Știri
Știri din categoria Apărare
Patru avioane Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene au ajuns la Mihail Kogălniceanu pentru misiuni NATO de Poliție Aeriană Întărită, pe o perioadă de două luni, într-o rotație care consolidează dispozitivul de apărare aeriană al României și capacitatea de reacție pe flancul estic. Informațiile sunt transmise de Agerpres, pe baza unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale (MApN).
Aeronavele au aterizat miercuri în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu (județul Constanța), cu obiectivul declarat de a întări securitatea spațiului aerian al României.
Detașamentul italian este format din aproximativ 180 de militari (piloți și personal tehnic) și va executa, împreună cu militarii Forțelor Aeriene Române, misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO, în următoarele două luni.
Potrivit MApN, aceasta este a șaptea rotație în România a Forțelor Aeriene Italiene.
MApN arată că misiunile de Poliție Aeriană Întărită, derulate în comun cu partenerii NATO începând din 2014, au rolul de a susține:
Recomandate
Ucraina își exportă know-how-ul antidronă către România , într-un demers cu impact operațional direct asupra apărării aeriene, pe fondul incidentelor recente în care drone folosite în războiul ruso-ucrainean au ajuns să cadă pe teritoriul unor state vecine. Potrivit Agerpres , președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina va trimite grupuri de experți în apărare aeriană antidrone în România și în statele baltice. Anunțul a fost făcut miercuri, la Kiev, într-o conferință de presă comună cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . Zelenski a spus că „se pregătesc” deplasările și că „au fost stabilite date” pentru ca experții ucraineni să meargă în aceste țări și să își împărtășească experiența. „Se pregătesc și au fost stabilite date pentru ca experții noștri să meargă acolo și să își împărtășească experiența, cum am făcut deja în Orientul Mijlociu.” De ce contează pentru România: sprijin practic, în contextul incidentelor cu drone Miza este reducerea riscului de incidente transfrontaliere și întărirea capacității de reacție la incursiuni ale dronelor, într-un război în care astfel de aparate sunt folosite pe scară largă, inclusiv în apropierea granițelor NATO. În context, Agerpres notează că o dronă rusească de tip Geran-2 , care intrase în spațiul aerian ucrainean, s-a prăbușit pe 29 mai pe un bloc din Galați. Tot în ultimele săptămâni, drone lansate de Ucraina împotriva nordului Rusiei s-au prăbușit în Finlanda și în statele baltice. Guvernul de la Kiev a susținut că Rusia ar fi redirecționat intenționat, cu sistemele sale de război electronic, unele dintre aceste drone ucrainene. Ce precedent invocă Kievul Zelenski a legat inițiativa de experiențe similare din Orientul Mijlociu, menționând că Ucraina a trimis militari în Arabia Saudită și în alte țări din Golf pentru a ajuta la doborârea dronelor iraniene. Din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate numărul experților, durata misiunilor sau calendarul exact al deplasărilor. [...]
NATO pregătește mutarea de capabilități suplimentare pe Flancul Estic după incidentul cu drona din Galați , pe care Alianța îl tratează drept „un accident”, nu un atac deliberat, potrivit Mediafax . Mesajul, transmis de șeful Comitetului Militar al NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone , indică o consolidare operațională în zona Baltică–Marea Neagră, cu accent pe capacități de contracarare. Într-un interviu acordat postului Al Arabiya, Dragone a spus că NATO „deja ia măsuri” pentru întărirea Flancului Estic și că incidentul din România nu este interpretat ca o acțiune îndreptată împotriva Alianței. „Acesta a fost un accident, bineînțeles. Nu este o acțiune împotriva noastră, nu este un atac.” Ce măsuri spune NATO că are în vedere Dragone afirmă că, în perioada următoare, Alianța va muta capabilități suplimentare pe Flancul Estic și va coordona această întărire pe axa Baltică–Marea Neagră. „Da, vom muta mai multe capabilități în Flancul Estic. Vom organiza și vom coordona astfel încât totul va fi legat de zona Baltică și Marea Neagră.” În același context, el a precizat că NATO analizează „cele mai bune capabilități de contracarare ale SUA” care ar putea fi trimise în zonă, fără să detalieze tipurile de sisteme sau un calendar. De ce contează pentru România Din perspectiva operațională, mesajul NATO combină două idei: evitarea unei interpretări de tip „atac asupra Alianței”, dar și accelerarea întăririi posturii de apărare pe Flancul Estic. Pentru România, asta înseamnă că incidentul de la Galați este tratat ca un semnal de risc în proximitatea războiului, care justifică măsuri suplimentare de descurajare și apărare în regiunea Mării Negre. Context: așteptări legate de deciziile politice la vârf Dragone a comentat și pe tema angajamentelor asumate la Haga anul trecut și a spus că militarii se așteaptă ca viitorul Summit NATO de la Ankara să confirme ceea ce „s-a promis” și „s-a angajat” anterior, astfel încât să existe „concluzii bune” la reuniune. Materialul nu oferă detalii despre ce angajamente concrete sunt vizate sau cum se vor traduce în decizii pentru fiecare stat aliat. [...]
Escaladarea crizei cu Iranul ridică miza pentru apărarea colectivă în Europa , iar NATO „devine din ce în ce mai importantă” pe fondul riscurilor de securitate percepute ca fiind mai directe pentru statele europene, potrivit unei analize prezentate de Digi24 , pe baza unui interviu acordat de John Bolton postului TVP World. Fostul consilier pentru securitate națională al SUA susține că guvernele europene nu ar trebui să trateze confruntarea cu Iranul ca pe o problemă exclusiv americană sau doar prin prisma riscului ca un conflict mai amplu în Orientul Mijlociu să reducă sprijinul militar al SUA pentru Ucraina. În evaluarea sa, activitățile Iranului și capabilitățile sale în materie de rachete pot ajunge să afecteze direct Europa. „Importanța alianței NATO crește, nu scade”, a spus Bolton. De ce ar conta direct pentru Europa Bolton argumentează că Europa este mai aproape geografic de Iran decât Statele Unite și ar putea fi atinsă de rachetele balistice iraniene cu rază medie de acțiune. În plus, el afirmă că Iranul ar fi desfășurat „un număr semnificativ” de activități teroriste în Europa, comparabile cu cele din America de Nord. În acest context, mesajul central este că riscurile asociate Iranului nu se limitează la securitatea SUA, ci pot deveni o problemă de securitate europeană, ceea ce ar întări rolul NATO ca mecanism de coordonare și apărare colectivă. Critica privind coordonarea SUA cu aliații În același interviu, Bolton îl critică pe Donald Trump pentru lipsa de claritate privind obiectivul SUA în criza iraniană. El spune că președintele american nu și-ar fi explicat clar ținta strategică – dacă urmărește distrugerea programului nuclear iranian, forțarea unei schimbări de regim sau un acord mai restrâns. Bolton mai afirmă că Trump nu ar fi consultat Congresul, aliații din NATO, statele arabe din Golf și parteneri-cheie ai SUA din Asia înainte ca situația să se agraveze. În logica fostului consilier, această incertitudine de strategie și coordonare poate avea efecte mai largi asupra securității globale, inclusiv în dosarul Ucrainei. Miza Strâmtorii Ormuz și riscul de precedent Un alt punct invocat este riscul ca Teheranul să exercite presiuni asupra traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz – rută cheie pentru transportul de petrol și gaze între Iran și Oman. Bolton avertizează că o astfel de evoluție ar crea „un precedent foarte periculos” pentru alte căi navigabile internaționale similare. Totodată, el susține că, chiar și în scenariul în care instalațiile nucleare iraniene ar fi grav avariate, Iranul ar putea reconstrui programul dacă își păstrează oamenii de știință și cunoștințele tehnice. [...]
SUA iau în calcul extinderea „partajării nucleare” în Europa , într-o discuție confidențială cu aliații NATO menită să întărească garanțiile de securitate pe fondul temerilor că Washingtonul ar putea reduce prezența militară convențională pe continent, potrivit HotNews , care citează surse Financial Times . Oficiali americani și-au exprimat disponibilitatea pentru desfășurări suplimentare dincolo de cele șase țări care găzduiesc deja componente ale aranjamentelor nucleare ale SUA în Europa, au declarat pentru Financial Times trei persoane informate asupra discuțiilor. Potrivit acelorași surse, discuțiile sunt „extrem de confidențiale” și este posibil să nu ducă la nicio schimbare a acordurilor existente. Miza operațională ar fi extinderea posibilității ca mai multe state să găzduiască aeronave americane cu dublă capacitate (DCA) – avioane care pot executa atât misiuni convenționale, cât și nucleare – în contextul în care aliații europeni sunt presați să preia o parte mai mare din povara apărării convenționale. Cine ar fi cel mai interesat Potrivit surselor citate de Financial Times, cele mai interesate sunt „țările de pe flancul estic al NATO”, inclusiv Polonia și unele state baltice. O persoană familiarizată cu discuțiile a spus că acestea se poartă pe canalele NATO și că statele cele mai apropiate de granițele Rusiei au manifestat cel mai mare interes. Materialul Financial Times, preluat de HotNews, precizează că numele României nu este menționat. Context: temeri legate de retrageri și mesajul Pentagonului Discuțiile au loc pe fondul îngrijorărilor din Europa privind măsuri atribuite lui Donald Trump de retragere a trupelor americane și a unor sisteme de armament critice de pe continent. În acest cadru, două surse au indicat că deschiderea către o extindere a prezenței „nucleare” urmărește să demonstreze angajamentul SUA de a menține „umbrela nucleară”, chiar dacă sprijinul convențional ar putea fi redus. Șeful pentru politici al Pentagonului a declarat recent că Statele Unite vor continua să-și folosească armele nucleare pentru a proteja țările NATO, chiar dacă europenii vor prelua rolul principal în ceea ce privește forțele convenționale. Ce există deja în Europa și ce poate (și nu poate) face Franța În Europa sunt amplasate permanent bombe nucleare gravitaționale B61 la baze din Belgia, Germania, Italia, Olanda și Turcia, care pot înarma avioane de luptă cu dublă capacitate precum F-16, Tornado și, în viitor, F-35. SUA nu mențin permanent în Europa bombardiere grele cu capacitate nucleară, dar acestea sunt desfășurate periodic pentru exerciții și „semnalizare strategică”, inclusiv B-52H și, uneori, B-2A, de regulă în Marea Britanie sau în baze din Europa continentală. În paralel, Franța a propus extinderea protecției umbrelei sale nucleare către alte state europene. La finalul lunii mai, Emmanuel Macron a anunțat că Norvegia a decis să adere la „descurajarea nucleară avansată” propusă de Paris, potrivit HotNews . Totuși, „cel puțin deocamdată”, Franța nu poate suplini capacitatea de descurajare oferită de SUA, potrivit experților citați de HotNews într-o analiză separată, disponibilă aici . În România, președintele Nicușor Dan a spus, la începutul lunii martie, că țara se află sub umbrela nucleară oferită de SUA prin apartenența la NATO, iar ministrul de Externe, Oana Țoiu, a confirmat că România și alte state au fost invitate de Franța la discuții, subliniind că proiectul este în faze incipiente și că decizia ar urma să fie luată de CSAT , potrivit HotNews . Ce urmează Deocamdată, discuțiile despre o eventuală extindere a aranjamentelor nucleare americane în Europa rămân la nivel exploratoriu și nu există, potrivit surselor citate, o certitudine că vor produce modificări ale acordurilor NATO de „partajare nucleară”, în care Washingtonul păstrează autoritatea exclusivă asupra utilizării armelor. [...]
România va primi întăriri NATO după incidentul cu drona rusească de la Galați , un semnal operațional că Alianța își ajustează rapid postura pe flancul estic, potrivit Știrile Pro TV . Spania urmează să trimită două elicoptere HN90, iar Italia va suplimenta contingentul militar deja prezent în România cu încă 100 de soldați, conform unor surse din Administrația Prezidențială citate de publicație. Măsurile vin după incidentul de săptămâna trecută din județul Galați, unde o dronă kamikaze de fabricație rusească a explodat pe teritoriul României. Președintele Nicușor Dan a declarat duminică faptul că drona prăbușită este „fără dubiu” de proveniență rusească și a publicat imagini cu fragmentele aparatului și inscripțiile identificate pe componentele recuperate. „Drona prăbușită joi noapte la Galați este Geran-2, de proveniență rusească. Aceasta este concluzia fără dubiu a raportului tehnic finalizat de specialiștii statului român. Ancheta a stabilit acest lucru pe baza unui ansamblu consistent de probe tehnice”, a transmis Nicușor Dan. Potrivit șefului statului, pe fragmentele recuperate a fost identificată inscripția în caractere chirilice „ГЕРАН-2”, iar componentele sunt similare „până la identitate” cu cele ale altor drone Geran-2 recuperate anterior pe teritoriul României și atribuite Federației Ruse. Confirmarea MApN și pașii următori către NATO și UE Ministerul Apărării Naționale a confirmat ulterior că este vorba despre o dronă kamikaze cu încărcătură explozivă de tip High-Explosive, de aproximativ 30 de kilograme, care a detonat la impact. MApN a mai indicat că probele recuperate sunt identice cu cele descoperite anterior la Ceatalchioi, Grindu, Luncavița și în alte zone din apropierea graniței cu Ucraina. „România nu va ignora și nu va minimaliza niciun incident care pune în pericol viața cetățenilor săi”, a avertizat președintele. Raportul tehnic realizat de autoritățile române urmează să fie transmis structurilor specializate ale NATO și Uniunii Europene, potrivit informațiilor din articol. Miza operațională: capabilități, nu doar efective În paralel, Administrația Prezidențială încearcă să consolideze relația strategică dintre România și Statele Unite, inclusiv prin creșterea capabilităților militare americane dislocate pe teritoriul românesc, conform surselor citate. În acest context, accentul ar urma să se mute de la o „strong presence” la o „smart presence” (o prezență mai adaptată nevoilor, prin capabilități), nu doar la numărul de militari. Știrile Pro TV mai notează că România a semnat un contract de consultanță strategică cu firma americană Eversheds Sutherland , acord înregistrat pe 28 mai la Departamentul de Justiție al SUA, iar printre obiectivele asumate se află și consolidarea prezenței militare americane în România. Detaliile discuțiilor sunt prezentate ca fiind „în curs”, fără un calendar public în material. [...]
România duce securitatea la Marea Neagră pe agenda NATO , iar Consiliul Nord-Atlantic se reunește pe 10 iunie într-o sesiune dedicată, la solicitarea Bucureștiului, potrivit Digi24 . Pe ordinea de zi intră și incidentul de la Galați , unde o dronă rusească Geran-2 a explodat pe un bloc de locuințe, episod pe care autoritățile române vor să-l lege de riscurile pentru flancul estic al Alianței. Ce se discută pe 10 iunie și de ce contează Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic (NAC) este dedicată securității la Marea Neagră, într-un moment în care România încearcă să transforme preocupările regionale într-un subiect de decizie la nivel aliat. Potrivit CaleaEuropeană.ro, care citează surse aliate, solicitarea pentru această reuniune a fost transmisă înainte de incidentul de la Galați, pe fondul preocupărilor constante ale României privind securitatea regiunii. După explozia dronei, autoritățile române intenționează să aducă în discuție implicațiile directe ale episodului asupra securității flancului estic, ceea ce poate pune presiune pentru măsuri suplimentare de apărare și coordonare în zona Mării Negre. Ce cere România: capabilități suplimentare și întărirea apărării aeriene Conform sursei citate de Digi24, România a solicitat deja „capabilități suplimentare” din partea partenerilor NATO. În paralel, sunt în desfășurare consultări cu mai multe state care ar putea contribui la: consolidarea apărării aeriene pe teritoriul României; creșterea capacităților de combatere a dronelor. Publicația nu precizează ce state sunt vizate și nici ce tip de capabilități ar urma să fie dislocate sau în ce calendar. Concluzia tehnică invocată de autorități Președintele Nicușor Dan a declarat că raportul tehnic al autorităților române a stabilit „fără echivoc” că fragmentele recuperate la Galați provin de la o dronă Geran-2 de proveniență rusească. Șeful statului a mai spus că rezultatele anchetei vor fi comunicate aliaților din NATO și Uniunii Europene. [...]
