Știri
Știri din categoria Apărare
Intrarea unei drone rusești în spațiul aerian românesc și prăbușirea ei într-o zonă locuită din Galați ridică din nou presiunea operațională pe apărarea aeriană de la granița de est, după ce două aeronave Eurofighter Typhoon au fost ridicate de la Fetești în timpul nopții, potrivit Euronews, care citează informările Ministerului Apărării Naționale (MApN).
MApN a transmis că radarele militare au detectat, pe timpul nopții, drone care au survolat în apropierea spațiului aerian al României, iar una dintre acestea a intrat în spațiul aerian național și s-a prăbușit într-un cartier din municipiul Galați. Nu au fost raportate victime, însă au existat pagube materiale.
Două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Britanice au decolat la ora 02:00 de la Baza 86 Aeriană Fetești. Potrivit informării MApN, piloții au stabilit contact radar cu o țintă aflată la aproximativ 1,5 kilometri de Reni, deasupra teritoriului ucrainean, și au primit permisiunea de a acționa împotriva dronelor.
La ora 02:31, locuitorii din Galați au sunat la 112 și au semnalat căderea unui obiect în zona Bariera Traian. În urma incidentului, au fost afectate o anexă gospodărească și un stâlp de electricitate.
Colonelul Daniel Nistor, purtător de cuvânt al MApN, a precizat că fragmente de dronă au fost identificate în mai multe puncte din zonă, iar perimetrul este securizat de Poliția Română și militari ai MApN.
Incidentul este prezentat de MApN drept unul dintre cele mai serioase din ultima perioadă în România, în contextul atacurilor repetate ale Rusiei în apropierea graniței, cu efecte directe asupra modului în care sunt gestionate alertele și intervențiile de apărare aeriană în proximitatea frontierelor.
Recomandate
Două avioane Eurofighter au fost ridicate de la sol pentru supravegherea spațiului aerian după o nouă serie de atacuri cu drone ale Federației Ruse asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în apropierea frontierei fluviale cu România, în județul Tulcea, potrivit Agerpres . Ministerul Apărării Naționale (MApN) spune că nu au fost raportate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian al României și nici impacturi cu solul. MApN precizează că aeronavele – Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene, dislocate la Baza 57 Mihail Kogălniceanu și aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană – au decolat la ora 00:10 pentru monitorizarea situației la granița cu Ucraina, după observarea evoluției unui grup de ținte aeriene la 12 km est de Vâlcove. Alertarea populației și cronologia intervenției Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, iar un mesaj RO-ALERT a fost transmis la ora 00:02. Alerta aeriană a încetat la ora 01:11, conform informării MApN. Aeronavele Eurofighter Typhoon au aterizat înapoi la Baza 57 Mihail Kogălniceanu la ora 01:44. Ce înseamnă operațional pentru România și NATO Episodul arată că mecanismul de „poliție aeriană” (misiune de supraveghere și reacție rapidă pentru protejarea spațiului aerian) este activat și în contextul atacurilor din proximitatea graniței, inclusiv cu participarea aliaților. MApN mai afirmă că informează în timp real structurile aliate despre situațiile generate de aceste atacuri și menține legătura permanentă cu acestea. [...]
Germania își repoziționează postura de descurajare în NATO , iar șeful aviației militare (Luftwaffe) spune că alianța ar răspunde cu „atacuri aeriene devastatoare” asupra unor ținte strategice din Rusia dacă Moscova ar ataca un stat membru, potrivit Libertatea . Generalul-locotenent Holger Neumann , inspectorul Forțelor Aeriene Germane, a făcut declarațiile într-un interviu pentru The Telegraph . Mesajul central: NATO „nu va ezita nicio secundă” dacă Vladimir Putin „testează” alianța, iar Germania susține că este pregătită să intre în luptă imediat, „cu tot ceea ce avem în Germania”, împreună cu restul NATO. Ce înseamnă „fără zone diferite de securitate” în NATO Neumann a insistat că apărarea colectivă se aplică uniform, indiferent de statul atacat, respingând ideea unei reacții mai slabe pentru țările de pe flancul estic. „Nu există zone de securitate diferite. NATO este NATO, până la ultimul centimetru. Un atac asupra Estoniei va primi exact același răspuns ca un raid aerian asupra Londrei”. În scenariul în care alianța ar fi „forțată să se apere”, generalul a sugerat că răspunsul ar depăși o reacție strict defensivă, mizând pe superioritatea numerică a NATO în aer, descrisă ca o ecuație „32 împotriva unuia singur”, referire la flotele aeriene ale celor 32 de state membre. Țintele strategice invocate și relevanța pentru România În interviu sunt menționate patru zone pe care strategii militari germani le consideră critice într-un răspuns aerian al NATO: Peninsula Kola , unde Rusia își concentrează o parte importantă din arsenalul nuclear; Kaliningrad , descrisă ca punct strategic folosit în ultimii ani pentru bruierea semnalelor GPS ale avioanelor civile și militare occidentale; Sankt Petersburg , cu infrastructură navală de importanță majoră; Marea Neagră , unde, potrivit relatării, NATO ar viza „anihilarea completă” a Flotei Ruse de la Marea Neagră – o regiune pe care articolul o notează ca fiind „extrem de importantă și pentru România”. Context: reînarmare și investiții în apărare aeriană Declarațiile sunt prezentate ca parte a unei „schimbări seismice” în doctrina militară a Germaniei, pe fondul unei campanii de reînarmare inițiate sub cancelarul Friedrich Merz , cu obiectivul de a construi „cea mai puternică armată convențională din Europa”. În plan operațional, Neumann avertizează că Rusia s-a adaptat pe frontul din Ucraina și că Occidentul nu ar trebui să cadă „în capcana aroganței”, invocând capabilități aeriene și tipuri de amenințări care includ rachete de croazieră, balistice și hipersonice. În acest context, Germania „investește în prezent miliarde de euro” în achiziții de sisteme de apărare aeriană și în creșterea stocurilor, fiind menționate Patriot, Iris-T și sistemul israelian Arrow 3. Ce urmează Din informațiile prezentate, mesajul Berlinului este unul de descurajare : semnalarea publică a disponibilității de reacție rapidă și a unui răspuns care ar lovi ținte strategice, nu doar ar respinge atacul. Articolul nu oferă un calendar sau decizii noi concrete, dar plasează declarațiile în linia reînarmării accelerate și a consolidării apărării aeriene. [...]
NATO pregătește o schimbare operațională care ar putea scurta timpul de reacție la drone pe flancul estic, prin extinderea misiunilor de „poliție aeriană” către un cadru mai larg de apărare aeriană și prin mai multă libertate de acțiune pentru comandantul militar suprem aliat din Europa, potrivit Știrile Pro TV . Inițiativa este prezentată ca răspuns la creșterea amenințărilor aeriene, inclusiv la situații cu roiuri de drone care au pătruns în spațiul aerian al Poloniei și României. Informațiile sunt atribuite de publicație unor diplomați NATO și unui oficial al Alianței, citați de POLITICO și preluați de News.ro. Mai multă autonomie pentru comandantul suprem aliat din Europa După luni de negocieri, aliații ar urma să aprobe o propunere până la summitul NATO din 7–8 iulie, la Ankara . Aceasta i-ar oferi generalului american Alexus Grynkewich , comandantul suprem al NATO în Europa, mai multă putere de a răspunde amenințărilor aeriene fără a mai cere aprobarea formală a statelor membre. În prezent, statele NATO stabilesc reguli privind modul și locul în care pot fi folosite anumite arme naționale. Conform propunerii, Grynkewich ar primi mai multă flexibilitate pentru: transferul de resurse în interiorul Alianței; stabilirea nivelurilor de alertă ale echipamentelor militare. De ce contează pentru flancul estic, inclusiv România Materialul indică o creștere a incidentelor pe flancul estic, menționând: roiuri de drone care au pătruns în Polonia și România; încălcări ale spațiului aerian în Estonia; drone suspecte deasupra Letoniei. Aceste incidente ar fi provocat pagube și răniți și ar fi avut efecte politice în statele din regiune. În plus, lansarea rachetelor balistice iraniene către Turcia, la începutul acestui an, ar fi adăugat urgență discuțiilor pentru o abordare comună la nivelul Alianței. Integrarea apărării antiaeriene cu „poliția aeriană” Propunerea ar integra oficial sistemele NATO de apărare antirachetă și antiaeriană cu misiunile de poliție aeriană desfășurate de avioanele Alianței pe flancul estic și în alte zone, reconfigurându-le ca misiuni de apărare aeriană. Un oficial NATO citat în material susține că statele „se îndreaptă întotdeauna către NATO atunci când o dronă intră în spațiul lor aerian”, dar că Alianța „are nevoie ca națiunile să se achite de partea lor” prin eliminarea restricțiilor. „Țările se îndreaptă întotdeauna către NATO atunci când o dronă intră în spațiul lor aerian”, a declarat oficialul NATO, dar alianța „are nevoie ca națiunile să se achite de partea lor” prin eliminarea restricțiilor. „Rezervele” naționale, problema de fond Potrivit articolului, unii aliați se plâng de mult timp că așa-numitele „rezerve” naționale (restricții și condiții impuse de fiecare stat) creează un mozaic de reguli în cadrul NATO și reduc capacitatea de reacție rapidă a comandantului suprem aliat din Europa. Generalul Grynkewich și-ar fi prezentat propunerile celor 32 de ambasadori ai țărilor NATO la începutul acestui an. Dacă planul va fi aprobat la summitul din iulie, schimbarea ar putea standardiza și accelera deciziile operaționale în fața amenințărilor aeriene, inclusiv a dronelor, în proximitatea frontierelor estice ale Alianței. [...]
Germania își accelerează reînarmarea, iar diferența de spațiu bugetar riscă să mute greutatea de putere în Europa , pe fondul îngrijorărilor de la Paris privind deficitele și datoria publică, potrivit Focus . Franța ar putea ajunge sub presiune din cauza ritmului rapid de înarmare al Germaniei, avertizează publicația franceză Les Échos , citată de Focus. În timp ce Berlinul intenționează să aloce sume mult mai mari pentru Bundeswehr , Parisul are o marjă de manevră mai redusă din cauza nivelului ridicat al datoriei și a problemelor bugetare acumulate. Diferența de buget, miza: influența politică și industrială Germania vrea să crească semnificativ investițiile în apărare în anii următori și ar putea ajunge până în 2039 la peste 150 de miliarde de euro pe an (aprox. 750 de miliarde de lei). În analiza citată, Franța este descrisă ca având dificultăți să țină pasul cu acest ritm din cauza situației fiscale, în condițiile în care ar fi înregistrat deficite repetate de circa 50 de ani. Pe această bază, în dezbaterea de la Paris apare riscul unui dezechilibru: Germania ar avea mai mult spațiu pentru achiziții de armament, modernizare tehnologică și extinderea industriei de apărare, ceea ce ar putea afecta poziția relativă a Franței în trei planuri: forță militară ; capacitate industrială ; influență politică în Europa. Industria de apărare și proiectele comune, un punct sensibil Un alt element invocat este intenția Germaniei de a-și consolida țintit industria de apărare, inclusiv prin tehnologii noi precum inteligența artificială , robotica și sisteme interconectate . În Franța, subiectul este cu atât mai delicat cu cât mai multe proiecte comune de înzestrare ar fi avansat lent în ultima perioadă, potrivit aceleiași surse. De ce accelerează Berlinul: Ucraina și reorientarea SUA Schimbarea de direcție a Germaniei este pusă în legătură cu războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. În noua strategie militară, Rusia este descrisă drept „cea mai mare amenințare imediată” pentru Germania, Europa și alianța transatlantică. În paralel, Les Échos notează că Statele Unite își concentrează tot mai mult atenția de politică externă și securitate pe Indo-Pacific, în jurul tensiunilor dintre China și Taiwan. Într-un astfel de context, concluzia din perspectiva germană ar fi că statele europene trebuie să preia mai multă responsabilitate în cadrul NATO , ceea ce alimentează și mai mult presiunea pentru creșterea cheltuielilor de apărare. [...]
Un fost comandant NATO acuză că blocajele administrative din Brașov au împins aliații să-și plătească singuri logistica , în loc ca România să livreze la timp infrastructura necesară mobilității militare în zona poligonului Cincu, potrivit news.ro . Generalul în rezervă Dorin Toma îl indică pe premierul desemnat Adrian Veștea drept responsabil pentru întârzieri, atât ca ministru al Dezvoltării, cât și ca președinte al Consiliului Județean Brașov. Într-o postare pe Facebook, Toma spune că, în perioada în care a condus Comandamentul Diviziei Multinaționale Sud-Est (2022–2025), eforturile de a asigura accesul și mobilitatea militară către Cincu s-au lovit de „dezinteres” și „management defectuos” la nivelul CJ Brașov și al Ministerului Dezvoltării, instituții conduse, în intervalul menționat, de Veștea. Costuri operaționale și rute ocolitoare pentru convoaiele militare Un exemplu invocat este proiectul de demolare și construire a unui nou pod peste Olt, în zona localității Voila, aflat în responsabilitatea Consiliului Județean și finanțat prin PNDL, care „a trenat mai bine de patru ani”, pe fondul „blocajelor birocratice”. În acest timp, convoaiele militare ar fi fost nevoite să folosească rute ocolitoare neamenajate, ceea ce, susține fostul comandant, a generat „costuri logistice și financiare uriașe” pentru partenerii NATO. Toma afirmă că transporturile grele au fost împinse pe trasee secundare prin județul Sibiu sau prin Țara Făgărașului, cu „zeci de kilometri” în plus și „ore bune” de întârziere la fiecare transport. Totodată, tranzitul blindatelor pe drumuri județene înguste, neproiectate pentru tonaj greu, ar fi deteriorat infrastructura locală și ar fi crescut riscul de incidente tehnice. Infrastructură „improvizată” și limitări pentru echipamente grele Fostul comandant mai descrie utilizarea, ani la rând, a unui traseu „improvizat”: un drum comunal parțial asfaltat care traversa Oltul pe barajul hidrocentralei, sub restricții severe de tonaj. În aceste condiții, echipamente grele ale NATO – Toma dă ca exemplu tancurile Leclerc ale armatei franceze – nu ar fi putut trece pe acolo, fiind forțate să ocolească „zeci sau chiar sute de kilometri” prin alte județe. El mai spune că locuitorii au protestat în această perioadă și s-au simțit abandonați, pe fondul unui tranzit militar masiv pe care infrastructura locală nu îl putea susține, amintind inclusiv un pod de pe drumul comunal care ar fi fost blocat, la un moment dat, de localnici. Blocaje la avizare și intervenții diplomatice Toma susține că DJ 104 ar fi trebuit consolidat și modernizat pentru tranzitul convoaielor grele, însă „nu s-a concretizat nimic”, fiind făcute doar planuri și documentații tehnice. El afirmă și că autostrada Sibiu–Făgăraș nu ar avea prevăzut un nod de legătură în zonă care să permită „afluirea și defluirea rapidă” a trupelor NATO. În contextul pregătirii exercițiilor „ DACIAN SPRING 25 ” și „DACIAN FALL 25”, generalul spune că MApN a trimis, timp de zece luni, scrisori repetate către Ministerul Dezvoltării pentru urgentarea procedurilor, dar proiectele ar fi rămas blocate în faza de avizare. Potrivit lui Toma, situația a devenit atât de critică încât ambasadorii Franței, Belgiei și Luxemburgului ar fi intervenit oficial pe lângă Guvernul României pentru repararea de urgență a infrastructurii „de importanță tactică”. În același context, el afirmă că un proiect de apă și canalizare din zonă, finanțat din fonduri naționale și relevant și pentru conectarea bazei militare, ar fi rămas blocat în proceduri birocratice, inclusiv după demersurile făcute. Ce spune fostul comandant despre efectul asupra angajamentelor României Toma afirmă că, din cauza ritmului lent al investițiilor asumate de partea română, Grupul de Luptă NATO ar fi fost nevoit să recurgă la soluții logistice proprii și la bugete aliate pentru a asigura o operabilitate minimă în interiorul poligonului. „Prin lipsa totală de interes a unor astfel de personaje care au avut în mână și autoritatea, și fondurile necesare, autoritățile române sabotează, în fapt, efortul colectiv de implementare a planurilor NATO și a celor naționale”, afirmă generalul în rezervă. Articolul nu include un punct de vedere al lui Adrian Veștea sau al instituțiilor vizate de acuzații. [...]
Flota americană de avioane-cisternă pentru realimentare în aer rămâne sub standardele de pregătire ale Forțelor Aeriene , ceea ce poate limita capacitatea SUA de a susține operațiuni pe termen lung la distanțe mari, inclusiv în Indo-Pacific, potrivit unei analize publicate de Interesting Engineering , care citează un raport al Government Accountability Office (GAO). Problema nu este una de „capabilitate” în sensul clasic (platforme sau armament), ci de logistică: în scenariul unui conflict prelungit cu China, SUA ar putea întâmpina dificultăți în realimentarea și reaprovizionarea forțelor, în special a flotei de aeronave, arată GAO. Raportul indică faptul că procentul de avioane-cisternă disponibile și apte de misiune a rămas „în mod persistent” sub standardele stabilite de Forțele Aeriene pentru această flotă. De ce contează: distanțele din Pacific fac realimentarea un „gât de sticlă” GAO pornește de la realitatea operațională a Indo-Pacificului: misiunile aeriene la mii de kilometri de bazele de origine depind de realimentări repetate în aer. În exemplul folosit în material, un F-35 cu o rază de luptă de circa 700 mile (aprox. 1.127 km) nu ar putea acoperi un traseu de ordinul a 5.000 mile fără mai multe realimentări intermediare, ceea ce face disponibilitatea avioanelor-cisternă critică pentru „masa” de forțe care poate fi proiectată într-o zonă de conflict. O alternativă ar fi apropierea grupărilor de portavioane de Taiwan, dar aceasta le-ar expune unor riscuri mai mari, inclusiv atacuri cu rachete cu rază lungă, submarine sau aviație, notează articolul. Cauzele invocate: avioane îmbătrânite și piese greu de găsit Punctul vulnerabil central este dependența de aeronave vechi, precum Boeing KC-135 Stratotanker , cu celule intrate în serviciu în anii 1950–1960. Deși au fost modernizate, aeronavele vechi cer mai multă mentenanță și sunt mai predispuse la defecțiuni, ceea ce reduce disponibilitatea efectivă. A doua problemă majoră este lanțul de aprovizionare cu piese de schimb pentru sisteme vechi: unii furnizori nu mai există, iar anumite componente trebuie fabricate special. Întreruperile de aprovizionare pot ține aeronave la sol, în așteptarea pieselor. Materialul mai menționează și alți factori care apasă pe disponibilitate: deficit de personal calificat și întârzieri în introducerea echipamentelor de înlocuire, inclusiv a programului Boeing KC-46 Pegasus , care ar fi trebuit să reducă presiunea pe flota veche, dar a avut ani de probleme tehnice și întârzieri. Implicație operațională: ținte „valoroase” într-un conflict cu China În evaluarea prezentată, vulnerabilitatea logistică este amplificată de faptul că China ar avea rachete cu rază lungă concepute pentru a lovi baze și aeronave de sprijin. În acest context, publicația notează că, potrivit South China Morning Post (SCMP), planificatorii militari chinezi ar considera distrugerea avioanelor-cisternă o metodă mai eficientă decât încercarea de a doborî avioane de luptă invizibile radar. Concluzia nu este că un astfel de scenariu ar garanta un avantaj decisiv pentru China — sunt menționate și limitări de partea chineză, precum lipsa experienței de luptă —, dar raportul GAO, așa cum este redat, sugerează că „avantajul de acasă” ar putea cântări mai mult dacă SUA nu își reduc blocajele logistice legate de realimentare și mentenanță. [...]
