Știri
Știri din categoria Apărare
Portavionul USS Gerald R. Ford se îndreaptă spre Orientul Mijlociu, pe fondul escaladării tensiunilor dintre SUA și Iran, relatează Fox News. Un oficial al Marinei SUA a confirmat pentru USNI News că portavionul și grupul său de luptă traversează Atlanticul spre Strâmtoarea Gibraltar, o mișcare care ar consolida prezența navală americană într-o zonă-cheie pentru securitatea energetică și pentru libertatea de navigație.
Deplasarea ar duce la prezența a două portavioane americane în regiune, după ce USS Abraham Lincoln și trei distrugătoare cu rachete ghidate au ajuns în Orientul Mijlociu cu peste două săptămâni în urmă. Din perspectivă militară, o astfel de concentrare de forțe crește capacitatea SUA de a desfășura rapid operațiuni aeriene și de a descuraja acțiuni ostile, într-un moment în care dosarul nuclear iranian revine în prim-planul agendei de securitate.
Contextul imediat este reluarea negocierilor indirecte SUA-Iran privind programul nuclear al Teheranului, aflate într-o a doua rundă la Geneva. Potrivit sursei, administrația Trump cere mai mult decât o înghețare a activităților, insistând pe demontarea completă a infrastructurii nucleare, ceea ce ridică miza politică și reduce spațiul de compromis.
„Dacă Iranul decide să nu facă un acord, poate fi necesar ca Statele Unite să folosească Diego Garcia și aerodromul din Fairford, pentru a eradica un potențial atac al unui regim extrem de instabil și periculos.”
În paralel, președintele Donald Trump a avertizat public că lipsa unui acord ar fi „foarte traumatică” și a cerut ca înțelegerea „să se întâmple repede”. Totodată, el a intervenit și pe tema bazei Diego Garcia din Oceanul Indian, considerată relevantă pentru orice opțiune militară în regiune, semnalând că tensiunile crescânde dintre SUA și Iran sunt tratate nu doar diplomatic, ci și prin repoziționări și mesaje strategice menite să întărească postura de descurajare.
Recomandate
Mark Rutte spune că NATO servește atât siguranței Europei, cât și intereselor SUA , potrivit Mediafax , după întâlnirea de joi de la Casa Albă cu președintele american Donald Trump, la Washington. Secretarul general al NATO afirmă că înțelege nemulțumirea liderului american legată de sprijinul oferit de aliați în războiul împotriva Iranului. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat, la scurt timp după discuțiile de la Casa Albă, relatează CNN . Rutte a susținut că „marea majoritate” a statelor europene și-au respectat angajamentele, însă a admis că situația nu este uniformă în interiorul alianței. „Înțeleg dezamăgirea lui Donald Trump față de aliați în privința Iranului”, a spus Rutte, adăugând că unele state „au fost puse la încercare și au eșuat”, dar că imaginea de ansamblu este „nuanțată, nu alb-negru”. Șeful NATO a argumentat că o parte importantă a sprijinului european pentru operațiunile SUA și Israelului a venit prin infrastructură și facilități: baze militare, logistică, permisiuni de survol și respectarea angajamentelor asumate. În același timp, el a recunoscut că unele țări au refuzat utilizarea bazelor sau a spațiului aerian pentru operațiunile legate de conflictul cu Iranul, ceea ce explică tensiunile din discuția despre „împărțirea poverii” între aliați. Rutte a încercat să plaseze dezbaterea într-un cadru mai larg, afirmând că NATO are un rol dublu: protejarea Europei și oferirea unei „platforme de proiecție a puterii” pentru Statele Unite, adică un ansamblu de infrastructură, acces și cooperare care permite desfășurarea rapidă a forței militare americane. El a mai spus că operațiunile SUA în conflictul cu Iranul au fost posibile și datorită sprijinului oferit de aliați, chiar dacă nu în mod unanim. Întrebat dacă Donald Trump a ridicat problema retragerii SUA din NATO, Rutte a evitat un răspuns direct, dar a descris discuția drept „foarte sinceră și deschisă” și a afirmat că președintele american i-a ascultat argumentele. În acest context, Rutte a invocat și angajamentele privind creșterea cheltuielilor de apărare, menționând „angajamentul de la Haga privind cheltuieli de 5%”, pe care l-a descris drept o schimbare majoră pentru alianță. Pe fond, Rutte a susținut obiectivul strategic al SUA de a reduce capacitatea Iranului „de a exporta haos” și a legat dosarul iranian de securitatea europeană, afirmând că Iranul este „unul dintre principalii susținători ai efortului de război al Rusiei în Ucraina”. Totodată, el a avertizat că o abordare exclusiv diplomatică ar putea duce la un scenariu similar celui din Coreea de Nord, unde negocierile prelungite nu au împiedicat dezvoltarea programului nuclear. [...]
O dronă americană discretă, asociată programului RQ-180, a fost observată zburând deasupra Greciei , potrivit Interesting Engineering . Aparatul, descris în relatări drept un UAV (vehicul aerian fără pilot) de tip „stealth” pentru misiuni la mare altitudine și anduranță ridicată (HALE), ar fi fost văzut în plină zi în zona Larissa. Publicația notează că drona ar fi fost identificată ca RQ-180 și ar fi folosită pentru supraveghere și recunoaștere, inclusiv în spații aeriene puternic apărate. În lipsa unor confirmări oficiale, informațiile rămân în zona raportărilor din surse deschise, pe fondul caracterului clasificat al programului. Din punct de vedere al configurației, RQ-180 este prezentată ca având un design de tip „aripă zburătoare”, comparat cu cel al bombardierului B-2 Spirit și, ca aspect general, cu platforme stealth precum B-21. Conform articolului, această arhitectură ar contribui la reducerea semnăturii radar, alături de alte măsuri specifice aeronavelor cu vizibilitate redusă pentru senzori (materiale absorbante radar și gestionarea emisiilor termice și electronice). În ceea ce privește momentul și locul observației, informațiile citate arată că aparatul a fost văzut în zona bazei aeriene Larissa (Larissa Air Base), cunoscută și ca Larissa National Airport, prima dată pe 18 martie. Relatează The War Zone că un observator local, Efthymios Siakaras, a publicat două clipuri video noi cu aeronava în zbor, unul duminică și altul luni, care ar oferi imagini mai bune asupra aparatului. Un alt element de interes este infrastructura de la Larissa. Consemnează The Aviationist că în zonă există două hangare situate departe de restul clădirilor aeroportului, care ar fi putut fi construite pentru a susține operațiuni discrete cu drone; în același timp, MQ-9 Reaper americane dislocate acolo ar opera, potrivit relatării, din hangare aflate la nord, vizibile și în imagini satelitare. Pe baza imaginilor satelitare istorice, hangarele menționate ar fi fost ridicate în ultimii ani. La nivel de capabilități, articolul indică faptul că RQ-180 este asociată cu zboruri la altitudini foarte mari, posibil peste 60.000 de picioare (aproximativ 18.300 metri), și cu misiuni de durată, potențial de peste o zi, în funcție de cerințe. În plus, aparatul este descris ca fiind orientat către culegere de informații din semnale (SIGINT, adică interceptarea și analiza comunicațiilor și emisiilor radar) și sprijin pentru război electronic, prin senzori care ar putea intercepta comunicații, urmări emisii radar și construi o imagine electronică a apărării adverse. [...]
Secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll, refuză să demisioneze în pofida tensiunilor interne cu secretarul apărării, Pete Hegseth, potrivit Digi24 , care citează The Washington Post. Disputa este urmărită atent la Washington deoarece vine pe fondul unei serii de demiteri în rândul conducerii militare și al unei competiții interne pentru controlul deciziilor de personal la Pentagon. Driscoll a declarat marți pentru The Washington Post că nu intenționează să părăsească funcția, după ce, în interiorul administrației, au apărut întrebări despre cât timp pot coexista cei doi în actuala formulă. Contextul imediat este demiterea bruscă, săptămâna trecută, a generalului Randy George, cel mai înalt ofițer al armatei, împreună cu alți doi lideri militari de rang înalt. În paralel, potrivit unor oficiali familiarizați cu subiectul, purtătorul de cuvânt principal al lui Hegseth, Sean Parnell, ar fi transmis în privat că este interesat de postul lui Driscoll, dacă acesta ar deveni vacant. „Nu am intenția să plec sau să demisionez din funcția de secretar al armatei”, a spus Driscoll într-o declarație adresată The Washington Post. Sursele citate indică divergențe pe mai multe dosare, inclusiv măsuri atribuite lui Hegseth de blocare a promovării unor ofițeri ai armatei. Casa Albă a părut să-l susțină pe Driscoll, care este apropiat de vicepreședintele JD Vance, în timp ce Parnell a contestat existența tensiunilor și a susținut că Hegseth „menține relații de lucru excelente” cu secretarii ramurilor militare, inclusiv cu Driscoll. Alți oficiali, însă, descriu această caracterizare ca fiind inexactă și plasează începutul fricțiunilor cel puțin în primăvara trecută, când numele lui Driscoll ar fi fost vehiculat ca posibil înlocuitor pentru Hegseth. Miza imediată ține de controlul asupra numirilor și demiterilor în vârful armatei. Conform relatării, demiterea generalului George ar fi fost pregătită de luni de zile, iar Driscoll ar fi încercat anterior să blocheze discuțiile privind înlăturarea acestuia. În plus, Hegseth i-a demis recent și pe generalul David Hodne și pe generalul-maior William Green Jr., iar în mai multe cazuri schimbările ar fi fost făcute fără explicații publice, pe fondul criticilor mai vechi ale lui Hegseth la adresa unor lideri militari asociați cu inițiative de diversitate sau considerați insuficient de loiali lui Donald Trump. [...]
Damen Galați a lansat nava militară NRP „D. João II”, destinată Portugaliei , potrivit comunicatului oficial , marcând un nou proiect naval strategic realizat în România pentru un partener european. Evenimentul a avut loc pe 7 aprilie 2026, la șantierul naval din Galați, în prezența unor oficiali de rang înalt din România, Portugalia și Țările de Jos, inclusiv viceamiralul Fernando Jorge Pires și ambasadorul Portugaliei, Paulo Alves Cunha. Nava este un vas multirol din clasa MPV 10720, proiectat după un concept al Marinei Portugheze, care urmărește crearea unei platforme flexibile, capabile să acopere multiple tipuri de misiuni. Aceasta poate fi utilizată pentru: cercetare oceanografică monitorizarea mediului intervenții în caz de dezastre misiuni de supraveghere și sprijin maritim operațiuni umanitare Din punct de vedere tehnic, nava este adaptată pentru operare în condiții variate, atât tropicale, cât și temperate, și beneficiază de un grad ridicat de automatizare. Proiectul a fost contractat în 2024, în urma unei licitații internaționale, și este finanțat prin programul european NextGenerationEU, prin mecanismul de redresare și reziliență. Construcția navei reflectă colaborarea strânsă dintre Damen și Marina Portugheză, dar și contribuția unor parteneri industriali și furnizori specializați. Totodată, acest proiect a stat la baza dezvoltării unei noi game de nave multirol de sprijin (MPSS), cu deplasamente între 7.000 și 9.000 de tone, concepute pentru eficiență și livrare rapidă. Ce urmează pentru navă testele pe mare vor avea loc în cursul anului 2026 ulterior, nava va fi livrată și integrată în flota Portugaliei va completa fregatele NRP „Bartolomeu Dias” și NRP „D. Francisco de Almeida”, construite tot de Damen Nava poartă numele regelui D. João II, o figură importantă din istoria Portugaliei, asociată cu Epoca Marilor Descoperiri, ceea ce subliniază simbolic rolul său în consolidarea prezenței maritime a statului lusitan. Date esențiale despre proiect Element Detalii Șantier Damen Galați Tip navă MPV 10720 multirol Beneficiar Marina Portugheză An contract 2024 Lansare 7 aprilie 2026 Finanțare NextGenerationEU (RRF) Proiectul confirmă poziția șantierului din Galați ca actor important în industria navală europeană și evidențiază capacitatea României de a livra echipamente militare complexe pentru parteneri internaționali. [...]
Ministerul Apărării spune că este în faza finală de pregătire a programului SGVT , potrivit G4Media , care citează o informare transmisă de MApN prin Agerpres. Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță , și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, au vizitat marți Batalionul 265 Poliție Militară, una dintre unitățile în care urmează să se desfășoare instruirea soldaților și gradaților voluntari în termen (SGVT), transmite Agerpres, conform articolului. Programul are ca obiectiv formarea unei rezerve operaționale tinere și bine pregătite, iar în funcție de rezultatele obținute, participanții vor putea opta pentru continuarea unei cariere militare, se arată în comunicatul MApN. „Ne dorim ca prin acest program să formăm nu doar militari bine instruiţi, ci şi cetăţeni pregătiţi pentru provocările actuale. SGVT reprezintă o investiţie atât în capacitatea de apărare, cât şi în rezilienţa societăţii româneşti”, a declarat ministrul, citat în comunicat. Ministerul mai menționează că, în 2026, Armata României oferă condiții moderne de cazare, hrănire, instruire și pregătire fizică. În același context, șeful Statului Major al Apărării a afirmat că infrastructura unităților a fost modernizată și că facilitățile sunt „la standarde ridicate”, potrivit comunicatului. În urma aprobării bugetului, MApN a demarat procesul de avizare a actelor normative necesare implementării programului, iar pentru 2026 este planificată instruirea a aproximativ 3.500 de tineri, mai notează sursa citată. [...]
Mai multe avioane-cisternă americane KC-135 sunt staționate la Baza 90 Otopeni , pe fondul expirării, marți seară, a ultimatumului transmis de președintele SUA, Donald Trump, Iranului, potrivit Mediafax . În cursul zilei de marți, la unitatea de transport aerian de la Otopeni a fost observată „activitate intensă”, în contextul escaladării tensiunilor legate de Strâmtoarea Ormuz. Ce se vede la Otopeni și ce rol au aeronavele KC-135 La Baza 90 Transport Aerian „Comandor aviator Gheorghe Bănciulescu” sunt staționate mai multe aeronave KC-135, avioane-cisternă folosite pentru realimentarea în aer a altor aeronave, un element logistic esențial în operațiuni la distanță. Mediafax notează că fiecare KC-135 are o capacitate de transport de cel puțin 60 de tone de combustibil pentru astfel de misiuni. Prezența acestor aeronave este legată de expirarea ultimatumului dat de Donald Trump Iranului pentru acceptarea unui acord privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz, un punct critic pentru transportul global de energie. În material este menționat că termenul limită urma să expire marți seară. Ultimatumul lui Trump și riscul de escaladare în energie În articol sunt redate avertismentele lui Trump privind posibile lovituri asupra infrastructurii Iranului, inclusiv afirmația că armata americană ar avea capacitatea de a distruge „fiecare pod” și „fiecare centrală electrică” din țară. Teheranul a respins până acum ultimatumul, conform aceleiași surse. Mediafax consemnează și avertismentul Iranului că ar putea răspunde prin intensificarea atacurilor asupra infrastructurii energetice din Golful Persic, ceea ce ar putea afecta suplimentar aprovizionarea globală cu energie. În acest context, orice deteriorare a securității în jurul Strâmtorii Ormuz are potențial de impact asupra piețelor de petrol și a lanțurilor de aprovizionare. „O întreagă civilizație va muri în această noapte și nu va mai fi readusă niciodată la viață. Nu vreau să se întâmple asta, dar probabil se va întâmpla. Totuși, acum că avem o schimbare de regim completă și totală, în care vor prevala minți diferite, mai inteligente și mai puțin radicalizate, poate se poate întâmpla ceva revoluționar de minunat, cine știe? Vom afla în această noapte, unul dintre cele mai importante momente din lunga și complexa istorie a lumii”, a scris Donald Trump marți, într-o postare pe Truth Social. Dislocări temporare în România, aprobate de Parlament Dislocarea unor capabilități militare americane pe teritoriul României este prezentată ca fiind temporară și legată de războiul în desfășurare din Iran. Parlamentul României a aprobat pe 11 martie solicitarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) privind dislocarea temporară a unor echipamente SUA, la cererea Pentagonului, potrivit Mediafax. În acest cadru, președintele Nicușor Dan a enumerat tipurile de capabilități avute în vedere, inclusiv elemente conectate la infrastructura de apărare antirachetă de la Deveselu. avioane de realimentare în aer echipamente de monitorizare echipamente de comunicații satelitare (în corelare cu scutul de la Deveselu) De ce contează pentru România și ce urmează Din perspectiva României, prezența avioanelor-cisternă la Otopeni indică folosirea infrastructurii locale ca punct de sprijin logistic pentru operațiuni americane, într-un moment în care Washingtonul își intensifică presiunea asupra Iranului. Pentru mediul economic, miza imediată rămâne riscul de perturbare a fluxurilor energetice, cu efecte posibile asupra prețurilor și aprovizionării. Evoluțiile depind de reacția Iranului la ultimatum și de deciziile ulterioare ale SUA. În lipsa unor informații suplimentare în material despre o misiune concretă pornită din România, articolul se limitează la constatarea dislocării și la contextul politic și militar în care aceasta are loc. [...]
