Știri
Știri din categoria Apărare
O dronă americană discretă, asociată programului RQ-180, a fost observată zburând deasupra Greciei, potrivit Interesting Engineering. Aparatul, descris în relatări drept un UAV (vehicul aerian fără pilot) de tip „stealth” pentru misiuni la mare altitudine și anduranță ridicată (HALE), ar fi fost văzut în plină zi în zona Larissa.
Publicația notează că drona ar fi fost identificată ca RQ-180 și ar fi folosită pentru supraveghere și recunoaștere, inclusiv în spații aeriene puternic apărate. În lipsa unor confirmări oficiale, informațiile rămân în zona raportărilor din surse deschise, pe fondul caracterului clasificat al programului.
Din punct de vedere al configurației, RQ-180 este prezentată ca având un design de tip „aripă zburătoare”, comparat cu cel al bombardierului B-2 Spirit și, ca aspect general, cu platforme stealth precum B-21. Conform articolului, această arhitectură ar contribui la reducerea semnăturii radar, alături de alte măsuri specifice aeronavelor cu vizibilitate redusă pentru senzori (materiale absorbante radar și gestionarea emisiilor termice și electronice).
În ceea ce privește momentul și locul observației, informațiile citate arată că aparatul a fost văzut în zona bazei aeriene Larissa (Larissa Air Base), cunoscută și ca Larissa National Airport, prima dată pe 18 martie. Relatează The War Zone că un observator local, Efthymios Siakaras, a publicat două clipuri video noi cu aeronava în zbor, unul duminică și altul luni, care ar oferi imagini mai bune asupra aparatului.
Un alt element de interes este infrastructura de la Larissa. Consemnează The Aviationist că în zonă există două hangare situate departe de restul clădirilor aeroportului, care ar fi putut fi construite pentru a susține operațiuni discrete cu drone; în același timp, MQ-9 Reaper americane dislocate acolo ar opera, potrivit relatării, din hangare aflate la nord, vizibile și în imagini satelitare. Pe baza imaginilor satelitare istorice, hangarele menționate ar fi fost ridicate în ultimii ani.
La nivel de capabilități, articolul indică faptul că RQ-180 este asociată cu zboruri la altitudini foarte mari, posibil peste 60.000 de picioare (aproximativ 18.300 metri), și cu misiuni de durată, potențial de peste o zi, în funcție de cerințe. În plus, aparatul este descris ca fiind orientat către culegere de informații din semnale (SIGINT, adică interceptarea și analiza comunicațiilor și emisiilor radar) și sprijin pentru război electronic, prin senzori care ar putea intercepta comunicații, urmări emisii radar și construi o imagine electronică a apărării adverse.
Recomandate
SUA iau în calcul un „plan B” militar pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz , iar Washingtonul sugerează că aliații ar putea fi chemați să contribuie, pe fondul riscului ca Iranul să mențină blocată ruta maritimă sau să condiționeze tranzitul navelor comerciale, potrivit Știrile Pro TV . Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat, la o reuniune ministerială NATO desfășurată în Helsingborg (Suedia), că obiectivul preferat rămâne un acord prin care Iranul „să deschidă strâmtoarea” și „să abandoneze ambițiile sale nucleare”, însă SUA analizează și varianta unei intervenții dacă Teheranul refuză să deblocheze artera navigabilă. În declarațiile sale, Rubio a avertizat că, în scenariul în care Iranul ar continua să țină strâmtoarea închisă sau ar amenința navele care nu i se supun ori nu plătesc o taxă de traversare, „cineva va trebui să facă ceva” și a punctat că există state care ar fi afectate de închidere „mai mult decât chiar Statele Unite”. Coaliție, nu neapărat misiune NATO Rubio nu a indicat ce țări ar fi interesate să participe la o eventuală operațiune, dar a spus că, deși SUA au capacitatea de a acționa unilateral, ar prefera o acțiune în cadrul unei coaliții. Totodată, șeful diplomației americane a nuanțat că nu este obligatoriu ca intervenția să fie o misiune NATO, însă „țările NATO ar putea contribui”. Inițiativa franco-britanică și limita ei: scenariul necooperării Iranului Rubio a făcut referire și la o inițiativă franco-britanică ce ar preconiza desfășurarea unor dragoare de mine pentru curățarea strâmtorii după încetarea ostilităților, în contextul unui armistițiu. El a susținut însă că mecanismul respectiv nu acoperă situația în care Iranul refuză să coopereze. „Avem un plan pentru momentul când focul va înceta. Dar ceea ce eu spun este că avem nevoie de un plan B pentru cazul în care focul va continua.” Franța respinge o intervenție NATO În ziua precedentă, Franța a reafirmat că respinge o eventuală intervenție NATO pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz, argumentând că Orientul Mijlociu nu este acoperit de dispozițiile Tratatului Atlanticului de Nord, mai notează materialul. Rubio a mai spus că vede un „ușor progres” în discuțiile cu Iranul, dar a avertizat că SUA nu vor accepta ca Teheranul să impună un sistem de taxare a navelor comerciale care traversează Strâmtoarea Ormuz. [...]
Marea Britanie pare să fi oprit temporar zborurile de supraveghere ale RAF deasupra Mării Negre , după un incident în care avioane rusești s-au apropiat „periculos de aproape” de o aeronavă britanică de recunoaștere, potrivit Adevărul . Dacă pauza se confirmă, ea ar însemna o reducere a prezenței operaționale britanice într-o zonă-cheie pentru monitorizarea activităților militare ruse și pentru sprijinul informațional acordat Ucrainei. Date publice de monitorizare a traficului aerian indică faptul că niciun avion Boeing RC-135 Rivet Joint al Royal Air Force nu ar mai fi operat în regiune după 21 aprilie, notează The Daily Mail, citat de Adevărul. În mod obișnuit, astfel de aeronave efectuează aproximativ două misiuni pe săptămână în zona Mării Negre. Incidentul invocat: apropiere la câțiva metri și declanșarea sistemelor de urgență Potrivit Ministerului Apărării britanic , un avion de vânătoare rusesc Sukhoi Su-35 s-a apropiat atât de mult de aeronava britanică încât i-a declanșat sistemele de urgență și i-a dezactivat pilotul automat. În același episod, un Sukhoi Su-27 ar fi făcut șase treceri în apropierea avionului RAF, ajungând la aproximativ șase metri de botul aeronavei britanice. De ce contează: risc operațional și semnal pentru misiunile NATO Surse militare citate de presa britanică susțin că aeronavele Rivet Joint nu își dezactivează, de regulă, transponderele când operează în spațiul aerian internațional, tocmai pentru a putea fi urmărite public și pentru ca Moscova să știe că activitățile rusești sunt monitorizate. Analistul militar Tim Ripley apreciază că suspendarea aparentă indică faptul că RAF tratează cu seriozitate amenințările rusești, mai ales în contextul unui incident din septembrie 2022 , când un pilot rus ar fi încercat să doboare o aeronavă Rivet Joint. Ripley afirmă că Rusia suspectează că aceste misiuni furnizează informații utile Ucrainei și că este preocupată de ele. Poziția Londrei: fără detalii, dar angajamentul față de NATO rămâne Ministerul britanic al Apărării a refuzat să ofere detalii suplimentare despre misiunile curente, invocând că Regatul Unit cooperează cu aliații NATO în operațiuni de monitorizare aeriană și că nu dorește să ofere informații utile adversarilor. Totuși, Londra susține că incidentul nu schimbă angajamentul față de apărarea NATO. „Acest incident recent nu va diminua angajamentul Regatului Unit de a apăra NATO, aliații noștri și interesele noastre împotriva agresiunii ruse”, a transmis un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării. [...]
Grecia își extinde flota de suprafață prin achiziția a două fregate italiene din clasa Bergamini (FREMM) , decizie aprobată de Consiliul pentru apărare și afaceri externe (KYSEA), potrivit Agerpres . Măsura vine în contextul în care Atena își consolidează capacitățile navale și continuă un program mai amplu de modernizare a forțelor armate. Pe lângă cumpărarea celor două fregate FREMM, KYSEA a aprobat și modernizarea fregatelor MEKO, furnizate inițial de grupul german ThyssenKrupp Marine Systems (TKMS). Premierul Kyriakos Mitsotakis a menționat că deciziile au fost comunicate pe pagina sa de Facebook, fără a indica prețul achiziției sau costurile modernizării. În același pachet de măsuri, guvernul grec avansează și cu achiziția de echipamente noi de criptare, cu scopul de a crește confidențialitatea comunicațiilor forțelor armate. Următorul pas: votul din Parlament Deciziile KYSEA trebuie aprobate de Parlamentul Greciei, unde partidul de guvernământ Noua Democrație deține majoritatea absolută, ceea ce reduce riscul unui blocaj politic, dar păstrează procedura legislativă ca etapă obligatorie. Context: cheltuieli ridicate pentru apărare și tensiuni recurente cu Turcia Grecia este prezentată ca un client important al industriei de apărare europene și americane și se află, în prezent, între cele patru state NATO care alocă peste 3% din PIB pentru apărare, alături de Polonia, Estonia și Letonia. Atena invocă frecvent tensiunile recurente cu Turcia – rival istoric și, totodată, aliat în NATO – pentru a justifica achizițiile de armament. În ultimii ani, Grecia a derulat și alte programe majore: în 2021 a comandat 24 de avioane de vânătoare Rafale din Franța și trei fregate din clasa Belharra, într-un pachet de peste 5,5 miliarde de euro (aprox. 27,5 miliarde lei), la care a adăugat anul trecut o a patra fregată. Acordul franco-grec a fost reînnoit la finalul lunii aprilie, în timpul vizitei oficiale la Atena a președintelui francez Emmanuel Macron. Separat, Grecia a lansat o modernizare a armatei pe o perioadă de 12 ani, cu un buget de aproximativ 25 de miliarde de euro (aprox. 125 miliarde lei), care include planuri pentru un sistem antirachetă, antiaerian și antidronă denumit „Scutul lui Ahile” (potrivit sursei, fără detalii suplimentare despre calendar sau contracte). [...]
Doar 17% dintre germani cred că Bundeswehr poate apăra țara , un semnal de risc pentru capacitatea Germaniei de a susține pe termen lung efortul de securitate din Europa, potrivit Știrile Pro TV , care citează un sondaj Insa publicat de ziarul Bild și preluat de dpa. Sondajul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.005 respondenți, în perioada 21–22 mai. Doar 17% dintre cei chestionați au aprobat pe deplin sau „într-o oarecare măsură” afirmația că forțele armate germane ar putea apăra Germania în mod adecvat, în timp ce 72% au considerat că nu ar face-o. Îngrijorarea față de un atac al Rusiei rămâne minoritară Pe componenta de amenințări convenționale, 38% dintre respondenți s-au declarat îngrijorați de un posibil atac din partea Rusiei, iar 50% au spus că nu sunt îngrijorați. Procentul celor neîngrijorați este însă în scădere față de 52% înregistrat în septembrie 2025, potrivit datelor citate. Teama de atacuri cibernetice și dezinformare, mai ridicată decât cea de război clasic În schimb, îngrijorarea este „considerabil mai mare” în zona riscurilor digitale: două treimi dintre respondenți au spus că se tem de atacuri cibernetice, sabotaj sau dezinformare țintită, în timp ce 22% s-au declarat puțin sau deloc îngrijorați. Pentru decidenți, combinația dintre încrederea redusă în capacitatea de apărare și percepția accentuată a riscurilor hibride (atacuri cibernetice, sabotaj, dezinformare) indică o presiune suplimentară pe prioritizarea investițiilor și a măsurilor operaționale de securitate, inclusiv în zona de protecție a infrastructurii și a spațiului informațional. [...]
Programul SAFE ar putea fi aprobat în Parlament săptămâna viitoare, dacă partidele ajung la un acord politic , ceea ce ar debloca cadrul de decizie pentru un instrument european orientat spre investiții urgente în securitate și apărare, potrivit news.ro . Vicepremierul Tánczos Barna a spus că aprobarea depinde „fără doar și poate” de o înțelegere în Legislativ, pe fondul disputelor publice legate de negocierile programului. Declarațiile au fost făcute duminică, la Digi 24, în contextul unor acuzații de trafic de influență vehiculate în spațiul public la adresa premierului Ilie Bolojan și a vicepremierului Oana Gheorghiu. Tánczos Barna a afirmat că nu crede în aceste acuzații, argumentând că „opțiunile sunt foarte, foarte limitate”. De ce contează: aprobarea politică fixează direcția de achiziții și parteneriate Vicepremierul a indicat că, încă de la primele discuții despre SAFE (la reuniuni ale miniștrilor de finanțe, în ianuarie–februarie anul trecut), mesajul a fost unul consistent: „tehnologie europeană, armament european pentru o armată europeană”. În această logică, el a susținut că selecția furnizorilor pornește de la o listă scurtă de companii capabile să livreze tehnologie „la cel mai înalt nivel mondial”, iar de acolo se aleg „cele mai bune combinații”. Ce spune Tánczos Barna despre negocieri Tánczos Barna a precizat că nu a participat la negocierile SAFE, dar consideră că negociatorii nu ar fi avut alternative reale față de variantele „aprobate sau prezentate”. „Nu am participat la negocierile SAFE, dar nu cred că aveau alte variante decât cele pe care le-au aprobat sau le-au prezentat”, a afirmat Tánczos Barna. În același timp, el a insistat că, pentru a trece de disputele privind „cine cu cine a negociat” și „cum s-au făcut înțelegerile”, este necesar un acord politic în Parlament. Ce urmează Potrivit vicepremierului, SAFE ar putea intra la vot și ar putea fi aprobat săptămâna viitoare, condiționat de existența unei majorități și a unui acord politic în Legislativ. Materialul citat nu oferă detalii despre calendarul exact al procedurii parlamentare sau despre forma finală a aprobării. [...]
Zelenski avertizează că Rusia ar putea folosi rachete Oreșnik într-un atac combinat, greu de interceptat , iar populația este îndemnată să trateze cu maximă seriozitate alertele de raid aerian „începând din această seară”, potrivit Biziday . Președintele Ucrainei spune că serviciile ucrainene de informații, împreună cu parteneri americani și europeni, au date că Rusia s-ar pregăti să folosească racheta strategică cu rază medie Oreșnik ca parte a unui atac mai amplu, care ar putea viza inclusiv Kievul. Zelenski precizează că informațiile sunt în curs de verificare. În același mesaj, liderul ucrainean afirmă că au fost observate pregătiri care indică posibilitatea unui „atac combinat”, adică o lovitură cu mai multe tipuri de armament, în care ar putea fi incluse și armele cu rază medie de acțiune menționate. Ce înseamnă riscul operațional: viteză mare și interceptare dificilă În contextul avertismentului, Biziday notează că Rusia a lansat până acum două rachete Oreșnik asupra Ucrainei, fără încărcătură. Racheta este descrisă cu următoarele caracteristici, care îi cresc potențialul de impact într-un atac amplu: greutate de circa 35 de tone; poate transporta șase focoase (nucleare sau convenționale); rază operațională „prezumată” la 6.000 km; viteză de peste 12.000 km/h, ceea ce o face „foarte dificil de interceptat”. Avertisment și către aliați: presiune „preventivă” asupra Moscovei Zelenski le transmite aliaților că, dacă Rusiei „i se permite să distrugă vieți la o asemenea scară”, atunci „niciun acord” nu va împiedica alte regimuri similare să comită agresiuni. El cere un răspuns al comunității internaționale care să fie „preventiv, nu post factum” și solicită presiune asupra Moscovei „pentru ca aceasta să nu extindă războiul”. Informațiile sunt atribuite de Biziday surselor Kyiv Independent și RBC-Ukraine , fără ca în material să fie indicate linkuri către acestea. [...]
