Știri
Știri din categoria Apărare
Confirmarea unei încărcături explozive pe fragmentele de dronă ridică nivelul de risc și impune evacuări preventive în Galați, unde autoritățile au stabilit o zonă de siguranță după prăbușirea unor resturi, potrivit Mediafax.
Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) a transmis că, din informațiile primite de la echipele din teren, „se confirmă încărcătura explozivă pe bucățile de dronă”, a declarat Bogdan Toma, purtătorul de cuvânt al DSU, într-o intervenție la Digi24.
Autoritățile spun că prioritatea imediată este evacuarea populației din zona afectată, ca măsură preventivă, înainte de intervențiile specifice pentru acest tip de risc, în coordonare între structurile Ministerului Afacerilor Interne și celelalte instituții implicate, inclusiv Ministerul Apărării Naționale.
„În aceste momente toate acțiunile noastre (...) se concentrează pe evacuarea persoanelor din zonă. Această operațiune este una preventivă.”
În urma incidentului, autoritățile au decis evacuarea pe o rază de 200 de metri, invocând riscul de explozie. Resturi de dronă s-au prăbușit în noaptea de vineri spre sâmbătă în zona Bariera Traian din Galați, pe fondul unui atac masiv al Rusiei la graniță, notează aceeași sursă.
Recomandate
MApN ia în calcul evacuări temporare în zona din Galați unde s-au prăbușit fragmente ale unei drone, pe fondul evaluărilor privind un posibil risc de explozie, potrivit Mediafax . Miza imediată este una operațională: securizarea perimetrului și recuperarea resturilor în condiții de siguranță, înainte ca autoritățile să poată confirma dacă aparatul avea încărcătură explozivă. Cristi Popovici, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale , a spus într-o intervenție la Digi24 că evacuarea ar putea fi preventivă și limitată ca durată, pentru a permite ridicarea fragmentelor și punerea zonei în siguranță. „E posibil, ca să ridicăm de acolo fragmentele de dronă și să punem zona în siguranță, e posibil ca pe o rază de, nu știu, 20-30-50 de metri să fie evacuată zona, temporar, pentru câteva minute, câteva zeci de minute, până o luăm și până predăm resturile autorităților.” Ce știe MApN despre incident și ce verifică acum Potrivit lui Popovici, în noaptea de vineri spre sâmbătă au fost urmărite „15 drone” în proximitatea frontierei cu Ucraina, până când au dispărut deasupra localității Reni, de unde au fost raportate „explozii multiple”. Oficialul a afirmat că una dintre drone „a scăpat din acest roi” și a ajuns deasupra lacului Brateș, lovind o proprietate în localitatea Galați. În paralel, autoritățile fac evaluări pentru a stabili dacă drona era înarmată cu explozibil. Popovici a precizat că la fața locului se află militari din batalionul 300 ISR, care sprijină Poliția și IGSU pentru securizarea zonei, precum și un detașament de intervenție cu specialiști în neutralizarea munițiilor. „Așteptăm evaluarea de la echipele noastre, nu putem confirma la un moment dat.” Context: RO-Alert și avioane ridicate de la sol MApN a mai transmis că radarele românești au detectat drone care evoluau în apropierea spațiului aerian național, în zona județului Tulcea. În acest context, autoritățile au emis un avertisment RO-Alert și au ridicat două avioane. Totodată, resturi de dronă s-au prăbușit în Galați, în zona Bariera Traian. Popovici a mai spus că, din „44 de situații” de până acum în care au fost identificate drone sau resturi provenite de la drone, „până acum nu au fost încărcate explozive la bord”, subliniind însă că în cazul de față evaluarea este încă în curs. [...]
Intrarea unei drone rusești în spațiul aerian românesc și prăbușirea ei într-o zonă locuită din Galați ridică din nou presiunea operațională pe apărarea aeriană de la granița de est, după ce două aeronave Eurofighter Typhoon au fost ridicate de la Fetești în timpul nopții, potrivit Euronews , care citează informările Ministerului Apărării Naționale (MApN). MApN a transmis că radarele militare au detectat, pe timpul nopții, drone care au survolat în apropierea spațiului aerian al României, iar una dintre acestea a intrat în spațiul aerian național și s-a prăbușit într-un cartier din municipiul Galați. Nu au fost raportate victime, însă au existat pagube materiale. Reacția operațională: Eurofighter ridicate de la Fetești Două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Britanice au decolat la ora 02:00 de la Baza 86 Aeriană Fetești . Potrivit informării MApN, piloții au stabilit contact radar cu o țintă aflată la aproximativ 1,5 kilometri de Reni, deasupra teritoriului ucrainean, și au primit permisiunea de a acționa împotriva dronelor. Ce s-a întâmplat la sol în Galați La ora 02:31, locuitorii din Galați au sunat la 112 și au semnalat căderea unui obiect în zona Bariera Traian. În urma incidentului, au fost afectate o anexă gospodărească și un stâlp de electricitate. Colonelul Daniel Nistor, purtător de cuvânt al MApN, a precizat că fragmente de dronă au fost identificate în mai multe puncte din zonă, iar perimetrul este securizat de Poliția Română și militari ai MApN. De ce contează Incidentul este prezentat de MApN drept unul dintre cele mai serioase din ultima perioadă în România, în contextul atacurilor repetate ale Rusiei în apropierea graniței, cu efecte directe asupra modului în care sunt gestionate alertele și intervențiile de apărare aeriană în proximitatea frontierelor. [...]
MApN își rearanjează dispozitivele de monitorizare și apărare la granița cu Ucraina după incidentul din județul Galați, unde fragmente dintr-o dronă rusească au ajuns pe teritoriul României, potrivit Digi24 . Ministrul Apărării, Radu Miruță, spune că Statul Major al Apărării analizează repoziționarea mijloacelor din teren și că ministerul accelerează dezvoltarea și integrarea de noi capabilități de supraveghere și apărare antiaeriană. Într-o postare pe Facebook, Miruță a legat incidentul de contextul războiului declanșat de Federația Rusă la granița României, arătând că efectele conflictului pot fi resimțite și pe teritoriul național. Ce s-a întâmplat și ce tip de dronă a fost identificat Ministrul Apărării a precizat că, în noaptea incidentului, a fost vorba despre o dronă de fabricație rusească. „După motor și caracteristici, este vorba despre o dronă de tip Geran 2, model nou, fabricat în Rusia, care a zburat la altitudine joasă timp de aproximativ 4 minute, pe o distanță de 15 km, în spațiul aerian național.” De ce se schimbă dispozitivul: limitări la altitudini foarte joase Miruță a explicat că Armata Română poate monitoriza complet spațiul aerian „de la o anumită altitudine în sus”, însă pentru altitudini foarte joase sunt folosite radare mobile, care sunt limitate ca număr și concentrate în zonele cu risc ridicat. Pe acest fond, incidentul este analizat de structurile militare, iar Statul Major al Apărării ia în calcul ajustări ale dispozitivului din zona de frontieră. „După incidentul de azi-noapte, Statul Major al Apărării analizează rearanjarea dispozitivelor de monitorizare și apărare în zona graniței cu Ucraina.” Ce urmează: integrare de capabilități și coordonare cu aliații Ministrul a mai spus că MApN lucrează la consolidarea apărării, inclusiv prin achiziții și prin replanificarea și integrarea diferită a capabilităților existente, menționând că astfel de soluții sunt dezvoltate lunar. Totodată, Miruță a afirmat că România colaborează cu aliații din NATO și UE și că este în contact cu Ministerul Afacerilor Externe pentru un „mesaj ferm” către Federația Rusă în urma incidentului. [...]
SUA pregătesc opțiuni militare pentru Strâmtoarea Ormuz , iar riscul major rămâne blocarea unei rute-cheie pentru comerțul global , potrivit Adevărul , care citează surse CNN. Planurile ar urma să fie activate dacă armistițiul cu Teheranul se prăbușește, într-un context în care traficul comercial evită încă zona, iar redeschiderea rapidă a strâmtorii nu este considerată garantată nici după eventuale lovituri. Ce vizează noile planuri: „ținte dinamice” și mijloace asimetrice Oficiali ai armatei americane elaborează scenarii de atac axate pe apărarea Iranului în jurul Strâmtorii Ormuz, Golfului Arabiei și Golfului Oman. În analiză intră lovituri asupra așa-numitelor „ținte dinamice” – obiective mobile sau care își schimbă rapid poziția – precum: ambarcațiuni rapide; nave specializate în amplasarea minelor; alte mijloace asimetrice folosite de Iran pentru a controla sau bloca căile navigabile. Publicația notează că blocarea Strâmtorii Ormuz a afectat deja economia globală și că situația persistă în pofida armistițiului care a oprit temporar bombardamentele lansate de SUA pe 7 aprilie. Schimbare de tactică: de la lovituri „în adâncime” la controlul apelor Dacă în prima fază SUA ar fi vizat mai ales obiective din afara strâmtorii, pentru a lovi în adâncimea teritoriului Iranului, noile planuri se concentrează pe zona maritimă strategică. Potrivit CNN, o mare parte din rachetele de coastă ale Iranului ar fi rămas intacte, iar Teheranul ar dispune de numeroase ambarcațiuni rapide care pot ataca nave comerciale, complicând eforturile de redeschidere a rutei. Mai mulți oficiali citați de CNN avertizează că, chiar și în cazul unor noi lovituri, redeschiderea imediată a Strâmtorii Ormuz nu este sigură. „Dacă nu poți dovedi fără echivoc că 100% din capacitatea militară a Iranului este distrusă sau că riscul poate fi controlat aproape complet, decizia depinde de cât de mult este dispus președintele american să își asume riscuri și să trimită nave prin strâmtoare”, a declarat o sursă apropiată planificării militare. Opțiuni mai controversate: infrastructură energetică și ținte de conducere Pentagonul ar lua în calcul și lovituri asupra infrastructurii cu dublă utilizare, inclusiv facilități energetice, ca instrument de presiune pentru a forța Iranul la negocieri. O astfel de escaladare este descrisă drept controversată de unii oficiali americani. Separat, o altă variantă discutată ar viza eliminarea unor lideri militari iranieni sau a unor persoane considerate „obstrucționiste” în cadrul regimului, inclusiv figuri din Garda Revoluționară, precum șeful acesteia, Ahmad Vahidi. Un purtător de cuvânt al Pentagonului a refuzat să comenteze detaliile, precizând doar că armata prezintă președintelui opțiuni și că toate „rămân pe masă”. Ce se întâmplă acum în zonă Donald Trump ar considera că regimul de la Teheran este „fracturat” după pierderile suferite în urma operațiunilor americano-israeliene și ar fi sugerat existența unor tensiuni interne, însă sursele citate de CNN spun că președintele american nu ar fi dispus să prelungească armistițiul pe termen nedefinit. În teren, o parte semnificativă a capacităților militare iraniene ar fi supraviețuit bombardamentelor inițiale, inclusiv lansatoare de rachete și drone kamikaze, unele fiind mutate în alte zone în timpul armistițiului. În paralel, SUA mențin o prezență navală importantă în regiune, cu 19 nave desfășurate în Orientul Mijlociu și în Oceanul Indian, iar unele operațiuni recente din cadrul blocadei au inclus interceptarea și controlul unor nave suspectate că transportă petrol iranian. [...]
România vrea să pună în funcțiune în zilele următoare sistemul „Merops” de drone interceptoare cu AI , după două săptămâni de teste la poligonul militar Capu Midia , într-un demers menit să întărească reacția la incursiunile repetate ale dronelor rusești în apropierea graniței cu Ucraina, potrivit Biziday . Testele au inclus drone interceptoare, radare, senzori și echipamente de bruiaj, folosite împreună cu sistemele deja existente în dotarea Armatei Române. Ministrul Apărării, Radu Miruță , a spus că testele au fost „parțial reușite”, după ce una dintre drone a ratat ținta în urma unei manevre prea bruște, dar a argumentat că sistemul „ar putea reduce numărul situațiilor pe care nu le putem gestiona”. Ce este „Merops” și cum ar urma să fie folosit „Merops” a fost dezvoltat de o companie fondată de fostul director executiv al Google, Eric Schmidt, și este deja utilizat de Ucraina și Polonia. Potrivit unor oficiali NATO, sistemul include, de regulă: o bază de control la sol; lansatoare; drone interceptoare autonome capabile să identifice și să neutralizeze ținte folosind inteligență artificială și radare precise; senzori de detectare termică. Autoritățile indică faptul că sistemul ar urma să fie folosit în special în zone sensibile, precum regiunea Dunării, pentru a întări capacitatea de reacție la atacuri cu drone. Context operațional: apărarea aeriană existentă și presiunea de la frontieră În prezent, apărarea aeriană a României include avioane F-16, sisteme Patriot, lansatoare HIMARS, rachete antiaeriene Chiron și tunuri Gepard. România, stat NATO și UE, are o frontieră de aproximativ 650 km cu Ucraina și s-a confruntat în repetate rânduri cu pătrunderi ale dronelor rusești în spațiul său aerian în timpul atacurilor asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre. Separat, România și Ucraina intenționează să colaboreze pentru producția de drone prin mecanismul european de finanțare SAFE, destinat consolidării capacităților de apărare, conform informațiilor atribuite de Biziday agenției Reuters . [...]
Declarațiile șefului Pentagonului ridică din nou miza politică a „puterilor de război” ale președintelui SUA , într-un moment în care administrația Trump este contestată în Congres pentru conflictul început împreună cu Israelul împotriva Iranului, potrivit G4Media . Pete Hegseth , prezentat drept „secretar de război” al Statelor Unite, a elogiat „rezultatele militare decisive” în războiul împotriva Iranului și a susținut că forțele armate americane ar trebui să primească Premiul Nobel pentru Pace „în fiecare an”, pe motiv că ar garanta securitatea globală. „Singura instituţie care ar trebui să câştige Premiul Nobel pentru Pace în fiecare an sunt forţele armate ale Statelor Unite, pentru că suntem garantul securităţii şi protecţiei nu doar ale ţării noastre, ci şi ale multor oameni în această lume.” Rebranduirea Departamentului Apărării și doctrina „pace prin forță” Hegseth a răspuns la o întrebare venită de la site-ul TMZ, acreditat la Washington, despre posibilitatea schimbării din nou a denumirii Departamentului Apărării — redenumit anterior „Departamentul de Război” — în „Departamentul Păcii”. În toamna anului trecut, Donald Trump a semnat un ordin prezidențial prin care Departamentul Apărării a fost redenumit Departamentul de Război, notează articolul. Hegseth a justificat schimbarea prin ideea de „pace prin forță”, susținând că sloganul nu ar fi „doar cuvinte goale” și că scopul final al războiului ar fi obținerea păcii. Tot în același context, oficialul a afirmat că rolul său este să se asigure că forțele americane pot exercita „violență maximă” asupra adversarilor. Presiune politică internă: acuzații de depășire a prerogativelor Pe fond, declarațiile vin pe fondul criticilor din partea democraților din Congres, care acuză administrația Trump de depășirea prerogativelor, în condițiile în care președintele nu ar fi avut aprobarea legislativului pentru războiul inițiat împreună cu Israelul împotriva Iranului pe 28 februarie, potrivit materialului. Minoritatea democratică ar fi încercat fără succes să adopte măsuri care să limiteze prerogativele de război ale președintelui. Context: miza simbolică a Premiului Nobel Articolul mai arată că Trump și-a exprimat public dorința de a primi Premiul Nobel pentru Pace și a criticat Comitetul Nobel norvegian după ce nu a primit distincția în 2025, deși susține că a pus capăt mai multor conflicte internaționale. [...]
