Știri
Știri din categoria Apărare
Intrarea unei noi drone în spațiul aerian românesc a declanșat o alertă operațională în nordul județului Tulcea, cu ridicarea de la sol a două aeronave F-18 și a unui elicopter pentru monitorizare, potrivit G4Media. Ținta a fost detectată în zona Chilia Veche, iar populația a fost avertizată prin RO-Alert.
Ministerul Apărării Naționale a transmis că, în noaptea de 26 septembrie, sistemul de supraveghere radar a identificat o țintă aeriană care evolua în proximitatea frontierei fluviale, în zona localității Chilia Veche. În urma notificării către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, la ora 23.32 a fost emis un mesaj RO-Alert pentru nordul județului Tulcea.
Pentru monitorizarea situației au decolat două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de luptă „Poliție Aeriană Întărită” (misiune NATO de întărire a apărării aeriene), precum și un elicopter IAR-330 SOCAT al Forțelor Aeriene Române.
Conform semnalelor radar invocate de MApN, ținta aeriană a pătruns în spațiul aerian național în apropiere de Chilia Veche și a urmat, pentru câteva minute, un traseu aproape paralel cu brațul Chilia. Semnalul radar a fost pierdut în zona localității Pardina, iar alerta aeriană a încetat la ora 00.48.
În material nu sunt oferite detalii despre originea dronei sau despre locul în care ar fi ajuns după pierderea semnalului radar.
Recomandate
Ridicarea de la sol a două aeronave F-18 și a unui elicopter militar românesc arată că România a activat rapid procedurile de poliție aeriană după ce o dronă a pătruns în spațiul aerian național, în noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit Antena 3 , care citează informațiile Ministerului Apărării Naționale (MApN). Ținta a fost detectată de sistemul de supraveghere radar în zona localității Chilia Veche, în proximitatea frontierei fluviale. MApN precizează că drona a intrat în spațiul aerian românesc cu puțin înainte de miezul nopții și a urmat, timp de câteva minute, „un traseu aproape paralel cu brațul Chilia”. La ora 23:32, autoritățile au transmis un mesaj RO-Alert către locuitorii din județul Tulcea, după ce Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației. Ce forțe au fost ridicate și ce s-a întâmplat cu ținta Conform comunicatului MApN, pentru monitorizarea situației au decolat: două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de luptă de Poliție Aeriană Întărită (misiune NATO de întărire a apărării aeriene); un elicopter IAR-330 SOCAT al Forțelor Aeriene Române. Semnalul radar a fost pierdut în zona Pardina, iar alerta aeriană a încetat la ora 00:48. MApN nu menționează proveniența dronei. [...]
O dronă a intrat în spațiul aerian al României și s-a prăbușit în Suceava, fără victime sau pagube , după ce a evoluat aproximativ patru minute, potrivit informațiilor transmise de Biziday , care citează actualizări ale Ministerului Apărării Naționale (MApN) . Incidentul a declanșat proceduri de alertare a populației și ridicarea de la sol a unor aeronave militare pentru monitorizare. MApN precizează că „ținta aeriană” a pătruns în spațiul aerian național prin nordul județului Botoșani, iar ulterior s-a prăbușit în apropierea localității Solca, județul Suceava. La locul prăbușirii, echipele de intervenție ale Ministerului Afacerilor Interne au securizat perimetrul și au identificat „o dronă de mici dimensiuni”, fără incendiu. Reacția operațională: avioane F-16 și elicopter pentru supraveghere În urma detectării țintei pe radar, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă pentru Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situației. Populația din județele Botoșani și Suceava a fost avertizată printr-un mesaj RO-Alert transmis la ora 06:26, după notificarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență de către Centrul Național Militar de Comandă. Ulterior, la ora 7:21, un elicopter IAR-330 SOCAT a decolat de la Baza 95 Aeriană Bacău pentru monitorizarea situației în zonă, conform actualizării MApN. Context: alertă separată în Tulcea, fără pătrunderi raportate În același flux de informare, MApN a relatat și un episod distinct din noaptea precedentă, în județul Tulcea, unde radarele au detectat un grup de ținte aeriene pe teritoriul Ucrainei, în apropierea localității Chilia Veche. Preventiv, a fost emis un mesaj Ro-Alert la ora 4:41, iar două aeronave F-18 spaniole au fost ridicate de la sol de la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Alerta aeriană din Tulcea a încetat la ora 5:44, iar MApN a transmis că nu au fost raportate pătrunderi în spațiul aerian național în acel caz. [...]
O alertă aeriană activată lângă Galați a declanșat procedurile de reacție ale MApN , inclusiv decolarea a două F-16 și transmiterea unui mesaj RO-ALERT , fără ca autoritățile să raporteze pătrunderi în spațiul aerian național , potrivit Agerpres . Radarele Ministerului Apărării Naționale au detectat, în noaptea de joi spre vineri, o țintă aeriană la 20 de kilometri est de Galați. Ca parte a măsurilor de monitorizare, două aeronave F-16 au decolat de la Baza Aeriană Borcea. În paralel, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din estul județului Galați și nordul județului Tulcea. La ora 3:27 a fost transmis un mesaj RO-ALERT. Alerta aeriană a încetat la ora 4:14. MApN precizează că nu au fost raportate pătrunderi în spațiul aerian național. [...]
Două sisteme antiaeriene modernizate pentru lupta antidronă nu au trecut recepția, ceea ce prelungește livrarea și activează penalități pentru contractul derulat cu Rheinmetall , potrivit news.ro . Informația indică un blocaj operațional în punerea în serviciu a capabilităților antidronă, în condițiile în care două dintre cele patru sisteme trimise la modernizare au „picat” testele de recepție. Potrivit G4Media.ro, care citează un document al Ministerului Apărării Naționale, este vorba despre două dintre cele patru sisteme de apărare antiaeriană formate din 24 de tunuri, trimise de România la compania germană Rheinmetall pentru modernizare și transformare pentru lupta antidronă. Primele două sisteme ar fi trebuit livrate în aprilie 2026, însă nu au trecut testele de recepție. În acest context, compania germană „și-a asumat înlocuirea” celor două sisteme, iar partea română a aplicat penalități pentru întârzieri, conform aceleiași surse citate în material. Reacția președintelui: recepția „se poate corecta” Președintele Nicușor Dan a comentat miercuri, la New York, situația, afirmând că astfel de cazuri pot apărea și că procedura de recepție poate fi ajustată. „Legat de ce mă întrebați cu Rheinmetall, se mai întâmplă. Este o procedură de recepție care se poate corecta. Din câte înțeleg, nu este pe programul SAFE , ci pe o achiziție anterioară a statului român, se mai întâmplă lucrurile astea” Declarația a fost făcută într-un interviu acordat Antena 3, potrivit news.ro. Ce înseamnă, practic, pentru program Din datele prezentate în articol, consecințele imediate sunt: întârzierea livrării unor sisteme modernizate pentru lupta antidronă (primele două erau așteptate în aprilie 2026); necesitatea înlocuirii echipamentelor care nu au trecut recepția, asumată de Rheinmetall; aplicarea de penalități pentru întârzieri de către partea română. Materialul nu oferă detalii despre calendarul noilor livrări sau despre valoarea penalităților aplicate. [...]
Rusia evită să confirme dacă Deveselu rămâne o țintă, menținând incertitudinea de securitate în regiune , potrivit Euronews , care relatează despre răspunsul dat de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , la Adunarea Generală a ONU . Întrebat dacă afirmația din 2016 a lui Vladimir Putin — că scutul de la Deveselu ar putea deveni o țintă pentru Rusia — mai este valabilă, Lavrov a răspuns ironic: „Păi, acest lucru este secret”, citat de agenția rusă Tass . Răspunsul nu clarifică poziția Moscovei, dar păstrează tema Deveselu în registrul de presiune politică și militară. Deveselu, între rol defensiv și acuzațiile Moscovei Baza de la Deveselu a fost inaugurată în urmă cu zece ani, în prezența americanilor care asigură componentele instalației antirachetă Aegis Ashore și lansatoarele MK-41. Conform informațiilor prezentate, instalația dispune acum și de rachete interceptoare SM-3. La inaugurarea din 2016 a participat și șeful NATO de la acea vreme, John Stoltenberg, moment în care Putin a spus că Rusia va trebui „să ia măsuri”. De atunci, Kremlinul a susținut în mod repetat că americanii ar putea ataca Rusia prin scutul de la Deveselu, deși instalația este prezentată ca fiind defensivă, cu scopul de a proteja Europa de Iran. Mesajele de la ONU: „Europa blochează” încheierea războiului, spune Lavrov Tot de la tribuna Adunării Generale a ONU, Lavrov a afirmat că „Europa blochează încheierea războiului din Ucraina” și că „pune în pericol miliarde de oameni”. În intervenția citată de Euronews, șeful diplomației ruse a acuzat Occidentul că a „distrus” sistemul de securitate european și că „inundă” Ucraina cu arme, susținând că acestea ar fi folosite inclusiv pentru atacuri cu drone și rachete asupra civililor și infrastructurii civile. „Europa face tot posibilul pentru a împiedica o soluționare pașnică și pentru a zădărnici perspectivele unor negocieri importante pentru mai multe părți, inclusiv administrația Trump.” Replica lui Zelenski: Rusia ar vrea să extindă războiul În același context, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că „numeroase rapoarte de informații” ar indica intenția Rusiei de a extinde războiul și în alte țări sau regiuni. Zelenski a susținut că Rusia nu se pregătește să pună capăt războiului „cel puțin nu acum” și că Putin „caută scuze” pentru a continua conflictul. „Este clar că rușii nu se pregătesc să pună capăt războiului, cel puțin nu acum.” În ansamblu, răspunsul evaziv al lui Lavrov pe tema Deveselu și acuzațiile reciproce de la ONU indică menținerea unei retorici de confruntare, fără semnale concrete de detensionare pe componenta de securitate regională. [...]
Rezerva armatei SUA ia în calcul întăriri pentru Comandamentul de Sud în 90–120 de zile , într-o planificare asociată de oficiali americani cu un posibil scenariu de intervenție în Cuba, pe fondul escaladării presiunilor politice ale administrației Trump asupra Havanei, potrivit Economica . Documentul citat indică faptul că Rezerva armatei SUA analizează dacă poate pune la dispoziția Comandamentului de Sud întăriri care includ forțe de poliție, personal medical și alte unități de sprijin. Mai mulți oficiali americani au declarat pentru CBS că solicitarea se încadrează în planificarea militară legată de Cuba, deși textul documentului nu conține referiri directe la această țară. Un element relevant operațional este că documentul nu precizează efectivele necesare și nici nu menționează ordine de desfășurare, însă cere comandamentelor subordonate informații despre disponibilitatea a șase unități care să poată fi plasate sub autoritatea Comandamentului de Sud într-un termen de 90 până la 120 de zile. Ce tip de capabilități sunt vizate În lista unităților menționate apar structuri cu rol de susținere a unei operațiuni, nu detalii despre forțe de luptă propriu-zise. Documentul indică, între altele: un batalion de sprijin logistic în acțiuni de luptă, specializat în coordonarea logisticii (transport, mentenanța echipamentelor, furnizarea de combustibili și provizii); un batalion de geniu; crearea unei brigăzi medicale pentru comanda și coordonarea unităților medicale. Contextul politic: presiuni crescute asupra Havanei Documentul este datat cu săptămâna trecută și apare într-un moment de „presiuni intense” ale administrației președintelui Donald Trump asupra Cubei, cu obiectivul declarat de a impune o schimbare de regim politic, potrivit informațiilor prezentate. Cel mai recent episod de tensiune menționat a avut loc la Adunarea Generală a ONU, unde delegația cubaneză a părăsit sala după ce Trump a descris Cuba drept „un stat eșuat (…) care va cădea”. Președintele american a mai spus că administrația sa „urmărește o schimbare fundamentală în Cuba”, acțiune despre care a afirmat că este condusă de secretarul de stat Marco Rubio . Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile, pregătirile descrise rămân la nivel de planificare și verificare a disponibilității unor unități, fără ordine de desfășurare și fără cifre privind trupele. În paralel, Washingtonul și Havana ar fi avut contacte pentru a negocia o ieșire din conflict, în timp ce Cuba susține că schimbările pot fi decise doar de poporul cubanez și acuză SUA că pregătesc o agresiune militară. [...]
