Știri din categoria Apărare

Acasă/Știri/Apărare/Două portavioane americane concentrate în...

Două portavioane americane concentrate în Orientul Mijlociu - Trump: 'Khamenei ar trebui să fie foarte îngrijorat' pe fondul discuțiilor nucleare

Donald Trump discutând despre tensiunile SUA-Iran și negocierile nucleare.

Portavionul USS Gerald R. Ford se îndreaptă spre Orientul Mijlociu, pe fondul escaladării tensiunilor dintre SUA și Iran, relatează Fox News. Un oficial al Marinei SUA a confirmat pentru USNI News că portavionul și grupul său de luptă traversează Atlanticul spre Strâmtoarea Gibraltar, o mișcare care ar consolida prezența navală americană într-o zonă-cheie pentru securitatea energetică și pentru libertatea de navigație.

Deplasarea ar duce la prezența a două portavioane americane în regiune, după ce USS Abraham Lincoln și trei distrugătoare cu rachete ghidate au ajuns în Orientul Mijlociu cu peste două săptămâni în urmă. Din perspectivă militară, o astfel de concentrare de forțe crește capacitatea SUA de a desfășura rapid operațiuni aeriene și de a descuraja acțiuni ostile, într-un moment în care dosarul nuclear iranian revine în prim-planul agendei de securitate.

Contextul imediat este reluarea negocierilor indirecte SUA-Iran privind programul nuclear al Teheranului, aflate într-o a doua rundă la Geneva. Potrivit sursei, administrația Trump cere mai mult decât o înghețare a activităților, insistând pe demontarea completă a infrastructurii nucleare, ceea ce ridică miza politică și reduce spațiul de compromis.

„Dacă Iranul decide să nu facă un acord, poate fi necesar ca Statele Unite să folosească Diego Garcia și aerodromul din Fairford, pentru a eradica un potențial atac al unui regim extrem de instabil și periculos.”

În paralel, președintele Donald Trump a avertizat public că lipsa unui acord ar fi „foarte traumatică” și a cerut ca înțelegerea „să se întâmple repede”. Totodată, el a intervenit și pe tema bazei Diego Garcia din Oceanul Indian, considerată relevantă pentru orice opțiune militară în regiune, semnalând că tensiunile crescânde dintre SUA și Iran sunt tratate nu doar diplomatic, ci și prin repoziționări și mesaje strategice menite să întărească postura de descurajare.

Recomandate

Articole pe același subiect

Portavionul USS Gerald R. Ford navighează spre Orientul Mijlociu în misiune militară.
Apărare18 feb. 2026

Washingtonul consolidează forțele în Orientul Mijlociu - USS Gerald R. Ford aproape de un record post-Vietnam

USS Gerald R. Ford se îndreaptă spre Orientul Mijlociu și ar putea stabili cea mai lungă desfășurare navală din ultimele decenii , în contextul presiunilor crescute ale SUA asupra Iranului privind programul nuclear, potrivit Army Recognition . Portavionul, cel mai mare din lume, a părăsit zona Caraibelor și traversează Atlanticul spre Strâmtoarea Gibraltar, după un ordin al președintelui Donald Trump. Nava a plecat din baza Norfolk pe 24 iunie 2025 și se află pe mare de aproximativ 240 de zile. Dacă misiunea va continua până la jumătatea lunii aprilie, va depăși recordul post-Vietnam de 294 de zile stabilit în 2020 de USS Abraham Lincoln. O eventuală prelungire până la începutul lunii mai ar apropia desfășurarea de misiunile de peste 300 de zile din perioada războiului din Vietnam. Presiune militară în paralel cu negocierile Trimiterea USS Gerald R. Ford creează o prezență americană cu două portavioane în zona de responsabilitate a Comandamentului Central al SUA, alături de USS Abraham Lincoln, aflat deja în regiune. Consolidarea militară are loc în paralel cu negocierile indirecte dintre SUA și Iran la Geneva. Conform actualizărilor publicate de Al Jazeera , ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a declarat că s-a ajuns la „o înțelegere asupra principiilor de bază”, deși diferențe importante rămân. Vicepreședintele american JD Vance a afirmat că Washingtonul dorește o soluție diplomatică, dar are „toate opțiunile pe masă”. Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei , a avertizat că navele americane din Golf „ar putea fi scufundate”, declarație care amplifică tensiunile. Costuri operaționale Șeful operațiunilor navale americane, amiralul Daryl Caudle, a avertizat anterior că o prelungire ar pune presiune pe echipaj și pe capacitatea de mentenanță a flotei. O desfășurare extinsă la ritm ridicat poate afecta nivelul de pregătire pentru eventuale crize viitoare. În timp ce următoarea rundă de negocieri este programată peste două săptămâni, deplasarea USS Gerald R. Ford arată că Washingtonul menține simultan presiunea militară și dialogul diplomatic într-un moment sensibil al relației cu Teheranul. [...]

Rachetă de croazieră Sahara, dezvoltată de OVES Enterprise, expusă la București.
Apărare18 feb. 2026

Prima rachetă de croazieră dezvoltată în România de o companie privată; OVES Enterprise prezintă sistemul Sahara

OVES Enterprise a prezentat la București prima rachetă de croazieră dezvoltată de o companie privată din România , sistemul fiind integrat cu propria platformă de inteligență artificială. Evenimentul a reunit reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului militar și parteneri internaționali din industria de apărare. Proiectul, anunțat inițial în noiembrie 2025, a ajuns într-o etapă avansată de dezvoltare. Sistemul, denumit Sahara Autonomous System, este conceput ca o arhitectură integrată hardware–software, în care componentele fizice sunt dezvoltate împreună cu platforma Nemesis AI. Inteligența artificială rulează local și poate fi configurată pentru fiecare misiune, ajustând în timp real parametrii de zbor și reacțiile sistemului. Caracteristici tehnice principale Racheta este proiectată să zboare la aproximativ 50 de metri altitudine, urmărind relieful pentru a reduce detectarea radar. Potrivit companiei, majoritatea componentelor sunt dezvoltate intern, cu excepția motorului turbojet și a senzorilor optici. Date tehnice comunicate de companie: Greutate totală: 55 kg Încărcătură utilă: 10 kg Combustibil: 20 kg Tracțiune motor: 310 newtoni Autonomie estimată: circa 200 km Viteză maximă: 0,85 Mach Un element central este sistemul „Super Sensor Fusion”, prin care Nemesis AI corelează datele din mai multe sisteme globale de navigație și din senzorii de bord. La aproximativ 200 de milisecunde, sistemul verifică integritatea semnalelor pentru a detecta bruiajul sau tentativele de falsificare. Dacă navigația prin satelit este pierdută, sistemul comută automat pe unitatea internă de măsurare a mișcării pentru a menține traiectoria. Investiții și planuri Compania a investit peste un milion de euro în dezvoltarea actuală și estimează un buget suplimentar de circa două milioane de euro pentru fazele de optimizare și testare. Prima demonstrație este programată pentru mai 2026, iar prezentarea completă a capabilităților este estimată până la finalul anului 2027. Echipa implicată numără 25 de ingineri și cercetători specializați în inteligență artificială, avionică și sisteme de zbor. OVES analizează opțiuni de coproducție, în funcție de cerințele potențialilor clienți, și are în plan versiuni cu rază medie, între 500 și 600 km, și rază lungă, între 900 și 1100 km. Miza strategică Prin acest proiect, compania face trecerea de la furnizor de soluții software la dezvoltator de sistem militar integrat. În contextul în care investițiile europene în apărare sunt în creștere, Sahara reprezintă o încercare de consolidare a unei capabilități industriale locale într-un domeniu strategic. Rămâne de văzut dacă sistemul va intra în fazele de certificare și producție și dacă va atrage contracte interne sau externe. [...]

Avion de vânătoare polonez decolând pe un fond de peisaj verde.
Apărare17 feb. 2026

Alertă la granița NATO: Varșovia activează toate forțele aeriene în urma bombardamentelor rusești din vestul Ucrainei

Polonia a ridicat avioane de vânătoare și a pus apărarea antiaeriană în alertă , după un nou atac masiv cu rachete lansat de Rusia asupra Ucrainei în dimineața zilei de 17 februarie 2026. Potrivit UNN , Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a activat toate forțele și resursele disponibile, ca reacție la activitatea intensă a aviației strategice ruse în apropierea granițelor NATO . Decizia de a ridica de la sol avioane de luptă a fost luată în baza procedurilor standard pentru situații de urgență în vecinătatea spațiului aerian al Alianței. Autoritățile militare de la Varșovia au subliniat că măsurile sunt strict preventive și vizează protejarea spațiului aerian suveran al Poloniei, în contextul numărului ridicat de rachete lansate de Rusia către vestul Ucrainei. Măsuri adoptate de partea poloneză activarea aviației militare în spațiul aerian național; ridicarea nivelului de pregătire pentru sistemele terestre de apărare antiaeriană; mobilizarea sistemelor radar de supraveghere și recunoaștere; coordonare permanentă cu aliații NATO pentru prevenirea incidentelor. Centrul Operațional de Situație monitorizează în timp real traiectoria obiectelor aeriene, pentru a evita orice încălcare accidentală a frontierei. Deși unele rachete rusești s-au îndreptat spre regiunile vestice ale Ucrainei, autoritățile poloneze nu au raportat, până în acest moment, pătrunderi în spațiul aerian al țării. Reacția Varșoviei vine pe fondul intensificării atacurilor ruse asupra infrastructurii și orașelor ucrainene, ceea ce determină statele vecine să își consolideze măsurile de securitate. Activarea rapidă a forțelor poloneze reflectă nivelul de alertă menținut pe flancul estic al NATO, în condițiile în care conflictul din Ucraina continuă să genereze riscuri regionale. [...]

Ministrul german Johann Wadephul discutând despre apărarea europeană.
Apărare17 feb. 2026

Berlinul pune presiune pe Paris: „Cine vrea autonomie față de SUA să-și majoreze cheltuielile pentru apărare”

Germania cere Franței să majoreze cheltuielile pentru apărare, avertizând că autonomia față de SUA nu poate fi doar retorică , potrivit Digi24 , care citează Politico. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul , a transmis că Parisul trebuie să-și „facă temele” dacă dorește o veritabilă suveranitate strategică europeană. Oficialul german a criticat faptul că, deși președintele Emmanuel Macron susține ideea autonomiei strategice a Europei, Franța nu ar fi crescut suficient cheltuielile militare pentru a susține acest obiectiv. Wadephul a cerut Parisului să renunțe la ideea unor euroobligațiuni sau a unui sistem comun de împrumuturi pentru apărare și să găsească economii interne pentru a crea spațiu fiscal. „Oricine vorbește astăzi despre independența față de SUA trebuie să-și facă mai întâi temele”, a declarat ministrul german, îndemnând toate statele europene să atingă ținta NATO de 5% din PIB pentru apărare până în 2035. Reacția Parisului nu a întârziat. Un oficial al Ministerului francez al Economiei a reamintit că bugetul apărării Franței s-a dublat din 2017 și a subliniat necesitatea unei ambiții franco-germane comune pentru consolidarea apărării europene. Disputa are loc într-un moment sensibil, în contextul dezbaterilor privind descurajarea nucleară europeană și dependența de „umbrela” americană. Germania nu deține arme nucleare, iar Berlinul explorează opțiuni de cooperare cu Franța, singura putere nucleară din UE. Totuși, Wadephul a avertizat că fără sprijinul SUA, Europa ar fi „lipsită de apărare”. Conform datelor NATO, Franța urma să aloce 2,05% din PIB pentru apărare în 2025, în timp ce Germania ar fi ajuns la aproximativ 2,4%. [...]

Militari germani și ucraineni în timpul unui exercițiu de instruire comună.
Apărare17 feb. 2026

Germania își adaptează doctrina militară la lecțiile din Ucraina - Instructori ucraineni vor pregăti Bundeswehr în utilizarea dronelor și C2

Germania va integra experiența militarilor ucraineni în instruirea propriei armate , după semnarea unui acord între miniștrii apărării din cele două țări, potrivit Die Zeit . Instructori ucraineni urmează să participe la pregătirea Bundeswehr, în special în cadrul școlilor militare. Un purtător de cuvânt al armatei germane a precizat că obiectivul este valorificarea experienței acumulate de forțele ucrainene pe câmpul de luptă, în aproape patru ani de război. Printre competențele vizate se numără utilizarea avansată a dronelor și integrarea rapidă a tehnologiilor moderne de comandă și control în unitățile combatante. Decizia vine pe fondul schimbărilor majore produse de conflictul din Ucraina în modul de desfășurare a operațiunilor militare. În cadrul unui exercițiu NATO desfășurat anul trecut în statele baltice, o echipă de aproximativ zece militari ucraineni ar fi reușit să neutralizeze rapid mai multe vehicule blindate și alte ținte , inclusiv „două batalioane într-o singură zi”, folosind tactici bazate pe drone. Alianța Nord-Atlantică nu a comentat detaliile exercițiului, însă o purtătoare de cuvânt a subliniat că scenariile pot fi concepute astfel încât să ofere un avantaj părții considerate „adversar”. Prin acest acord, Berlinul urmărește să își adapteze doctrina și metodele de pregătire la realitățile războiului modern, în special în domeniul tehnologiilor fără pilot și al războiului electronic, unde Ucraina a acumulat experiență directă în confruntarea cu armata rusă. [...]

Explozie nucleară în spațiu cu efecte devastatoare asupra sateliților.
Apărare17 feb. 2026

Rusia ar lua în calcul arme nucleare pe orbită - general NATO avertizează că detonarea ar distruge sateliții și ar încălca tratatul din 1967

Rusia ar lua în calcul plasarea unor arme nucleare pe orbită, avertizează un general NATO , scenariu care ar avea consecințe „cataclismice” pentru infrastructura globală de comunicații și navigație, potrivit Antena 3 CNN . Avertismentul vine din partea generalului de brigadă Christopher Horner, comandantul Diviziei Spațiale Canadiene 3, care a declarat într-un interviu pentru CBC că o eventuală detonare a unei arme nucleare în spațiu ar distruge sateliții utilizați pentru comunicații, navigație GPS și alte servicii esențiale. Potrivit oficialului canadian, impactul ar fi global, deoarece o explozie nucleară pe orbită ar afecta sistemele pe care statele și economiile moderne se bazează zilnic. „Ar fi un lucru îngrozitor de teribil din atâtea motive”, a subliniat acesta. Temerile au fost exprimate anterior și de secretarul general al NATO, Mark Rutte , care a avertizat că o astfel de acțiune ar încălca Tratatul privind spațiul cosmic din 1967, document ce interzice amplasarea armelor de distrugere în masă în spațiu. În trecut, Rusia a respins acuzațiile privind intenția de a militariza spațiul cu arme nucleare. Președintele Vladimir Putin a declarat că Moscova este „categoric împotriva” desfășurării unor astfel de arme în spațiu. Totuși, tensiunile au crescut în ultimii ani, inclusiv după ce Rusia a respins o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU privind prevenirea unei curse a înarmărilor în spațiul cosmic. În paralel, Canada investește peste 180 de milioane de dolari pentru dezvoltarea unei capacități suverane de lansare spațială, invocând necesitatea accesului asigurat la orbită și reducerea dependenței de furnizori externi. Discuțiile readuc în prim-plan riscul extinderii competiției militare în spațiu, domeniu considerat până recent relativ stabil din perspectiva tratatelor internaționale. [...]