Știri
Știri din categoria Apărare
Damen Galați a lansat nava militară NRP „D. João II”, destinată Portugaliei, potrivit comunicatului oficial , marcând un nou proiect naval strategic realizat în România pentru un partener european. Evenimentul a avut loc pe 7 aprilie 2026, la șantierul naval din Galați, în prezența unor oficiali de rang înalt din România, Portugalia și Țările de Jos, inclusiv viceamiralul Fernando Jorge Pires și ambasadorul Portugaliei, Paulo Alves Cunha.
Nava este un vas multirol din clasa MPV 10720, proiectat după un concept al Marinei Portugheze, care urmărește crearea unei platforme flexibile, capabile să acopere multiple tipuri de misiuni. Aceasta poate fi utilizată pentru:
Din punct de vedere tehnic, nava este adaptată pentru operare în condiții variate, atât tropicale, cât și temperate, și beneficiază de un grad ridicat de automatizare. Proiectul a fost contractat în 2024, în urma unei licitații internaționale, și este finanțat prin programul european NextGenerationEU, prin mecanismul de redresare și reziliență.
Construcția navei reflectă colaborarea strânsă dintre Damen și Marina Portugheză, dar și contribuția unor parteneri industriali și furnizori specializați. Totodată, acest proiect a stat la baza dezvoltării unei noi game de nave multirol de sprijin (MPSS), cu deplasamente între 7.000 și 9.000 de tone, concepute pentru eficiență și livrare rapidă.
Nava poartă numele regelui D. João II, o figură importantă din istoria Portugaliei, asociată cu Epoca Marilor Descoperiri, ceea ce subliniază simbolic rolul său în consolidarea prezenței maritime a statului lusitan.
| Element | Detalii |
|---|---|
| Șantier | Damen Galați |
| Tip navă | MPV 10720 multirol |
| Beneficiar | Marina Portugheză |
| An contract | 2024 |
| Lansare | 7 aprilie 2026 |
| Finanțare | NextGenerationEU (RRF) |
Proiectul confirmă poziția șantierului din Galați ca actor important în industria navală europeană și evidențiază capacitatea României de a livra echipamente militare complexe pentru parteneri internaționali.
Recomandate
Ministerul Apărării spune că este în faza finală de pregătire a programului SGVT , potrivit G4Media , care citează o informare transmisă de MApN prin Agerpres. Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță , și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, au vizitat marți Batalionul 265 Poliție Militară, una dintre unitățile în care urmează să se desfășoare instruirea soldaților și gradaților voluntari în termen (SGVT), transmite Agerpres, conform articolului. Programul are ca obiectiv formarea unei rezerve operaționale tinere și bine pregătite, iar în funcție de rezultatele obținute, participanții vor putea opta pentru continuarea unei cariere militare, se arată în comunicatul MApN. „Ne dorim ca prin acest program să formăm nu doar militari bine instruiţi, ci şi cetăţeni pregătiţi pentru provocările actuale. SGVT reprezintă o investiţie atât în capacitatea de apărare, cât şi în rezilienţa societăţii româneşti”, a declarat ministrul, citat în comunicat. Ministerul mai menționează că, în 2026, Armata României oferă condiții moderne de cazare, hrănire, instruire și pregătire fizică. În același context, șeful Statului Major al Apărării a afirmat că infrastructura unităților a fost modernizată și că facilitățile sunt „la standarde ridicate”, potrivit comunicatului. În urma aprobării bugetului, MApN a demarat procesul de avizare a actelor normative necesare implementării programului, iar pentru 2026 este planificată instruirea a aproximativ 3.500 de tineri, mai notează sursa citată. [...]
Mai multe avioane-cisternă americane KC-135 sunt staționate la Baza 90 Otopeni , pe fondul expirării, marți seară, a ultimatumului transmis de președintele SUA, Donald Trump, Iranului, potrivit Mediafax . În cursul zilei de marți, la unitatea de transport aerian de la Otopeni a fost observată „activitate intensă”, în contextul escaladării tensiunilor legate de Strâmtoarea Ormuz. Ce se vede la Otopeni și ce rol au aeronavele KC-135 La Baza 90 Transport Aerian „Comandor aviator Gheorghe Bănciulescu” sunt staționate mai multe aeronave KC-135, avioane-cisternă folosite pentru realimentarea în aer a altor aeronave, un element logistic esențial în operațiuni la distanță. Mediafax notează că fiecare KC-135 are o capacitate de transport de cel puțin 60 de tone de combustibil pentru astfel de misiuni. Prezența acestor aeronave este legată de expirarea ultimatumului dat de Donald Trump Iranului pentru acceptarea unui acord privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz, un punct critic pentru transportul global de energie. În material este menționat că termenul limită urma să expire marți seară. Ultimatumul lui Trump și riscul de escaladare în energie În articol sunt redate avertismentele lui Trump privind posibile lovituri asupra infrastructurii Iranului, inclusiv afirmația că armata americană ar avea capacitatea de a distruge „fiecare pod” și „fiecare centrală electrică” din țară. Teheranul a respins până acum ultimatumul, conform aceleiași surse. Mediafax consemnează și avertismentul Iranului că ar putea răspunde prin intensificarea atacurilor asupra infrastructurii energetice din Golful Persic, ceea ce ar putea afecta suplimentar aprovizionarea globală cu energie. În acest context, orice deteriorare a securității în jurul Strâmtorii Ormuz are potențial de impact asupra piețelor de petrol și a lanțurilor de aprovizionare. „O întreagă civilizație va muri în această noapte și nu va mai fi readusă niciodată la viață. Nu vreau să se întâmple asta, dar probabil se va întâmpla. Totuși, acum că avem o schimbare de regim completă și totală, în care vor prevala minți diferite, mai inteligente și mai puțin radicalizate, poate se poate întâmpla ceva revoluționar de minunat, cine știe? Vom afla în această noapte, unul dintre cele mai importante momente din lunga și complexa istorie a lumii”, a scris Donald Trump marți, într-o postare pe Truth Social. Dislocări temporare în România, aprobate de Parlament Dislocarea unor capabilități militare americane pe teritoriul României este prezentată ca fiind temporară și legată de războiul în desfășurare din Iran. Parlamentul României a aprobat pe 11 martie solicitarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) privind dislocarea temporară a unor echipamente SUA, la cererea Pentagonului, potrivit Mediafax. În acest cadru, președintele Nicușor Dan a enumerat tipurile de capabilități avute în vedere, inclusiv elemente conectate la infrastructura de apărare antirachetă de la Deveselu. avioane de realimentare în aer echipamente de monitorizare echipamente de comunicații satelitare (în corelare cu scutul de la Deveselu) De ce contează pentru România și ce urmează Din perspectiva României, prezența avioanelor-cisternă la Otopeni indică folosirea infrastructurii locale ca punct de sprijin logistic pentru operațiuni americane, într-un moment în care Washingtonul își intensifică presiunea asupra Iranului. Pentru mediul economic, miza imediată rămâne riscul de perturbare a fluxurilor energetice, cu efecte posibile asupra prețurilor și aprovizionării. Evoluțiile depind de reacția Iranului la ultimatum și de deciziile ulterioare ale SUA. În lipsa unor informații suplimentare în material despre o misiune concretă pornită din România, articolul se limitează la constatarea dislocării și la contextul politic și militar în care aceasta are loc. [...]
Potrivit reuters.com , Rusia oferă sprijin cibernetic și imagini satelitare Iranului pentru a îmbunătăți atacurile, afirmă Ucraina Potrivit unei evaluări a serviciilor de informații ucrainene, Rusia furnizează Iranului sprijin cibernetic și imagini satelitare pentru a îmbunătăți atacurile asupra forțelor SUA și a altor ținte . Această colaborare a fost detaliată în cadrul unui raport revizuit de Reuters, care subliniază cum Rusia a oferit sprijin secret Iranului de la începutul conflictului cu Israel și SUA pe 28 februarie. Evaluarea indică faptul că sateliții ruși au efectuat cel puțin 24 de misiuni de supraveghere în 11 țări din Orientul Mijlociu între 21 și 31 martie, vizând 46 de obiective, inclusiv baze militare și aeroporturi. În urma acestor misiuni, bazele militare și cartierele generale au fost atacate de rachete balistice și drone iraniene, conform evaluării ucrainene. Activitatea satelitară și colaborarea cibernetică Un oficial militar occidental și o sursă de securitate regională au confirmat pentru Reuters activitatea intensă a sateliților ruși în regiune și partajarea imaginilor cu Iranul. Evaluarea ucraineană a menționat că aceste imagini sunt transmise printr-un canal de comunicații permanent între Rusia și Iran, posibil facilitat și de spioni militari ruși staționați la Teheran. „Într-un incident specific, un satelit rus a capturat imagini ale bazei aeriene Prince Sultan din Arabia Saudită cu câteva zile înainte ca Iranul să lovească această facilitate pe 27 martie”, se arată în evaluarea ucraineană. Parteneriat strategic și operațiuni cibernetice Rusia și Iranul au consolidat relațiile militare de la invazia Ucrainei de către Rusia în februarie 2022. Ucraina și Occidentul susțin că Iranul a furnizat drone de atac Rusiei, care au fost utilizate împotriva Ucrainei. În ianuarie anul trecut, președintele rus Vladimir Putin și președintele iranian Masoud Pezeshkian au semnat un tratat de parteneriat strategic cu prevederi pentru schimbul de informații și experiență între serviciile de securitate. În domeniul cibernetic, evaluarea ucraineană și o sursă de securitate regională afirmă că Rusia oferă asistență Iranului. Grupuri de hackeri iranieni, precum „Handala Hack”, au intensificat operațiunile, vizând infrastructura critică și companiile de telecomunicații din Golf. Colaborarea cu grupuri rusești precum „Z-Pentest Alliance” și „NoName057(16)” este evidențiată prin interacțiuni pe platforma Telegram. Reacții internaționale și perspective Casa Albă, prin purtătoarea de cuvânt Olivia Wales, a declarat că niciun sprijin extern pentru Iran nu afectează succesul operațional al SUA. Ministerele de externe ale Iranului și Rusiei nu au comentat imediat. Liderii europeni au abordat problema sprijinului rus pentru Iran la o întâlnire G7, dar nu au primit un răspuns clar de la secretarul de stat al SUA, Marco Rubio. Această colaborare ruso-iraniană în domeniul cibernetic și al imagisticii satelitare reprezintă o provocare semnificativă pentru securitatea regională și globală, având potențialul de a escalada tensiunile în Orientul Mijlociu și nu numai. [...]
ISW susține că loviturile ucrainene la distanță afectează exporturile rusești de petrol , potrivit Kyiv Post , care rezumă evaluarea din 6 aprilie 2026 a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) privind evoluțiile de pe front și din spatele liniilor. Conform ISW, campania Ucrainei de lovituri cu rază lungă împotriva infrastructurii petroliere ruse exploatează faptul că apărarea antiaeriană a Rusiei este suprasolicitată și produce pagube semnificative capacităților ruse de export de petrol. În același timp, bloggeri militari ruși au continuat să critice ineficiența sistemelor ruse de apărare antiaeriană și să evidențieze efectele acestor lovituri. Evaluarea mai notează că armata rusă se confruntă cu probleme de personal și nu reușește să recruteze suficienți militari pe bază de contract pentru a înlocui pierderile de pe linia frontului. Ministerul rus al Apărării ar încerca să obțină personal suplimentar din alte surse, indiferent de costurile financiare și sociale. ISW indică și o dificultate tot mai mare a Rusiei de a atrage noi recruți, pe fondul scăderii numărului de persoane dispuse să semneze contracte, în pofida eforturilor Kremlinului de a crește primele de semnare și de a apela la surse suplimentare de personal. În paralel, partenerii occidentali ai Ucrainei continuă să furnizeze ajutor pentru apărarea antiaeriană. Pe teren, ISW consemnează că forțele ucrainene au avansat recent în nordul regiunii Harkiv și în direcția Velykyi Burluk. Totodată, forțele ruse au lansat 141 de drone împotriva Ucrainei, potrivit aceleiași evaluări. [...]
MApN a emis un mesaj RO-Alert în nordul județului Tulcea după atacuri rusești cu drone în Ucraina, în apropierea frontierei cu România, relatează News.ro . Potrivit Ministerului Apărării Naționale (MApN), două ținte aeriene au fost detectate în apropierea graniței, însă „nu au intrat în spațiul aerian național”. „În primele ore ale zilei de marţi, 7 aprilie, forţele Federaţiei Ruse au executat o nouă serie de atacuri cu drone asupra unor obiective civile şi de infrastructură din Ucraina, în proximitatea frontierei, în zona de nord a judeţului Tulcea.” MApN precizează că Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea. Mesajul RO-Alert a fost transmis la ora 00.58, în contextul atacurilor din proximitatea frontierei, conform informațiilor comunicate de MApN. [...]
Statele Unite cer europenilor să-și asume mai mult din apărarea continentului , potrivit Le Figaro , într-o repoziționare prezentată ca noua „ecuație” impusă de Washington în interiorul NATO. Publicația scrie că, fără a lua „ad litteram” fiecare declarație a lui Donald Trump, militari americani și europeni din Alianță își derulează planurile și se adaptează. Mesajul de fond atribuit Statelor Unite este că forțele americane rămân un element esențial, dar responsabilitatea apărării Europei trebuie să se sprijine tot mai mult pe statele europene. În limbaj diplomatic, această orientare este descrisă ca o „europenizare” a Alianței, iar în termeni militari ar însemna o evoluție a strategiei și a modului de instruire. Contextul invocat este dublu: patru ani de la începutul războiului din Ucraina și faptul că Statele Unite sunt absorbite de evoluțiile din Orientul Mijlociu. În acest cadru, europenii sunt împinși să gândească o nouă modalitate de descurajare a Rusiei în următorii ani, ținând cont de prioritățile globale de securitate ale Washingtonului, notează sursa. Ideea centrală este dezvoltarea capacităților proprii de apărare ale Europei, fără ca articolul să indice un plan de retragere a trupelor americane. Le Figaro mai menționează că exercițiile aliate „Defender” ar urma să fie înlocuite de o nouă serie, „Sword”, iar schimbarea de denumire ar reflecta o schimbare de abordare. Articolul integral este însă disponibil doar abonaților, astfel că detaliile despre conținutul noilor exerciții nu sunt accesibile din fragmentul publicat. [...]
