Știri
Știri din categoria Apărare
Intrarea unei drone rusești în spațiul aerian românesc și prăbușirea ei într-o zonă locuită din Galați ridică din nou presiunea operațională pe apărarea aeriană de la granița de est, după ce două aeronave Eurofighter Typhoon au fost ridicate de la Fetești în timpul nopții, potrivit Euronews, care citează informările Ministerului Apărării Naționale (MApN).
MApN a transmis că radarele militare au detectat, pe timpul nopții, drone care au survolat în apropierea spațiului aerian al României, iar una dintre acestea a intrat în spațiul aerian național și s-a prăbușit într-un cartier din municipiul Galați. Nu au fost raportate victime, însă au existat pagube materiale.
Două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Britanice au decolat la ora 02:00 de la Baza 86 Aeriană Fetești. Potrivit informării MApN, piloții au stabilit contact radar cu o țintă aflată la aproximativ 1,5 kilometri de Reni, deasupra teritoriului ucrainean, și au primit permisiunea de a acționa împotriva dronelor.
La ora 02:31, locuitorii din Galați au sunat la 112 și au semnalat căderea unui obiect în zona Bariera Traian. În urma incidentului, au fost afectate o anexă gospodărească și un stâlp de electricitate.
Colonelul Daniel Nistor, purtător de cuvânt al MApN, a precizat că fragmente de dronă au fost identificate în mai multe puncte din zonă, iar perimetrul este securizat de Poliția Română și militari ai MApN.
Incidentul este prezentat de MApN drept unul dintre cele mai serioase din ultima perioadă în România, în contextul atacurilor repetate ale Rusiei în apropierea graniței, cu efecte directe asupra modului în care sunt gestionate alertele și intervențiile de apărare aeriană în proximitatea frontierelor.
Recomandate
Interceptarea și doborârea a două drone în mai puțin de 24 de ore arată că Poliția Aeriană a României funcționează în regim de reacție continuă , cu proceduri standardizate și o coordonare strânsă între echipajul din aer și echipele de la sol, potrivit HotNews , care citează un interviu publicat de Ministerul Apărării Naționale (MApN). Pilotul de F-16 care a executat cele două misiuni a descris ritmul alert al alertei nocturne și faptul că, la decolare, nu cunoștea ținta exactă, dar știa miza operațională: apărarea spațiului aerian. Identitatea militarului nu a fost făcută publică, interviul fiind publicat fără dezvăluirea numelui. Ce spune pilotul despre misiuni: aceeași presiune, aceeași procedură În interviu, pilotul afirmă că ambele interceptări au fost „la fel de solicitante” și au cerut același nivel de concentrare pentru neutralizarea țintei. Diferența a fost mai degrabă în durata angajării: „N-am știut pentru ce decolăm, dar am știut că noi mergem să ne apărăm țara.” „Una s-a lăsat repede dată jos, iar alta, poate, un timp mai mare decât la prima interceptare.” Pilotul insistă și pe rolul echipei de la sol în misiunile de noapte, descriind cooperarea dintre tehnicul de bord, controlorii de trafic aerian și colegii implicați în siguranța zborului și identificarea țintei. Datele operaționale comunicate de MApN: detectare, ridicare de la sol, neutralizare MApN a anunțat că sâmbătă, la ora 08:22, sistemele radar au detectat o nouă țintă aeriană în apropierea frontierei cu Ucraina, care a intrat fără autorizare în spațiul aerian românesc. Două aeronave F-16 aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană au fost ridicate pentru interceptare. Conform comunicării ministerului, același pilot care participase la misiunea de vineri dimineață, aflat la manșa aceleiași aeronave și sprijinit de același coleg, a executat procedurile standard de identificare și neutralizare. Drona a fost doborâtă „în condiții de siguranță” deasupra unei zone nepopulate, în proximitatea frontierei cu Ucraina, la circa 10 km de Sfântu Gheorghe. De ce contează: presiune pe resurse și pe lanțul de comandă, nu doar pe pilot Mesajul central al interviului este că astfel de incidente nu sunt gestionate ca episoade izolate, ci ca misiuni care pun la lucru un întreg lanț operațional, de la supravegherea radar și decizia de ridicare de la sol până la coordonarea din aer și de la sol. În același timp, frecvența alertelor („de mai multe ori” într-o singură noapte, în relatarea pilotului) indică un regim de disponibilitate permanentă. Separat, șeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiță , a declarat că pilotul care a angajat drona este căpitan, iar cel care l-a asistat este locotenent, ambii având cel mult 28 de ani, potrivit informațiilor redate de HotNews. [...]
Detectarea unor ținte aeriene lângă granița cu Ucraina a declanșat proceduri operative de alertare în Tulcea , cu ridicarea de la sol a două aeronave F-16 și transmiterea unui mesaj RO-Alert către populație, potrivit Adevărul . Măsura arată că episoadele de risc aerian la frontieră au devenit suficient de frecvente încât să impună reacții rapide, cu impact direct asupra siguranței civile și a funcționării sistemului național de supraveghere și intervenție. Ministerul Apărării Naționale (MApN) spune că, joi, 30 iulie, sistemul de supraveghere radar a detectat un grup de ținte aeriene în proximitatea frontierei fluviale a României cu Ucraina. Două aeronave F-16 de la Baza 86 Aeriană Borcea au fost ridicate de la sol la ora 21.12 pentru monitorizarea situației. Într-un update, MApN precizează că au fost înregistrate „semnale radar intermitente” ale unor ținte aeriene, care „au evoluat pentru aproximativ 20 de secunde în spațiul aerian național, în jurul orei 21.14”, după care au traversat frontiera spre Ucraina. Ulterior, țintele au dispărut de pe radar, iar pe partea ucraineană „au fost raportate explozii”. RO-Alert și recomandări pentru populație MApN arată că Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), care a emis mesaj RO-Alert pentru județul Tulcea. Populația a fost avertizată asupra posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian și sfătuită să se adăpostească. Tot joi dimineață, locuitorii din Tulcea au primit mesaje RO-Alert după ce, în jurul orei 08:50, a fost detectată o țintă aeriană în apropierea frontierei fluviale cu Ucraina, conform MApN. Context: alerte mai dese în nordul Dobrogei Publicația notează că sistemele de supraveghere aeriană au detectat în repetate rânduri drone în apropierea Deltei Dunării, iar avertizările RO-Alert au devenit mai frecvente pe fondul atacurilor Rusiei asupra infrastructurii portuare și energetice din sudul Ucrainei, în apropierea frontierei române. Cel mai recent „incident major” menționat a avut loc duminică, 26 iulie, când forțele aeriene române au doborât drone care au pătruns pe teritoriul național, fiind a treia zi consecutivă cu astfel de neutralizări. MApN a transmis că va reveni cu informații suplimentare pe măsură ce situația evoluează. [...]
Detectarea unor drone lângă granița cu Ucraina a declanșat ridicarea de la sol a două F-16 și alertarea populației din Tulcea , într-un nou episod care menține presiunea operațională pe apărarea aeriană a României, potrivit HotNews . Sistemul de supraveghere radar al armatei a identificat miercuri, în jurul orei 10:30, un grup de ținte aeriene în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina, a transmis Ministerul Apărării Naționale (MApN). Conform ministerului, ținta a evoluat în apropierea graniței fără să pătrundă în spațiul aerian național, iar la scurt timp au fost raportate explozii pe teritoriul ucrainean. Alerta aeriană a încetat la ora 11:30. MApN precizează că două aeronave F-16 din cadrul Bazei 86 Aeriene Borcea au fost ridicate de la sol la ora 10:57 pentru monitorizarea situației. În paralel, locuitorii din județul Tulcea au fost avertizați printr-un mesaj Ro-Alert, după ce Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Context: escaladare recentă și reacție diplomatică În același context de securitate, publicația notează că piloții români de F-16 au doborât trei drone „în tot atâtea zile” începând de vineri. Pe fondul acestor incidente, ambasadorul rus Vladimir Lipaev a fost convocat luni la Ministerul Afacerilor Externe, „ca reacție fermă la violările repetate ale spațiului aerian al României” din perioada 24–26 iulie, interval în care Armata Română a doborât trei drone pătrunse neautorizat pe teritoriul național. Diplomatului i-au fost prezentate fragmente ale unei drone distruse pe teritoriul României, iar MAE i-a comunicat și că un membru al ambasadei a fost declarat indezirabil și trebuie să părăsească țara în termen de cinci zile. HotNews mai relatează că diplomația rusă a lansat luni și marți amenințări la adresa României, afirmând că Moscova ar urma să adopte măsuri de retorsiune. [...]
Staționarea temporară a avioanelor-cisternă americane la Bezmer extinde capacitatea logistică a SUA în regiune , într-un aranjament aprobat de autoritățile de la Sofia și prezentat ca neimplicând operațiuni de luptă de pe teritoriul bulgar, potrivit Mediafax . Primele aeronave de realimentare în zbor ale Forțelor Aeriene ale SUA au aterizat vineri la baza militară Bezmer din sud-estul Bulgariei, unde vor staționa temporar pentru a sprijini operațiunile americane din Orientul Mijlociu. Ministerul bulgar al Apărării spune că sosirea face parte dintr-un plan aprobat anterior. Autoritățile bulgare, citate de Associated Press, afirmă că serviciile de securitate analizează zilnic evoluțiile din regiune și că, potrivit celei mai recente evaluări, nu există o amenințare directă la adresa Bulgariei. În același timp, Sofia susține că armata bulgară și forțele aliate au luat măsurile necesare pentru protejarea securității naționale pe durata misiunii. Ce a aprobat Parlamentul Bulgariei și pe ce perioadă Pe 22 iulie, Parlamentul Bulgariei a aprobat staționarea temporară la Bezmer a până la opt avioane-cisternă americane KC-135, împreună cu până la 250 de militari americani și echipamentele necesare. Mandatul este valabil până la începutul lunii octombrie, iar obiectivul declarat este sprijinirea operațiunilor logistice ale SUA în Orientul Mijlociu. Limitări operaționale: fără misiuni de luptă din Bulgaria Premierul Rumen Radev și ministrul Apărării, Dimitar Stoyanov, au declarat că aeronavele nu vor desfășura misiuni de luptă de pe teritoriul Bulgariei. Potrivit autorităților, avioanele vor fi folosite exclusiv pentru realimentarea în zbor a altor aeronave militare, în afara spațiului aerian bulgar. Sofia a mai precizat că pe teritoriul țării nu vor fi amplasate sisteme de armament ofensiv. Reacții locale și mesajul către Iran Prezența aeronavelor a fost contestată de o parte dintre locuitorii din apropierea bazei. O petiție împotriva staționării avioanelor americane a strâns aproape 475 de semnături, iar reprezentanți ai Guvernului au mers în zonă pentru a explica faptul că misiunea este una logistică și nu presupune operarea în spațiul aerian al Bulgariei. Decizia a generat și un schimb de mesaje diplomatice cu Iranul: ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a cerut Bulgariei să renunțe la găzduirea temporară, iar Sofia a răspuns că misiunea nu este îndreptată împotriva Iranului și că de pe teritoriul bulgar nu vor fi lansate operațiuni militare împotriva vreunui stat. Ce sunt KC-135 și de ce contează KC-135 Stratotanker sunt aeronave specializate în realimentarea în zbor, care permit avioanelor de luptă și bombardierelor să își prelungească autonomia fără a ateriza. Conform informațiilor din articol, acestea nu sunt aeronave de atac și nu transportă armament ofensiv, rolul lor fiind de sprijin logistic pentru operațiuni aeriene. [...]
Pentagonul vrea să cedeze coordonarea ajutorului militar pentru Ucraina unui aliat NATO , o mutare care ar reduce rolul direct al SUA în conducerea operațională a mecanismului de livrări și instruire, fără să oprească sprijinul în sine, potrivit Mediafax , care citează POLITICO . Schimbarea vizează Grupul de Asistență pentru Securitate – Ucraina (SAG-U) , comandamentul cu sediul la Wiesbaden, în Germania, care coordonează livrările de armament și instruirea forțelor armate ucrainene. Conform informațiilor publicate de POLITICO, transferul conducerii ar urma să aibă loc în cursul anului viitor. Oficiali americani citați în material susțin că tranziția nu va afecta sprijinul militar acordat Ucrainei și nici ritmul livrărilor de echipamente. Ce se schimbă în lanțul de comandă SAG-U a fost înființat în 2022 și funcționează în paralel cu misiunea NATO de Asistență pentru Securitate și Instruire pentru Ucraina, având un rol important în coordonarea ajutorului militar occidental. Potrivit aceleiași surse, conducerea structurii ar putea fi preluată de un ofițer european sau canadian, iar un ofițer american ar urma să rămână implicat ca adjunct. De ce contează: mai multă responsabilitate pentru aliații europeni Reprezentanții Pentagonului afirmă că SAG-U a fost gândit de la început ca o structură temporară, iar transferul face parte dintr-un proces prin care aliații europeni își asumă un rol mai important în coordonarea sprijinului pentru Ucraina. În termeni practici, mutarea ar putea reduce implicarea SUA în coordonarea operațională, însă nu ar pune capăt mecanismului prin care statele occidentale continuă să furnizeze sprijin militar Ucrainei. [...]
NATO își întărește apărarea aeriană pe flancul estic printr-un detașament spaniol cu capabilități antidronă , care va fi desfășurat la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu , potrivit HotNews . Pe lângă avioane de vânătoare, Spania trimite și trei elicoptere NH-90 alocate misiunilor de combatere a dronelor, într-un context în care România a avut recent incidente repetate cu drone care au pătruns în spațiul aerian. Spania va disloca la Kogălniceanu șapte avioane F-18, trei elicoptere NH-90 „în faza finală a desfășurării” și o aeronavă A400M pentru sprijin de realimentare în zbor, alături de aproximativ 200 de militari din Forțele Aeriene și Spațiale spaniole, conform comunicatului NATO citat de publicație. De ce contează: capabilități dedicate pentru combaterea dronelor Elicopterele NH-90 sunt, în principal, platforme de transport tactic sau pentru misiuni navale, însă pot fi folosite și împotriva dronelor. În acest scop, pot fi echipate cu mitraliere montate în ușă, de calibrul 7,62 mm sau 12,7 mm, utilizabile direct împotriva vehiculelor aeriene fără pilot. HotNews notează că forțele navale ale NATO au folosit anterior armamentul de pe NH-90 pentru a combate drone în zone de conflict. Mutarea are relevanță operațională pentru România prin faptul că adaugă, la o bază-cheie de pe litoral, o componentă explicit orientată spre amenințările cu drone, pe lângă misiunile clasice de poliție aeriană. Context: incidente recente cu drone și reacția României În zilele recente, forțele române au doborât trei drone care au pătruns în spațiul aerian al României, în urma atacurilor Rusiei asupra Ucrainei, însă doborârea a fost realizată cu avioane de vânătoare F-16. Publicația mai arată că, luni dimineață, sistemul radar al MApN a detectat o nouă dronă intrată în spațiul aerian, iar două avioane F-16 au fost ridicate de la sol; ulterior, a fost detectat și un grup de ținte aeriene în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina. Ce spune partea spaniolă și cum se leagă de „ Eastern Sentry ” Comandantul detașamentului spaniol, locotenent-colonelul Alberto Calvo, a indicat obiectivul misiunii în termeni de descurajare și protecție a spațiului aerian aliat: „Scopul nostru este clar: să contribuim la descurajarea aliată, să protejăm spațiul aerian al NATO și să consolidăm poziția Alianței pe flancul estic.” NATO a precizat că, după activarea operațiunii „Eastern Sentry” în septembrie anul trecut, misiunea de apărare aeriană urmărește consolidarea sistemelor integrate de apărare aeriană și antirachetă la nivelul întregii Alianțe, pentru a răspunde amenințărilor „emergente și viitoare”. În același pachet de decizii, Turcia va desfășura pentru prima dată cinci avioane F-16 și aproximativ 80 de militari în Estonia, iar Italia va trimite patru Eurofighter Typhoon și peste 100 de militari în Lituania. Totodată, avioanele F-16 ale României dislocate în Lituania din martie urmează să revină în țară. [...]
