Știri
Știri din categoria Apărare
Patru avioane Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene au ajuns la Mihail Kogălniceanu pentru misiuni NATO de Poliție Aeriană Întărită, pe o perioadă de două luni, într-o rotație care consolidează dispozitivul de apărare aeriană al României și capacitatea de reacție pe flancul estic. Informațiile sunt transmise de Agerpres, pe baza unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale (MApN).
Aeronavele au aterizat miercuri în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu (județul Constanța), cu obiectivul declarat de a întări securitatea spațiului aerian al României.
Detașamentul italian este format din aproximativ 180 de militari (piloți și personal tehnic) și va executa, împreună cu militarii Forțelor Aeriene Române, misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO, în următoarele două luni.
Potrivit MApN, aceasta este a șaptea rotație în România a Forțelor Aeriene Italiene.
MApN arată că misiunile de Poliție Aeriană Întărită, derulate în comun cu partenerii NATO începând din 2014, au rolul de a susține:
Recomandate
Incidentele cu drone la granița de est riscă să devină o „normalitate”, iar miza pentru România nu mai este doar interceptarea, ci capacitatea de a gestiona o presiune permanentă asupra apărării aeriene și a infrastructurii logistice de la Dunăre , potrivit unei analize din Adevărul . România a înregistrat o premieră militară: un F-16 al Forțelor Aeriene Române a doborât o dronă care pătrunsese în spațiul aerian național, după ce aparatul fără pilot ar fi intrat pe direcția Sulina–Brăila–Fetești și a fost distrus deasupra unui câmp dintre Padina și Pogoanele. Nu au fost raportate victime sau pagube materiale, însă incidentul a generat alerte RO-Alert și o serie de întrebări legate de proceduri, capabilități și comunicare publică. În același text este menționată și o posibilă a doua interceptare, într-un interval scurt: la ora 8.30, „singurele informații disponibile” indicau că o nouă dronă ar fi fost doborâtă la aproximativ 10 kilometri vest de Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării, informație atribuită Administrației Prezidențiale. Tipul dronei, proveniența, traseul și eventuala încărcătură nu erau confirmate la momentul redactării, iar Ministerul Apărării nu publicase încă un comunicat propriu, notează analiza. De ce contează: apărarea anti-dronă și „golurile” de informație Dincolo de succesul tactic, analiza pune accent pe întrebarea operațională: dacă România are deja sistemul american anti-dronă Merops (bazat pe senzori și drone interceptoare Surveyor asistate de inteligență artificială), declarat testat și operațional de Ministerul Apărării la 24 iunie 2026, de ce a fost nevoie de un avion de luptă și de o rachetă aer-aer pentru distrugerea dronei. Textul enumeră explicit informațiile pe care MApN nu le-a precizat despre Merops, deși sistemul este descris ca fiind mobil: câte sisteme au fost livrate; unde sunt amplasate; ce zonă acoperă fiecare; dacă sunt desfășurate permanent sau mutate în funcție de amenințare; dacă erau dislocate pe direcția Sulina–Brăila–Fetești în momentul incursiunii. Sunt avansate câteva explicații posibile (fără confirmare oficială): sistemul nu era desfășurat pe direcția de pătrundere, nu acoperă încă întreg teritoriul sau comanda a considerat mai rapidă folosirea patrulelor aeriene aflate deja în misiune (F-16 românești și Eurofighter italiene). NATO, interceptarea și traseul: întrebările rămase deschise Analiza mai indică patru zone de „tăcere” instituțională, cu implicații pentru modul în care România își gestionează postura de securitate pe flancul estic: Relația cu NATO : spre deosebire de Polonia (care a cerut consultări pe Articolul 4 în septembrie 2025 după incursiuni masive ale dronelor rusești) sau Estonia (după încălcări ale spațiului aerian), România nu a anunțat public intenția de a solicita consultări în cadrul Alianței, deși este vorba despre prima țintă distrusă efectiv de Forțele Aeriene Române de la începutul războiului din Ucraina. Eficiența interceptării în cadrul mecanismului aliat : generalul de brigadă Gheorghe Maxim a confirmat că două Eurofighter italiene aflate în misiune de Poliție Aeriană Întărită la Baza Mihail Kogălniceanu au încercat primele să angajeze ținta; o rachetă a fost lansată, dar nu și-a atins ținta. Interceptarea finală a fost realizată de un F-16 românesc de la Baza 86 Fetești. Traseul dronei și ipoteza testării reacției : generalul Maxim a refuzat să speculeze dacă drona și-a urmat ruta programată sau zbura fără control (de exemplu, după bruiaj). Analiza notează că lipsa unei explicații timpurii privind un zbor „haotic” lasă deschisă și ipoteza că drona ar fi urmat intenționat un culoar dincolo de Delta Dunării, pentru a testa timpul de reacție și apropierea de infrastructură critică; generalul Maxim a respins explicit ideea că Baza 86 Fetești ar fi fost ținta. Contextul instituțional : Ministerul Apărării funcționează fără ministru titular, cu Radu Miruță interimar, iar textul menționează vulnerabilități precum funcții de conducere neocupate în zona informațiilor militare, controverse privind programul SAFE și contractul Piranha 5 cu General Dynamics European Land Systems (GDELS), precum și lacune legislative și procedurale privind detectarea, interceptarea și neutralizarea dronelor pe teritoriul național. Dunărea, coridor logistic și risc de securitate Miza se mută însă dincolo de incidentul punctual: analiza susține că Rusia își intensifică presiunea asupra infrastructurii portuare ucrainene, iar Dunărea devine un coridor logistic central al războiului. În acest context, sunt menționate mai multe evoluții cu impact economic și de securitate: între 7 și 21 iulie, Rusia ar fi desfășurat una dintre cele mai intense campanii împotriva infrastructurii maritime ucrainene, cu „cel puțin 23 de lovituri” și „17 atacuri directe asupra navelor comerciale”, ceea ce ar fi redus traficul prin porturile din zona Odesa; operatori mari, precum Maersk, și-ar fi suspendat activitatea, iar o parte din fluxuri ar fi fost redirecționate către Constanța; pe 24 iulie, „aproximativ cincisprezece” drone Shahed ar fi lovit infrastructura portului Reni. În logica descrisă de autor, dacă Odesa nu mai poate funcționa la capacitate normală, Rusia ar încerca să blocheze și ultima rută rămasă deschisă pentru exporturile ucrainene, iar asta crește riscul ca drone, fragmente sau muniții să ajungă pe teritoriul României, mai ales în condițiile în care Reni și Ismail sunt la câteva sute de metri de graniță. Concluzia analizei este că România a demonstrat capacitatea de a doborî o dronă, dar provocarea imediată ține de pregătirea pentru repetarea incidentelor și de transmiterea unei strategii coerente – inclusiv prin comunicare – într-un context în care Dunărea capătă rol de linie logistică și, implicit, de zonă de presiune militară. [...]
Două drone au fost neutralizate în mai puțin de 24 de ore de același echipaj de F-16 , un test operațional rar pentru serviciul de luptă de Poliție Aeriană și pentru lanțul de comandă de la sol, potrivit Mediafax . Ministerul Apărării Naționale (MApN) spune că sâmbătă dimineață o nouă dronă intrată neautorizat în spațiul aerian al României a fost interceptată și doborâtă de avioane F-16. Sistemele radar ale MApN au detectat drona sâmbătă, 25 iulie, la ora 08:22, în zona frontierei cu Ucraina, după ce aceasta a pătruns neautorizat în spațiul aerian național. Două aeronave F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană, au interceptat ținta și au aplicat procedurile de identificare și neutralizare. Drona a fost doborâtă într-o zonă nepopulată din apropierea frontierei, iar echipe ale Ministerului Apărării urmează să ajungă la locul impactului pentru verificări și recuperarea fragmentelor. Ce arată episodul despre capacitatea operațională Faptul că aceeași aeronavă și același echipaj au executat două misiuni reușite într-un interval atât de scurt indică, în termeni operaționali, că procedurile de alertare, interceptare și coordonare funcționează sub presiune, de la supravegherea radar până la intervenția în aer și controlul de la sol. MApN precizează că este a doua intervenție reușită a militarului în mai puțin de 24 de ore, după neutralizarea unei drone vineri, deasupra județului Buzău. Cine este pilotul și ce se știe oficial Identitatea pilotului nu a fost făcută publică de MApN, iar autoritățile nu au comunicat nici indicativul de zbor sau o fotografie. Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a spus însă că pilotul care a angajat prima dronă are gradul de căpitan și nu are mai mult de 28 de ani. Colegul care l-a sprijinit în timpul operațiunii are gradul de locotenent și o vârstă apropiată, iar militarii care au coordonat interceptarea de la sol sunt, de asemenea, ofițeri tineri, cu grade de sublocotenent și locotenent. Generalul a mai declarat că își dorește ca pilotul să primească o decorație națională pentru modul de executare a misiunii; dacă nu va exista o astfel de recunoaștere, a precizat că îl va recompensa în cadrul instituției militare. Prima intervenție: vineri, în județul Buzău Prima acțiune a avut loc vineri, 24 iulie, când o aeronavă F-16 din cadrul Bazei 86 Aeriene de la Fetești , aflată într-o misiune de Poliție Aeriană, a urmărit o dronă intrată în spațiul aerian național. Potrivit informațiilor transmise, pilotul a angajat ținta cu o rachetă aer-aer și a neutralizat-o deasupra unei zone nepopulate din apropierea localității Padina, județul Buzău. La mai puțin de 24 de ore, același pilot, la manșa aceluiași avion F-16 și asistat de același coleg, a fost implicat în interceptarea și doborârea noii drone, în apropierea frontierei cu Ucraina. [...]
Incidentul de la Padina arată că apărarea aeriană a României funcționează deja în regim aliat , cu avioane românești și italiene ridicate de la sol „sub comanda și controlul NATO”, potrivit HotNews , care citează reacția oficială a Alianței după doborârea unei drone în județul Buzău. NATO spune că, în dimineața de 24 iulie 2026, două F-16 românești de la Baza Aeriană Fetești și două Eurofighter italiene de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu au decolat pentru a identifica un vehicul aerian fără pilot, necunoscut, care zbura în apropierea spațiului aerian românesc. După ce drona a intrat în spațiul aerian al României, mijloacele NATO au primit „undă verde” pentru angajare. Drona – descrisă de MApN ca fiind „de tip Shahed” – a fost doborâtă de un pilot român aflat la manșa unui F-16, într-o zonă nelocuită din județul Buzău, în apropiere de localitatea Padina. Ce transmite NATO despre modul de intervenție În comunicatul citat, Alianța califică identificarea și doborârea dronei drept un „efort multinațional combinat”, prezentat ca dovadă că NATO este „pregătită și capabilă să reacționeze la orice potențiale amenințări aeriene” în regim permanent („24/7”). Investigație în curs și legătura cu achizițiile anti-aeriene NATO precizează că este în desfășurare o investigație și că Alianța este „într-un contact strâns cu autoritățile române”. Totodată, comunicatul plasează incidentul în contextul în care NATO, România și alte state „procură în mod activ interceptoare terestre” pentru întărirea apărării antiaeriene. Ca exemplu, este menționat sistemul anti-dronă MEROPS , despre care se arată că România l-a procurat pentru interceptarea dronelor de mici dimensiuni. HotNews amintește că, la finalul lunii iunie, Ministerul Apărării a anunțat că MEROPS, pus la dispoziție de SUA în cadrul Parteneriatului Strategic bilateral, a fost operaționalizat și integrat în dispozitivul de apărare al Armatei. Comunicatul NATO menționat în articol: NATO [...]
Doborârea dronei intrate în spațiul aerian al României a fost executată de doi piloți de F-16 cu cel mult 28 de ani , iar reacția operațională a inclus coordonare cu NATO și o succesiune de angajări în care primele trageri, ale avioanelor italiene, nu au lovit ținta, potrivit HotNews . Cine a angajat ținta și cine a coordonat interceptarea Șeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiță , a spus că pilotul care a „angajat” drona (adică a intrat în procedura de identificare și tragere) este căpitan, iar cel care l-a asistat este locotenent, ambii având cel mult 28 de ani. „Cel care a angajat drona e căpitan. Cel care l-a asistat în angajarea dronei este locotenent. Doi oameni care nu au mai mult de 28 de ani.” În același context, generalul Gheorghe Maxim a adăugat că „cei care au dirijat interceptarea sunt sublocotenent și locotenent”. Ce s-a întâmplat în teren: avioane românești și italiene, angajare în etape Incidentul a avut loc vineri dimineață, iar drona a fost distrusă în județul Buzău, în apropierea localității Padina. România a ridicat în aer atât avioane F-16 de la baza aeriană Fetești, cât și avioane NATO Eurofighter Typhoon italiene de la baza aeriană Mihail Kogălniceanu. Potrivit informațiilor prezentate, avioanele italiene au tras primele, însă racheta lansată nu a lovit ținta. La câteva minute au tras și avioanele F-16 românești, iar drona a fost doborâtă de pilotul român de pe F-16. Timpul de reacție și coordonarea cu NATO Ministrul interimar al apărării a declarat că, „în 7 minute de la decolare, piloții români de pe avioanele F-16 au interceptat, angajat și doborât drona”. MApN a precizat că drona a fost detectată la ora 09.39, la aproximativ 20 km est de Sulina, a intrat în spațiul aerian național pe traiectul Sulina–Brăila–Fetești–Buzău, iar la ora 11.02 a fost doborâtă. Generalul Gheorghe Maxim a explicat că decizia de angajare a fost luată imediat după pătrunderea în spațiul aerian național, ținta a fost declarată ostilă, iar Centrul de operații aeriene a menținut legătura cu Centrul de Operațiuni Aeriene Combinate al NATO de la Torrejón. El a descris și condițiile procedurale: identificare vizuală, încadrare cu radarul de bord și angajare doar în zone fără risc pentru populație și obiective. Ce urmează: posibilă decorare Întrebat dacă se va discuta decorarea pilotului care a doborât drona, șeful Armatei a spus că își dorește ca acesta să fie decorat, inclusiv cu ordine naționale, precizând că „nu s-au întrunit condițiile până azi”. Pentru context, generalul Vlad Gheorghiță a mai afirmat că NATO a avut patru situații de acest tip de la începutul războiului, dintre care două „au fost rezolvate cu piloți români”, făcând referire și la o dronă doborâtă de un pilot român în Estonia, în luna mai. [...]
Forțele navale ucrainene au obținut certificarea NATO pentru a comanda forțe multinaționale de contramăsuri anti-mine , un pas cu impact operațional direct asupra capacității Ucrainei de a participa la misiuni aliate și de a sprijini viitoare acțiuni de deminare în Marea Neagră și Marea Azov , potrivit Agerpres . Certificarea a fost obținută după încheierea Evaluării NATO Nivel 2 (NEL-2), desfășurată în timpul exercițiului Sea Breeze 2026 . Informația a fost transmisă de Forțele navale ucrainene, care au comunicat pe Facebook rezultatul evaluării. Ce înseamnă certificarea, în termeni practici Conform comunicării Forțelor navale ucrainene, certificarea atestă o capabilitate recunoscută de NATO de a: comanda forțe multinaționale pentru contramăsuri împotriva minelor; opera alături de Grupurile permanente NATO de contramăsuri pentru mine; executa „o gamă întreagă de misiuni pe mare”. În plus, sediul Primei divizii de contramăsuri împotriva minelor a primit calificativul „Mission Capable” („capabilă de misiune”), ceea ce certifică unitatea pentru participarea la operațiuni ale Alianței, după standardele NATO. Context: trei ani de instruire în timpul războiului Forțele navale ucrainene afirmă că rezultatul vine după trei ani de instruire desfășurată în timpul războiului cu Rusia, perioadă în care personalul ar fi adoptat doctrine și proceduri NATO în pofida conflictului în desfășurare. În evaluarea prezentată de partea ucraineană, certificarea ar urma să întărească interoperabilitatea cu NATO și să sprijine eforturile viitoare de curățare a minelor navale din Marea Neagră și Marea Azov. [...]
MApN explică de ce neutralizarea dronei a întârziat, invocând constrângeri legale și de siguranță , după ce un Eurofighter italian a lansat o rachetă în spațiul aerian al României, dar a ratat ținta, potrivit Antena 3 . Episodul pune accent pe regulile de angajare în timp de pace și pe modul în care sunt gestionate operațional incidentele cu drone care traversează zone locuite. Într-o conferință de presă la sediul MApN, generalul de brigadă Gheorghe Maxim, locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite, a spus că aeronavele Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene ridicate de la sol au încercat să doboare drona cu o rachetă, fără succes. Potrivit lui, lansarea a avut loc „în spațiul aerian al României, la vest de Dunăre, în Brăila”, cu câteva minute înainte ca ținta să fie angajată de un F-16. MApN a precizat că, la momentul operațiunii, piloții au raportat vizual că ar fi fost o dronă rusească de tip Gheran-2 (Șahed). Conform informațiilor prezentate, aparatul a trecut prin Sulina, Brăila și Fetești, înainte să fie neutralizat de un F-16, iar resturile au căzut în localitatea Padina. De ce nu a fost doborâtă mai devreme: „condiții tehnice și legale” Explicația centrală oferită de conducerea militară a fost că nu au fost îndeplinite condițiile pentru angajarea mai rapidă a țintei. Generalul Gheorghe Maxim a descris succint pașii necesari înaintea unei lovituri: identificarea vizuală a țintei „la momentul oportun”; încadrarea cu radarul de bord; angajarea doar în zone în care nu există pericol pentru populație și obiective de pe teritoriul național. „Pentru noi sunt mai importante siguranţa populaţiei şi siguranţa elementelor de infrastructură decât momentul în care doborâm o ţintă”, a declarat generalul de brigadă Gheorghe Maxim. În același context, șeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiță, a intervenit pentru a întări mesajul privind cadrul de acțiune: „Domnul general a vrut să spună că nu au fost îndeplinite condiţiile tehnice şi legale pentru combaterea acestei ameninţări în spaţiul aerian al României”. Căutări la sol pentru racheta lansată și resturile dronei După neutralizarea dronei, au început căutările în zona în care au căzut resturile, fiind implicați militari și jandarmi, iar perimetrul a fost izolat, conform informațiilor prezentate. Generalul Vlad Gheorghiță a spus că există două dispozitive de căutare la sol: unul al MApN și unul al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. El a precizat că, după finalizarea operațiunilor, vor fi oferite detalii despre „racheta românească, racheta italiană și rămășițele de dronă”. Ce mijloace au fost implicate și ce rămâne neclar Șeful Statului Major al Apărării a confirmat și participarea unui elicopter IAR-330 Puma „SOCAT” la acțiune, însă a refuzat să ofere alte răspunsuri privind detalii de apărare antiaeriană de la sol, invocând caracterul operațional al informațiilor și faptul că este „o misiune de luptă pe timp de pace”, desfășurată „în conformitate cu Legea 72”. În acest stadiu, cauza pentru care racheta lansată de Eurofighter a ratat ținta nu este explicată public; MApN spune că nu poate estima motivul, iar căutările și verificările sunt în desfășurare. [...]
