Știri
Știri din categoria Apărare
Rusia își adaptează ofensiva cu drone prin trecerea la modele cu reacție, într-o încercare de a depăși apărarea anti-dronă tot mai eficientă a Ucrainei, potrivit Antena 3. Informația este atribuită serviciilor de informații militare ucrainene și indică o nouă etapă a competiției operaționale dintre dronele de atac și sistemele de interceptare.
Conform evaluării citate, noul model Gheran-4 „cu reacție” ar fi fost dezvoltat ca răspuns la creșterea eficienței dronelor interceptoare ucrainene, într-un context în care apărarea anti-dronă „multi-stratificată” (adică bazată pe mai multe niveluri de senzori și mijloace de lovire) obligă Rusia să își modifice platformele fără pilot. Antena 3 notează că informațiile sunt preluate de la securitynews.ro.
În material sunt enumerate specificații „raportate” pentru Gheran-4, care ar indica o orientare către viteză și manevrabilitate:
Mesajul central al analizei citate este că Ucraina a mizat pe interceptoare ieftine, iar Rusia încearcă să le „iasă din parametri” prin drone de atac mai rapide și mai manevrabile. În consecință, Ucraina ar avea nevoie de detectare mai bună, interceptoare mai rapide, ghidare automatizată (materialul menționează posibil și „AI”, adică inteligență artificială) și o rețea de senzori mai densă.
Totodată, articolul subliniază limitări: Gheran-4 „nu este o armă minune”, ar avea o rază de acțiune raportată mai scurtă decât Gheran-5 și ar depinde în continuare de componente străine, inclusiv motoare chinezești. Chiar și așa, concluzia prezentată este că războiul cu drone se transformă într-o cursă permanentă între masă, viteză, senzori, autonomie, rezistență la război electronic și capacitatea de producție.
Recomandate
Ucraina spune că are nevoie urgentă de interceptori Patriot pentru a contracara principala amenințare aeriană rămasă asupra Kievului – rachetele balistice rusești – în condițiile în care Moscova vorbește despre intensificarea loviturilor asupra capitalei, potrivit Adevărul . Consilierul ministrului Apărării din Ucraina, Serghei Beskrestnov („Flash”), afirmă că Ucraina va răspunde „simetric” dacă Rusia își intensifică atacurile asupra Kievului și a infrastructurii critice. El a comentat amenințările recente ale Moscovei privind noi lovituri asupra capitalei ucrainene. „Avem o singură problemă majoră — rachetele balistice. Ucraina are nevoie urgentă de interceptori pentru sistemele Patriot” De ce contează: apărarea antiaeriană depinde de muniția occidentală Beskrestnov spune că Rusia va continua atacurile aeriene, însă susține că situația privind dronele kamikaze de tip „Shahed” este „semnificativ mai bună” decât anul trecut, pe fondul creșterii eficienței de interceptare prin grupuri mobile și sisteme de apărare dezvoltate de Ucraina. În schimb, rachetele balistice rămân vulnerabilitatea majoră, iar Ucraina depinde de partenerii occidentali pentru aprovizionarea cu muniție antiaeriană, inclusiv interceptori pentru sistemele Patriot. Potrivit estimărilor serviciilor de informații ucrainene citate în material, Rusia ar produce aproximativ 60 de rachete balistice pe lună, deși aceste rezerve „nu sunt nelimitate”. Amenințarea se schimbă: drone „Gheran” mai rapide Oficialul ucrainean a vorbit și despre noile drone rusești din seriile „Gheran-3”, „Gheran-4” și „Gheran-5”, pe care Moscova ar încerca să le transforme în aparate reactive, mai rapide și mai greu de interceptat. Conform afirmațiilor sale, „Gheran-4” ar putea avea o rază de acțiune de până la 800 de kilometri și viteze de aproximativ 500 km/h, iar „Gheran-5” ar funcționa într-un format apropiat de o „dronă-rachetă”. Beskrestnov susține că Ucraina dezvoltă sisteme de interceptare adaptate acestor amenințări și că noile modele ar fi fost deja doborâte. Context: Moscova invocă „lovituri sistematice” asupra Kievului Declarațiile vin după ce ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , i-a transmis secretarului de stat american Marco Rubio că Rusia ar urma să înceapă „lovituri sistematice și consecvente” asupra unor obiective din Kiev. În paralel, Moscova ar fi recomandat statelor străine să își evacueze personalul diplomatic din capitala Ucrainei, alimentând temerile privind o posibilă escaladare a atacurilor asupra orașului. [...]
Țările europene din NATO și Canada au cheltuit anul trecut de peste trei ori mai mult decât Rusia pentru apărare , iar acest avantaj bugetar se vede și în capacități militare precum aviația de luptă, flota de război și artileria, potrivit unui raport Greenpeace citat de Agerpres . Concluzia raportului este că europenii ar depăși în continuare Rusia în domenii militare-cheie chiar și în scenariul unei retrageri a Statelor Unite din Alianță. Raportul, intitulat „Europa singură acasă?”, indică faptul că statele europene membre NATO, împreună cu Canada, au alocat circa 626 de miliarde de dolari (aprox. 2.850 de miliarde de lei) pentru apărare anul trecut, comparativ cu 190 de miliarde de dolari (aprox. 865 de miliarde de lei) cheltuite de Rusia. Unde se vede avantajul: avioane, nave și artilerie Studiul arată diferențe semnificative în mai multe categorii de capabilități: Avioane de vânătoare : 2.215 operate de membrii europeni NATO și Canada, față de 1.064 ale Rusiei; Nave de război : 143 deținute de membrii europeni NATO și Canada, față de 34 ale Rusiei; Sisteme de artilerie : 15.896 la membrii NATO (europeni) și Canada, comparativ cu 5.976 ale Rusiei. Miza pentru Europa: resurse există, coordonarea rămâne problema Autorii raportului susțin că Europa are „resurse enorme de apărare”, inclusiv în ipoteza în care SUA s-ar retrage din NATO. În același timp, ei avertizează că politica de securitate a Europei este afectată de o „cursă necoordonată și costisitoare” pentru proiecte de apărare, ceea ce sugerează riscuri de fragmentare, suprapuneri și cheltuieli ineficiente. [...]
Ucraina pregătește un interceptor balistic mai ieftin decât Patriot , printr-un proiect european numit Freya, aflat în faza de testare a prototipurilor, potrivit Kyiv Post . Miza este reducerea costurilor și a dependenței de rachetele PAC-3 pentru Patriot, într-un moment în care livrările SUA sunt descrise ca fiind sub presiune. La o audiere parlamentară, Denys Shtilerman, co-proprietar și CEO al producătorului ucrainean Fire Point , a spus că programul urmărește dezvoltarea unui sistem capabil să intercepteze rachete balistice. Dacă testele decurg conform planului, primele interceptări ar putea avea loc până la finalul anului, a indicat el. De ce contează: costul interceptării și presiunea pe stocuri Patriot este un element central al apărării Ucrainei împotriva rachetelor rusești de mare viteză, însă publicația notează că aprovizionarea SUA este „întinsă” de războiul din Iran. În acest context, costul muniției devine un factor critic: Ministerul ucrainean al Apărării a descris racheta PAC-3 (generația cea mai nouă) drept „cel mai eficient interceptor” împotriva rachetelor rusești avansate, iar costul este estimat la circa 4 milioane de dolari pe unitate (aprox. 18,4 milioane lei), conform materialului. Tot ca indicator al consumului de muniție, un ofițer superior al Forțelor Aeriene ucrainene a afirmat în martie că, în Orientul Mijlociu, ar fi fost trase până la opt rachete pentru doborârea unei singure drone iraniene, față de una sau două în Ucraina împotriva rachetelor rusești. Cum ar urma să fie construit Freya: parteneriat european și împărțirea tehnologiilor Shtilerman a descris Freya drept un proiect comun european, cu implicarea Germaniei, Franței și Norvegiei. Coordonarea pe partea ucraineană ar fi asigurată de Rustem Umerov, secretar al Consiliului Național de Securitate și Apărare (RNBO). Proiectul ar funcționa prin acorduri interguvernamentale care permit producătorilor de apărare să semneze contracte separate pentru componentele sistemului. Finanțarea ar veni de la companiile participante, iar acordurile între state ar crea mecanisme de partajare a tehnologiilor, potrivit declarațiilor citate. Shtilerman a mai spus că este implicată și o altă companie ucraineană, fără a-i dezvălui numele. Ce știm despre interceptor și integrarea în rețeaua existentă Conceptul Freya a fost prezentat pentru prima dată pe 14 mai și se bazează pe interceptorul FP-7, realizat din materiale compozite și capabil de viteze între 1.500 și 2.000 metri pe secundă (aprox. 5.400–7.200 km/h). Racheta ar urma să folosească un senzor de ghidaj în infraroșu semi-activ, pe care inginerii ucraineni intenționează să îl dezvolte în cooperare cu Diehl Defence (compania germană din spatele sistemului IRIS). Pentru radar, sunt menționate ca opțiuni Saab Giraffe 8A, Saab Giraffe 4A, Ground Master 400 și TRML-4D. Sistemul ar urma să se integreze în rețeaua ucraineană de apărare aeriană și antirachetă prin protocolul NATO Link-16 (un standard de schimb de date între platforme militare). În martie, președintele Volodîmîr Zelenski a spus că Kievul negociază cu două țări nenumite pentru alternative la rachetele PAC-3, dar nu este clar dacă se referea la Freya. [...]
Un atac rapid asupra statelor baltice ar putea bloca reacția NATO prin întârzierea deciziei politice și a întăririlor , într-un scenariu discutat de Știrile Pro TV , pe baza unei analize din Foreign Policy despre vulnerabilitățile alianței în fața unei Rusii care ar ieși din războiul din Ucraina cu o armată mai mare și mai experimentată. Miza, potrivit analizei citate, este că o eventuală încetare a focului în Ucraina nu ar reduce automat riscurile de securitate pentru Europa. Din contră, odată oprite luptele, raportul de forțe ar putea deveni mai nefavorabil pentru europeni, iar capacitatea de descurajare (abilitatea de a preveni un atac prin riscul de represalii) ar ajunge la un minim relativ față de puterea Rusiei. De ce contează: „fereastra” de vulnerabilitate după un armistițiu Foreign Policy argumentează că, într-un orizont în care războiul s-ar apropia de un armistițiu spre finalul acestui an sau în 2027, Europa ar putea intra „în cea mai periculoasă perioadă” în raport cu Rusia. Rațiunea ține de ritmul diferit de acumulare a capacităților: Rusia ar avea o armată crescută numeric, cu aproape cinci ani de experiență de luptă, în timp ce statele europene încă încearcă să recupereze întârzieri, inclusiv în „războiul la distanță” și lovirea țintelor din spatele frontului. În același cadru, analiza susține că pentru Vladimir Putin armata rămâne instrumentul principal de impunere a obiectivelor legate de refacerea unei sfere de influență, ceea ce ar face ca riscurile să fie mai ușor de anticipat: presiunea militară ar deveni opțiunea recurentă. Mecanismul „paralizării”: viteză, fapt împlinit și descurajare nucleară Scenariul descris pornește dintr-un joc de război desfășurat în decembrie 2025 la Universitatea Helmut Schmidt a Bundeswehr-ului german din Hamburg, axat pe decizia politică, nu pe testarea unui plan operațional. Autorul citat spune că, jucând rolul șefului Statului Major rus într-o „Echipă Roșie”, a creat o criză pe flancul estic și a atacat Lituania „din prima mișcare”, ceea ce ar fi copleșit procesul decizional politic și militar german, iar Germania „nu a făcut nimic”. În logica acestui scenariu, trei elemente ar putea bloca reacția alianței: Viteza : Rusia ar avea deja trupe în zonă într-o criză, în timp ce NATO „are nevoie de timp” pentru întăriri – „zile în cel mai bun caz”, dar „săptămâni sau chiar mai mult” în cel mai rău caz. Ocuparea rapidă a unui teritoriu într-o ofensivă limitată, înainte ca un contraatac să se materializeze. Menținerea teritoriului și amenințarea cu escaladarea nucleară , pentru a descuraja un contraatac al NATO. Analiza pune accent și pe o întrebare politică sensibilă, atribuită în special liderilor germani: dacă ar accepta riscul unui război direct, „posibil nuclear”, cu Rusia pentru apărarea unui stat baltic. Ce urmează, în termenii discuției din analiză Textul nu avansează un calendar sau măsuri concrete ale NATO, dar sugerează că punctul critic este timpul de reacție – atât militar (mobilizarea și deplasarea întăririlor), cât și politic (decizia de a răspunde). În această cheie, vulnerabilitatea majoră nu este doar geografică, ci și de guvernanță: capacitatea de a lua rapid decizii într-o criză care evoluează în ore și zile. [...]
Propunerea NATO de a fixa un prag de 0,25% din PIB pentru sprijinul Ucrainei riscă să se blocheze politic , după ce Mark Rutte a admis că unele dintre cele mai mari puteri ale Alianței ar respinge ideea, potrivit Euronews . Miza este una bugetară și de coordonare: un prag comun ar împinge statele europene către un efort anual aproape triplat, dar întâmpină rezistență tocmai în capitale cu greutate în NATO. De ce contează: fără un prag comun, crește riscul de „ajutor în valuri” și negocieri prelungite Rutte a discutat deja propunerea ca țările europene să aloce Ucrainei echivalentul a 0,25% din PIB, argumentând că întărirea militară a Kievului ar contribui implicit la securitatea Europei. Potrivit estimărilor menționate de Rutte, o astfel de decizie ar duce la aproape triplarea ajutorului anual, până la 143 de miliarde de dolari pe an (aprox. 657 miliarde lei). Totuși, șeful NATO a recunoscut că există „multă rezistență” față de ideea unei cifre fixe. „Nu cred că această propunere va fi acceptată, deoarece există multă rezistență față de această cifră fixă de 0,25%. Nu sunt foarte entuziasmați de idee.” Cine ar putea bloca propunerea și care este contextul Potrivit The Guardian , care citează surse apropiate lui Rutte, printre statele care ar refuza se numără Marea Britanie, Franța, Canada, Italia și Spania — adică aliați cu pondere mare, a căror opoziție poate face dificilă transformarea propunerii într-un angajament colectiv. În paralel, articolul notează că există semnale de relaxare a unor sancțiuni: pe 19 mai, Marea Britanie a emis o licență temporară care permite importuri de motorină și kerosen din țiței rusesc, dacă produsele sunt procesate într-o țară terță. Totodată, a fost acordată o licență care permite transportul sau livrarea de gaze naturale lichefiate de la terminalele rusești LNG Sakhalin-2 și Yamal. Ce susținătorii propunerii pot invoca mai departe Euronews arată că propunerea lui Rutte este susținută de cel puțin șapte țări NATO, inclusiv state nordice care ar oferi chiar mai mult de 0,25% din PIB pentru susținerea Ucrainei. În practică, susținerea unui grup de state nu rezolvă însă problema centrală: fără acordul marilor contributori, un prag comun riscă să rămână o țintă politică, nu un mecanism predictibil de finanțare. [...]
SUA iau în calcul reducerea sprijinului militar pentru NATO în scenarii de criză , o schimbare cu potențial impact operațional direct asupra planificării apărării colective și a capacității de reacție a Alianței, potrivit Știrile Pro TV , care citează Agerpres . Informația indică faptul că Washingtonul ar viza diminuarea unor „capacități militare” pe care le-ar pune la dispoziția NATO în cazul unei crize, ceea ce ar putea obliga statele europene să acopere mai mult din necesarul de forțe și mijloace în eventuale planuri de apărare și descurajare. De ce contează: presiune pe capacitatea de reacție și pe împărțirea sarcinilor O astfel de repoziționare ar schimba echilibrul practic al contribuțiilor în interiorul NATO, într-un moment în care Alianța își calibrează postura de apărare pe flancul estic. În termeni operaționali, reducerea unor capabilități americane ar putea însemna timpi mai mari de mobilizare sau nevoi suplimentare de resurse din partea aliaților europeni pentru a menține aceleași niveluri de pregătire. Ce se știe despre capabilitățile vizate Materialul menționează intenția de a reduce semnificativ anumite capacități militare în cadrul Alianței, însă, în textul furnizat, detaliile concrete despre exact ce capabilități ar urma să fie diminuate nu apar explicit. Informația rămâne, așadar, la nivel de direcție generală, așa cum este prezentată de sursa citată. Ce urmează Dacă discuțiile se concretizează, efectul imediat ar fi o reevaluare a planurilor NATO pentru situații de criză și o posibilă accelerare a eforturilor europene de a acoperi goluri de capacitate. În acest stadiu, articolul nu oferă un calendar sau o decizie formală, ci doar semnalul unei intenții aflate în discuție. [...]
