Știri
Știri din categoria Apărare

Neutralizarea unei mine marine pe plaja dintre Vama Veche și 2 Mai arată că riscul operațional pe litoral rămâne activ, iar intervențiile EOD (echipe specializate în neutralizarea dispozitivelor explozive) trebuie să rămână în alertă în sezon, potrivit TVR Info.
Mina, de tip YaRM (anti-desantare), a fost descoperită miercuri pe plaja dintre cele două localități, după un apel la 112 care a declanșat intervenția echipelor de urgență.
Scafandrii militari EOD au ajuns la fața locului începând cu ora 15:45, după ce Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dobrogea” a aplicat procedurile de securizare a zonei și de distrugere a minei, conform unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale. La ora 17:40, mina a fost neutralizată de Forțele Navale Române.
Ministerul Apărării Naționale indică faptul că, de la începutul războiului din Ucraina, Forțele Navale Române au neutralizat nouă dintre cele 156 de mine marine descoperite în bazinul Mării Negre.
Comunicatul MApN este disponibil aici: MApN.
Recomandate

Ucraina își raționalizează apărarea aeriană pe fondul penuriei de interceptoare , după ce comandantul-șef al Forțelor Armate, generalul Oleksandr Sîrski , a cerut folosirea „cât mai eficientă” a resurselor disponibile, în condițiile în care livrările de sisteme moderne și rachete rămân insuficiente, iar atacurile rusești se intensifică, potrivit Kyiv Post . Sîrski a transmis mesajul într-o postare pe Facebook, după o vizită de lucru la Comandamentul Aerian Sud, unde a evaluat activitatea centrelor de comandă și a echipajelor de apărare aeriană responsabile de protejarea spațiului aerian ucrainean. El a spus că „utilizarea rațională” a resurselor, creșterea eficienței fiecărui element al apărării aeriene și obținerea de sisteme și muniții suplimentare de la parteneri rămân „critice”. Presiune operațională: porturi și infrastructură civilă în sud În sudul Ucrainei, Rusia continuă să vizeze infrastructura portuară, inclusiv terminale de cereale, facilități de logistică maritimă și alte obiective civile, a afirmat Sîrski. Miza, potrivit acestuia, este perturbarea coridorului maritim, afectarea economiei și crearea de riscuri suplimentare de securitate în regiunea Mării Negre. „Inamicul urmărește să perturbe funcționarea coridorului maritim, să afecteze economia țării și să creeze amenințări suplimentare de securitate în regiunea Mării Negre.” Ce schimbă armata: comandă, detectare și unități mobile În cadrul vizitei, discuțiile au vizat sistemele de comandă și control, viteza de schimb de informații și coordonarea între diferite componente ale Forțelor de Apărare. Sîrski a indicat și direcții concrete de adaptare, pe măsură ce Rusia combină mai intens dronele de atac cu lovituri cu rachete: extinderea utilizării grupurilor mobile de foc; creșterea rolului unităților de apărare aeriană cu rază scurtă; dezvoltarea echipelor tactice de interceptare a dronelor; îmbunătățirea detectării țintelor aeriene; accelerarea introducerii unor tehnologii noi. Generalul a mai spus că a emis ordine pentru îmbunătățirea sistemelor de comandă ale apărării aeriene, extinderea capabilităților de detectare, creșterea utilizării unităților de interceptare și grăbirea implementării de tehnologii noi. Dimensiunea economică: apărarea aeriană ca „funcționare stabilă” a economiei Sîrski a legat explicit eficiența apărării aeriene de continuitatea economică și operațională a statului în război, menționând protejarea populației, funcționarea stabilă a economiei, a porturilor și a infrastructurii critice. „O apărare aeriană eficientă înseamnă protejarea oamenilor, asigurarea funcționării stabile a economiei, porturilor și infrastructurii critice și întărirea rezilienței statului în timpul războiului.” Context: Kievul cere mai multe sisteme Patriot și spune că poate plăti Mesajul vine în timp ce oficialii ucraineni continuă să ceară partenerilor occidentali sisteme suplimentare de apărare aeriană și rachete interceptoare, pe fondul intensificării atacurilor rusești. Săptămâna trecută, ambasadoarea Ucrainei în SUA, Olha Stefanișîna, a declarat că Kievul este pregătit să finanțeze sisteme Patriot și interceptoare suplimentare dacă Washingtonul acceptă să le furnizeze, într-un interviu acordat Radio Free Europe/Radio Liberty, citat de publicație. Ea a subliniat că interceptarea rachetelor balistice depinde de decizia guvernului american. Președintele Volodîmîr Zelenski a avertizat, la rândul său, asupra deficitului tot mai mare de interceptoare pe măsură ce Rusia crește numărul loviturilor balistice asupra orașelor ucrainene și a spus că ritmul actual al livrărilor nu mai corespunde nivelului amenințării, făcând referire la lista NATO de cerințe prioritare pentru Ucraina (PURL), mecanism folosit pentru finanțarea armamentului produs în SUA. [...]

NATO pregătește mutarea de capabilități suplimentare pe Flancul Estic după incidentul cu drona din Galați , pe care Alianța îl tratează drept „un accident”, nu un atac deliberat, potrivit Mediafax . Mesajul, transmis de șeful Comitetului Militar al NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone , indică o consolidare operațională în zona Baltică–Marea Neagră, cu accent pe capacități de contracarare. Într-un interviu acordat postului Al Arabiya, Dragone a spus că NATO „deja ia măsuri” pentru întărirea Flancului Estic și că incidentul din România nu este interpretat ca o acțiune îndreptată împotriva Alianței. „Acesta a fost un accident, bineînțeles. Nu este o acțiune împotriva noastră, nu este un atac.” Ce măsuri spune NATO că are în vedere Dragone afirmă că, în perioada următoare, Alianța va muta capabilități suplimentare pe Flancul Estic și va coordona această întărire pe axa Baltică–Marea Neagră. „Da, vom muta mai multe capabilități în Flancul Estic. Vom organiza și vom coordona astfel încât totul va fi legat de zona Baltică și Marea Neagră.” În același context, el a precizat că NATO analizează „cele mai bune capabilități de contracarare ale SUA” care ar putea fi trimise în zonă, fără să detalieze tipurile de sisteme sau un calendar. De ce contează pentru România Din perspectiva operațională, mesajul NATO combină două idei: evitarea unei interpretări de tip „atac asupra Alianței”, dar și accelerarea întăririi posturii de apărare pe Flancul Estic. Pentru România, asta înseamnă că incidentul de la Galați este tratat ca un semnal de risc în proximitatea războiului, care justifică măsuri suplimentare de descurajare și apărare în regiunea Mării Negre. Context: așteptări legate de deciziile politice la vârf Dragone a comentat și pe tema angajamentelor asumate la Haga anul trecut și a spus că militarii se așteaptă ca viitorul Summit NATO de la Ankara să confirme ceea ce „s-a promis” și „s-a angajat” anterior, astfel încât să existe „concluzii bune” la reuniune. Materialul nu oferă detalii despre ce angajamente concrete sunt vizate sau cum se vor traduce în decizii pentru fiecare stat aliat. [...]

România va primi întăriri NATO după incidentul cu drona rusească de la Galați , un semnal operațional că Alianța își ajustează rapid postura pe flancul estic, potrivit Știrile Pro TV . Spania urmează să trimită două elicoptere HN90, iar Italia va suplimenta contingentul militar deja prezent în România cu încă 100 de soldați, conform unor surse din Administrația Prezidențială citate de publicație. Măsurile vin după incidentul de săptămâna trecută din județul Galați, unde o dronă kamikaze de fabricație rusească a explodat pe teritoriul României. Președintele Nicușor Dan a declarat duminică faptul că drona prăbușită este „fără dubiu” de proveniență rusească și a publicat imagini cu fragmentele aparatului și inscripțiile identificate pe componentele recuperate. „Drona prăbușită joi noapte la Galați este Geran-2, de proveniență rusească. Aceasta este concluzia fără dubiu a raportului tehnic finalizat de specialiștii statului român. Ancheta a stabilit acest lucru pe baza unui ansamblu consistent de probe tehnice”, a transmis Nicușor Dan. Potrivit șefului statului, pe fragmentele recuperate a fost identificată inscripția în caractere chirilice „ГЕРАН-2”, iar componentele sunt similare „până la identitate” cu cele ale altor drone Geran-2 recuperate anterior pe teritoriul României și atribuite Federației Ruse. Confirmarea MApN și pașii următori către NATO și UE Ministerul Apărării Naționale a confirmat ulterior că este vorba despre o dronă kamikaze cu încărcătură explozivă de tip High-Explosive, de aproximativ 30 de kilograme, care a detonat la impact. MApN a mai indicat că probele recuperate sunt identice cu cele descoperite anterior la Ceatalchioi, Grindu, Luncavița și în alte zone din apropierea graniței cu Ucraina. „România nu va ignora și nu va minimaliza niciun incident care pune în pericol viața cetățenilor săi”, a avertizat președintele. Raportul tehnic realizat de autoritățile române urmează să fie transmis structurilor specializate ale NATO și Uniunii Europene, potrivit informațiilor din articol. Miza operațională: capabilități, nu doar efective În paralel, Administrația Prezidențială încearcă să consolideze relația strategică dintre România și Statele Unite, inclusiv prin creșterea capabilităților militare americane dislocate pe teritoriul românesc, conform surselor citate. În acest context, accentul ar urma să se mute de la o „strong presence” la o „smart presence” (o prezență mai adaptată nevoilor, prin capabilități), nu doar la numărul de militari. Știrile Pro TV mai notează că România a semnat un contract de consultanță strategică cu firma americană Eversheds Sutherland , acord înregistrat pe 28 mai la Departamentul de Justiție al SUA, iar printre obiectivele asumate se află și consolidarea prezenței militare americane în România. Detaliile discuțiilor sunt prezentate ca fiind „în curs”, fără un calendar public în material. [...]

România duce securitatea la Marea Neagră pe agenda NATO , iar Consiliul Nord-Atlantic se reunește pe 10 iunie într-o sesiune dedicată, la solicitarea Bucureștiului, potrivit Digi24 . Pe ordinea de zi intră și incidentul de la Galați , unde o dronă rusească Geran-2 a explodat pe un bloc de locuințe, episod pe care autoritățile române vor să-l lege de riscurile pentru flancul estic al Alianței. Ce se discută pe 10 iunie și de ce contează Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic (NAC) este dedicată securității la Marea Neagră, într-un moment în care România încearcă să transforme preocupările regionale într-un subiect de decizie la nivel aliat. Potrivit CaleaEuropeană.ro, care citează surse aliate, solicitarea pentru această reuniune a fost transmisă înainte de incidentul de la Galați, pe fondul preocupărilor constante ale României privind securitatea regiunii. După explozia dronei, autoritățile române intenționează să aducă în discuție implicațiile directe ale episodului asupra securității flancului estic, ceea ce poate pune presiune pentru măsuri suplimentare de apărare și coordonare în zona Mării Negre. Ce cere România: capabilități suplimentare și întărirea apărării aeriene Conform sursei citate de Digi24, România a solicitat deja „capabilități suplimentare” din partea partenerilor NATO. În paralel, sunt în desfășurare consultări cu mai multe state care ar putea contribui la: consolidarea apărării aeriene pe teritoriul României; creșterea capacităților de combatere a dronelor. Publicația nu precizează ce state sunt vizate și nici ce tip de capabilități ar urma să fie dislocate sau în ce calendar. Concluzia tehnică invocată de autorități Președintele Nicușor Dan a declarat că raportul tehnic al autorităților române a stabilit „fără echivoc” că fragmentele recuperate la Galați provin de la o dronă Geran-2 de proveniență rusească. Șeful statului a mai spus că rezultatele anchetei vor fi comunicate aliaților din NATO și Uniunii Europene. [...]

O eventuală străpungere ucraineană ar depinde de „orbirea” locală a Rusiei cu drone și bruiaj , nu de o ofensivă pe tot frontul, potrivit unei analize preluate de Adevărul . Miza operațională este schimbarea modului de luptă: câștiguri rapide într-un sector îngust, prin combinarea informației în timp real, a războiului electronic și a mobilității. După mai bine de trei ani de război, frontul rămâne dominat de linii defensive extinse și lupte de uzură, cu avansuri teritoriale limitate. În acest context, expertul militar Rob Lee , citat într-o analiză a revistei britanice The Economist , susține că armata ucraineană ar putea crea condițiile pentru o străpungere importantă a liniilor rusești „în următoarele luni”, inclusiv până la finalul anului. De ce contează: străpungerea ar fi un efect al superiorității tactice, nu al masei Lee compară dinamica actuală cu ultimele etape ale Primului Război Mondial, când războiul de tranșee a fost depășit prin tactici noi și coordonare mai bună între arme. În interpretarea sa, echivalentul modern îl reprezintă integrarea dronelor, a sistemelor de bruiaj (război electronic) și a informațiilor obținute în timp real în planificarea și executarea operațiunilor. Analistul indică faptul că succesul nu ar veni printr-o ofensivă de amploare pe întreg frontul, ci prin obținerea unor avantaje locale decisive, într-un sector ales și într-un moment oportun. Cum ar arăta, în practică, o operațiune de străpungere Scenariul descris presupune o succesiune de pași, cu accent pe degradarea capacității ruse de supraveghere și reacție: pregătire îndelungată : colectare de informații, identificarea punctelor vulnerabile și manevre de diversiune pentru a induce în eroare comandamentul rus; neutralizarea supravegherii : lovirea infrastructurii de comunicații, atacarea pozițiilor operatorilor de drone și folosirea masivă a propriilor sisteme fără pilot pentru a limita monitorizarea câmpului de luptă; exploatarea breșei : intervenția unităților mecanizate și blindate după slăbirea apărării. În acest cadru, Lee estimează că o pătrundere rapidă la o adâncime de cinci până la zece kilometri în spatele liniilor rusești ar putea afecta sever logistica, comunicațiile și comanda. „Dacă aceste elemente sunt combinate eficient, rezultatul poate fi un colaps rapid al apărării într-un sector limitat al frontului.” Drona și războiul electronic: lupta pentru „spațiul aerian tactic” Materialul subliniază că dronele au devenit instrumente centrale pentru recunoaștere, atac și coordonarea focului de artilerie, în timp ce ambele tabere investesc în sisteme de război electronic și în drone interceptoare. În această logică, avantajul ar urma să revină armatei care controlează mai eficient „spațiul aerian tactic” de deasupra liniei frontului. Context: Rusia menține presiunea și pregătește noi direcții de ofensivă În paralel cu ipoteza unei schimbări de dinamică în favoarea Kievului, sursa arată că Rusia continuă să preseze pe mai multe sectoare. La începutul anului, evaluări occidentale și ucrainene au avertizat asupra unor posibile operațiuni ofensive ruse în direcțiile Zaporojie, Kupiansk, Sloviansk sau Sumî , iar în unele scenarii a fost menționată inclusiv amenințarea la adresa regiunii Odesa . Concluzia analistului este că următoarea schimbare majoră pe front ar depinde mai puțin de numărul de soldați sau de cantitatea de armament și mai mult de capacitatea de a combina informația, tehnologia și mobilitatea mai eficient decât adversarul. [...]

Patru avioane Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene au ajuns la Mihail Kogălniceanu pentru misiuni NATO de Poliție Aeriană Întărită , pe o perioadă de două luni, într-o rotație care consolidează dispozitivul de apărare aeriană al României și capacitatea de reacție pe flancul estic. Informațiile sunt transmise de Agerpres , pe baza unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale (MApN). Aeronavele au aterizat miercuri în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu (județul Constanța), cu obiectivul declarat de a întări securitatea spațiului aerian al României. Detașamentul italian este format din aproximativ 180 de militari (piloți și personal tehnic) și va executa, împreună cu militarii Forțelor Aeriene Române, misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO, în următoarele două luni. Potrivit MApN, aceasta este a șaptea rotație în România a Forțelor Aeriene Italiene. De ce contează operațional MApN arată că misiunile de Poliție Aeriană Întărită, derulate în comun cu partenerii NATO începând din 2014, au rolul de a susține: dezvoltarea capacității de reacție și descurajare; consolidarea interoperabilității între Forțele Aeriene Române și cele aliate. [...]