger, directorul general al celui mai mare producător de armament din Europa. Papperger susține că rezervele de armament din Europa, SUA și Orientul Mijlociu sunt „aproape goale”, pe fondul consumului accelerat de muniții și interceptori în războiul din Orientul Mijlociu, cu accent pe apărarea antiaeriană. Avertisment privind epuizarea rachetelor și presiunea pe apărarea aeriană În interviul citat, șeful Rheinmetall spune că durata conflictului poate împinge rapid piața într-o zonă de deficit sever, în special la rachete și echipamente de apărare antiaeriană. „Nimeni nu știe cât va mai dura războiul. Dacă mai durează încă o lună, aproape că nu vom mai avea deloc rachete disponibile.” Papperger explică această presiune prin asimetria de cost și ritm de producție dintre drone și munițiile folosite pentru a le doborî: dronele pot fi produse în volume mari, la costuri relativ reduse, în timp ce rachetele și sistemele de apărare sunt mai scumpe și necesită timp de fabricație. „E greu să te aperi împotriva dronelor cu rachete”: schimbarea cererii în Orientul Mijlociu Directorul Rheinmetall afirmă că statele din Orientul Mijlociu ar fi ajuns la concluzia că apărarea exclusiv cu rachete împotriva dronelor este dificilă, ceea ce împinge cererea către combinații de capabilități. În acest context, el vorbește despre nevoia unui „mix” de rachete, sisteme modulare de arme și interceptori (muniții sau mijloace dedicate interceptării țintelor aeriene), susținând că această orientare ar putea favoriza vânzările companiei în regiune în următorii ani. Totodată, Papperger anticipează cereri suplimentare pe termen scurt, afirmând că echipa sa se află în Orientul Mijlociu pentru negocieri și că „toate țările din Orient” ar fi interesate să cumpere mai mult din sistemele Rheinmetall. Lecțiile din Ucraina: eficiență, anti-dronă și „trebuie să ai de toate” Papperger spune că războiul din Ucraina a accelerat lecțiile despre rolul dronelor, dar și despre limitele unei singure soluții tehnice. În evaluarea sa, dronele sunt un factor important, însă nu înlocuiesc restul munițiilor și al sistemelor de protecție. El compară costurile, indicând că un proiectil de artilerie ar costa 3.000 de dolari, în timp ce o dronă „de categoria a 2-a” ar depăși, în „lumea occidentală”, 14.000–15.000 de dolari, argumentând că diferențele de preț contează în planificarea stocurilor și a producției. În același timp, șeful Rheinmetall afirmă că ucrainenii ar fi „foarte eficienți” în folosirea muniției aeriene și leagă această eficiență de faptul că, în opinia sa, Rusia nu ar avea „sisteme foarte bune anti-dronă”, concluzionând că pregătirea reală presupune un amestec de muniții și protecție, nu o singură categorie de capabilități. [...]
Traian Băsescu spune că România „nu suntem în deplină siguranță” și avertizează că situația de securitate se poate deteriora rapid, potrivit Mediafax . Fostul președinte a făcut declarațiile duminică seară, la România TV, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al efectelor pe care le vede asupra războiului din Ucraina. Băsescu susține că mutarea atenției și a efortului militar al Statelor Unite către Orientul Mijlociu ar crea condiții favorabile pentru Rusia să avanseze în Ucraina și să se apropie de frontierele României. În acest cadru, el afirmă că Ucraina ar fi „pur și simplu abandonată” și cere ca statele europene să rămână implicate în sprijinirea Kievului. „Nu suntem în deplină siguranță și oricând lucrurile pot evolua rău.” În același discurs, fostul președinte a invocat și blocajul pus de premierul ungar Viktor Orbán asupra unui pachet de sprijin pentru Ucraina, menționat ca fiind de 90 de miliarde de euro. În opinia sa, lipsa acestui ajutor ar împinge Ucraina să se bazeze preponderent pe resurse proprii, ceea ce ar îngreuna rezistența în fața Rusiei. O altă țintă a criticilor a fost secretarul general al NATO, Mark Rutte . Băsescu spune că l-a cunoscut în Consiliul European și afirmă că România nu ar trebui să aibă încredere în el, acuzându-l că își calibrează mesajele mai degrabă pentru a-l mulțumi pe Donald Trump decât pentru a consolida securitatea flancului estic al Alianței. În acest context, Băsescu cere o prezență militară americană „concretă” în Marea Neagră, inclusiv prin dislocarea unui distrugător american, idee despre care afirmă că nu a fost susținută public de Rutte. [...]
NATO spune că nu poate confirma acum că Iranul deține rachete balistice capabile să ajungă în capitale europene, potrivit HotNews.ro , care relatează declarațiile secretarului general Mark Rutte după evaluarea lansată de Israel. Rutte a afirmat, într-un interviu pentru CBS News , că Alianța „analizează” informațiile privind un posibil atac iranian cu rachete asupra bazei americano-britanice Diego Garcia (Oceanul Indian), despre care Israelul susține că ar fi implicat muniții cu rază suficientă pentru a amenința orașe precum Berlin, Paris și Roma. În același timp, șeful NATO a spus că nu poate confirma „în acest moment” această capacitate. „Analizăm asta. Însă dacă acest lucru ar fi adevărat, ar fi cu atât mai mult o dovadă că ceea ce face președintele aici, eliminarea capacității de rachete balistice, eliminarea capacității nucleare din Iran, este crucial”, a răspuns Mark Rutte. Contextul imediat este relatarea din Wall Street Journal, potrivit căreia forțele iraniene ar fi atacat vineri noapte baza Diego Garcia , aflată la circa 4.000 de kilometri de Iran, o distanță care ar depăși semnificativ estimările publice anterioare privind raza maximă a rachetelor iraniene. Conform aceleiași publicații, atacul ar fi eșuat: una dintre rachete ar fi avut o defecțiune tehnică, iar a doua ar fi fost interceptată de rachete SM-3 din sistemele de apărare americane. În declarațiile sale, Rutte a legat subiectul rachetelor de riscul nuclear, avertizând că un Iran dotat cu arme nucleare ar reprezenta „o amenințare directă, o amenințare existențială” nu doar pentru Israel și regiune, ci și pentru Europa și „stabilitatea lumii”. În această logică, el a descris operațiunea lansată de președintele american Donald Trump împotriva Iranului drept „crucială”. Șeful Forțelor de Apărare a Israelului (IDF), Eyal Zamir, a susținut sâmbătă seară, într-un mesaj video citat de The Times of Israel, că Iranul ar fi lansat „o rachetă balistică intercontinentală în două etape” cu o rază de 4.000 km către Diego Garcia și că „Berlin, Paris și Roma se află toate în raza de amenințare directă”. Până acum, informațiile disponibile public indicau că cele mai lungi rachete operate de Iran ar ajunge la aproximativ 2.000 km, ceea ce ar schimba substanțial evaluarea riscului pentru Europa dacă afirmațiile Israelului se confirmă. [...]
Guvernul Elveției a aprobat un program militar de 3,4 miliarde de franci , pe fondul deteriorării climatului de securitate din Europa, potrivit Mediafax . Deși este un stat neutru, Elveția își adaptează planurile de înzestrare la riscuri pe care le consideră tot mai probabile, de la atacuri la distanță la conflicte hibride și utilizarea noilor tehnologii în război. Executivul de la Berna pleacă de la premisa că „războiul Rusiei împotriva Ucrainei” a produs o schimbare majoră de securitate în Europa, cu efecte resimțite și de Elveția. În acest context, autoritățile susțin că armata trebuie reorientată mai ferm spre apărare, cu accent pe consolidarea capacității de răspuns la amenințări precum atacurile la distanță și acțiunile hibride (combinații de mijloace militare și non-militare, inclusiv sabotaj, dezinformare sau presiuni economice). Cea mai mare parte a bugetului este direcționată către apărarea aeriană. Programul prevede achiziția sistemelor germane IRIS-T SLM , pentru care sunt alocate aproximativ 1 miliard de franci, cu obiectivul de a extinde aria de protecție și de a securiza infrastructuri critice suplimentare. Totodată, Elveția intenționează să înlocuiască sistemele de apărare antiaeriană cu rază scurtă, considerate parțial depășite, iar accentul general este pus pe contracararea amenințărilor din aer, în special la joasă și medie altitudine. Pe segmentul anti-dronă, sunt prevăzute aproximativ 70 de milioane de franci pentru protecția împotriva mini-dronelor, atât pentru militari, cât și pentru populația civilă și infrastructurile critice. În paralel, autoritățile vor moderniza radarele, inclusiv prin înlocuirea radarului tactic TAFLIR cu un sistem semi-mobil de rază medie, estimat la aproximativ 150 de milioane de franci. Programul include și investiții de peste 130 de milioane de franci în zona cibernetică și de război electronic, pentru întărirea rețelelor de comunicații, dezvoltarea unor capabilități bazate pe sisteme spațiale și extinderea utilizării rețelelor civile de date în scopuri militare. Separat de pachetul principal, guvernul cere Parlamentului fonduri suplimentare de 394 de milioane de franci pentru costuri asociate achiziției avioanelor F-35A , sumă care, potrivit autorităților, ar permite cumpărarea a aproximativ 30 de aeronave. În plus, pentru programul imobiliar militar sunt alocate 562 de milioane de franci, inclusiv pentru modernizarea unor adăposturi subterane pentru aeronave și pentru lucrări în jurul bazelor aeriene. În prezent, Elveția alocă aproximativ 0,7% din PIB pentru apărare și și-a propus să ajungă la 1% până în 2032, ceea ce ar însemna o creștere treptată a efortului bugetar în domeniu. Contextul european este marcat, în același timp, de majorări ale bugetelor de apărare în statele NATO, pe fondul angajamentelor din alianță și al presiunilor SUA pentru niveluri mai ridicate de finanțare. [...]
