Știri
Știri din categoria Apărare
Un contract de peste 800 de milioane de euro (aprox. 4,1 miliarde lei) pentru arme și muniție este pe punctul de a fi semnat de MAI, deși cea mai mare parte a dotărilor ar urma să ajungă la Armată, iar autoritățile invocă excepții de la legea accesului la informații pentru a nu explica transferul și mandatul negocierilor, potrivit Libertatea.
Achiziția, derulată prin programul european SAFE, vizează „sute de mii” de arme (numărul final nu este precizat în sursă) și aproape 3 milioane de cartușe pentru personal din Armată, Ministerul Afacerilor Interne, servicii secrete și sistemul penitenciar. În paralel, selecția furnizorului este contestată de competitori, iar firma aleasă – SSI Legion SRL, subsidiară a SIG Sauer – este una înființată în ajunul Crăciunului 2025, conform datelor citate din termene.ro.
Deși „grosul armelor” ar urma să fie cumpărat pentru Armată, contractul a fost trecut de la Ministerul Apărării (MApN) la MAI, fără o explicație publică detaliată. MAI a confirmat că a preluat gestionarea achiziției în luna mai, dar a refuzat să ofere informații despre momentul transferului și mandatele de negociere, motivând că datele sunt exceptate de la Legea 544/2001.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus pe 19 mai, la „Interviurile Libertatea.ro”, că nu știe „clar de ce” a fost mutat contractul la MAI și a indicat o posibilă explicație legată de împărțirea valorii pe instituții: MApN ar avea în pachet doar arma de asalt, restul componentelor fiind la MAI.
Conform ministrului Apărării, compania aleasă este SIG Sauer, prin subsidiara SSI Legion SRL. Dacă înțelegerea va fi parafată, asocierea dintre compania privată și Romarm ar urma să producă arme și muniții în fabricile militare de la Cugir și Sadu, la scară industrială.
În același timp, sursa notează că ar fi „a patra oară” când se încearcă înlocuirea armamentului vechi (Kalașnikov din anii ’70 și pistoale Carpați), după tentative anterioare fără rezultat.
Cel puțin doi dintre concurenții din procedură – Beretta și FN Herstal – au criticat modul în care a decurs selecția. Într-o declarație pentru News.ro, un reprezentant Beretta a reclamat lipsa de transparență și a cerut condiții egale de competiție.
„Din punctul nostru de vedere, asta a lipsit şi sperăm ca, în viitorul apropiat, situaţia să poată fi reglementată, pentru a avea o competiţie liberă”, a declarat Antonio Biondo, vicepreşedinte Beretta, pentru News.ro.
Și FN Herstal a transmis, tot pentru News.ro, că nu este „deloc apreciativ” față de modul de desfășurare a selecției.
Libertatea descrie istoricul dificil al fabricii de la Cugir în încercarea de a produce armament modern pentru Armata Română după aderarea la NATO, cu proiecte rămase la nivel de studii sau fără finanțare suficientă și cu nemulțumiri privind calitatea.
Liderul sindical de la Cugir, Ioan Neagu, afirmă că nici măcar licitația pentru reabilitarea unei hale necesare contractului SAFE nu ar fi fost făcută și spune că există bani în conturi pentru linia de producție (136 milioane de lei), dar că achizițiile ar fi fost incomplete.
În cazul uzinei de la Sadu, liderul sindical Marius Borcan susține că fabrica poate produce „trei milioane de cartușe pe lună” și că o linie de producție mai nouă ar urma să ajungă în următoarele două luni, după ce reprezentanții SIG Sauer ar fi vizitat deja unitatea.
MAI ar urma să semneze contractul „până la finalul săptămânii în curs”, însă rămân deschise mai multe puncte esențiale pentru controlul public al unei achiziții de asemenea dimensiune:
Libertatea notează că i-a solicitat un punct de vedere ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, dar nu primise răspuns la momentul publicării.
Recomandate
Intrarea în serviciu a corvetei „Contraamiral August Roman ” întărește cooperarea navală România–Turcia și semnalează o miză operațională directă în Marea Neagră, într-un context regional în care interoperabilitatea aliată contează tot mai mult, potrivit relatării din Adevărul . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a descris momentul în care nava militară românească a fost întâmpinată printr-un mesaj radio de comandamentul turc imediat după traversarea Strâmtorii Bosfor și intrarea în Marea Neagră. În relatarea sa, mesajul „Bun venit în Marea Neagră” a venit după ce autoritățile turce au identificat nava pe radare. În același context, Miruță a legat episodul de cooperarea regională, afirmând că între România, Turcia și Bulgaria Marea Neagră este „una care ne unește”, invocând interese comune economice și militare. Prima navă nouă de luptă după peste trei decenii Corveta „Contraamiral August Roman” (261), produsă în Turcia, a intrat oficial vineri în portul Constanța. Este prima navă nouă de luptă primită de România după mai bine de trei decenii, iar livrarea a avut loc în cadrul cooperării dintre România și Turcia în industria de apărare, pe baza unui acord interguvernamental semnat în decembrie 2025 (detalii despre livrare au fost prezentate anterior de Adevărul, într-un material separat). Proiectul este prezentat ca parte a eforturilor României de a-și dezvolta capabilitățile navale și de a se adapta la noile cerințe de securitate din regiune. Ce poate face corveta și ce înseamnă pentru operare Potrivit informațiilor din articol, nava poate desfășura: misiuni de supraveghere și patrulare; misiuni de salvare; operațiuni de luptă navală, antiaeriană și antisubmarin. Corveta are o lungime de aproximativ 100 de metri și este echipată cu armament, radar, sonar și sisteme compatibile cu standardele NATO. De asemenea, poate opera un elicopter îmbarcat, iar configurația ar urma să permită modernizări ulterioare prin integrarea de noi sisteme de luptă și senzori. Traseul spre Constanța și semnalele simbolice Drumul spre România al echipajului, format din 85 de militari, a inclus două momente evidențiate de ministru: întâmpinarea radio din partea comandamentului turc și salutul tradițional schimbat cu fregata „Regele Ferdinand”. Miruță a fost la bordul fregatei, menționând că a ales să revină în țară pe mare de la Summitul NATO de la Ankara. [...]
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , confirmă încă cinci incidente cu resturi de drone în Marea Neagră, unele cu explozibil, ceea ce ridică o problemă operațională și de responsabilitate instituțională pentru securitatea Portului Constanța în timp de pace , potrivit HotNews . Miruță a spus, la Constanța, că în aceste cinci cazuri „resturi de dronă” au fost observate pe mare și distruse, iar unele aveau încărcătură explozivă. Conform relatării News.ro, patru incidente ar fi avut loc înainte de explozia dronei ucrainene din Portul Constanța (5 iunie 2026), iar unul după. Cine răspunde de securitatea portului în timp de pace Întrebat de ce Armata Română nu poate prezenta public un raport despre explozia din Portul Constanța, „independent de ceea ce susține partea ucraineană”, ministrul a indicat o limitare de mandat în timp de pace: Armata nu are atribuția de „pază” a portului, ci intervine când i se cere sprijinul, responsabilitatea revenind altor entități ale statului, „conform legii”. „Armata Română nu face paza Portului Constanţa pe timp de pace. Armata Română este una dintre entităţile statului român care pe timp de pace, în astfel de situaţii, când i se solicită sprijinul, intervine.” Miruță a adăugat că le-a cerut colegilor din Forțele Navale și Forțele Terestre să ia „toate măsurile” pe care le consideră posibile pentru Portul Constanța, chiar dacă responsabilitatea nu este „țintită” asupra lor. De ce nu au intervenit navele militare din portul militar Ministrul a fost întrebat și de ce navele aflate în portul militar Constanța nu au intervenit dacă au observat o dronă trecând pe lângă ele. Răspunsul a fost că nu erau „în misiune”, folosind o comparație cu autospecialele de pompieri care nu acționează în afara unei misiuni. „Pentru că nu sunt în misiune. O maşină de pompieri în garaj nu stinge focul la kilometri distanţă dacă nu este în misiune de a face asta.” El a mai afirmat că militarii vor interveni „ori de câte ori sunt solicitați”, dar a reiterat că, „din punct de vedere al protejării zonei de coastă”, Armata Română nu are responsabilitatea în timp de pace. Contextul incidentelor cu drone Declarațiile vin după explozia unei drone în Portul Constanța, incident despre care HotNews a relatat anterior, inclusiv în materialul despre explozia dronei ucrainene din Portul Constanța și în articolul privind explicațiile părții ucrainene . Din informațiile prezentate acum, rezultă că episoadele cu resturi de drone pe mare nu au fost izolate, iar discuția se mută pe modul în care sunt împărțite atribuțiile și cum se activează intervenția în proximitatea unei infrastructuri critice precum Portul Constanța. [...]
Încă cinci drone marine au fost distruse după incidentul din Portul Constanța , iar autoritățile spun că unele dintre resturile identificate pe mare conțineau explozibil, potrivit Antena 3 . Informația ridică miza operațională pentru securitatea portuară și pentru capacitatea de detectare și intervenție la Marea Neagră, într-un context în care astfel de incidente pot afecta direct fluxurile logistice și activitatea comercială din zonă. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că au fost observate pe mare „resturi de dronă” care au fost distruse și că „unele dintre ele au avut explozibil, unele nu”. El a adăugat că „s-ar putea ca una să fi fost după incident”. Ce spune Președinția despre răspunsul instituțional Președintele României, Nicușor Dan, a afirmat că îmbunătățirea sistemelor naționale de apărare și de detectare timpurie a dronelor aeriene sau navale face parte dintr-un proces de consolidare, menționând că există un „raport preliminar” privind incidentul petrecut în urmă cu o lună. Tot el a indicat că raportul complet urmează să fie finalizat după primirea răspunsurilor la întrebările transmise părții ucrainene, în cadrul unui dialog început pe acest subiect. Contextul incidentului și răspunsul Ucrainei, potrivit MApN În cazul dronei ucrainene care a explodat luna trecută în Portul Constanța, materialul citează o informare a Ministerului Apărării Naționale (MApN) potrivit căreia Ministerul Apărării din Ucraina a răspuns la 14 întrebări adresate de ministrul Radu Miruță. Conform MApN, partea ucraineană a confirmat că a pierdut controlul asupra a patru drone navale la 4 iunie 2026, cel mai probabil din cauza războiului electronic al Rusiei, și că nu a fost posibilă anularea comenzilor de autodetonare. Dronele ar fi avut ca direcție zona de est a Mării Negre, iar Ucraina ar fi informat România despre pericol la ora 9.54, cu aproximativ 35 de minute înainte de explozie. [...]
Ucraina își intensifică presiunea asupra logisticii maritime rusești , după ce Forțele cu Sisteme Fără Pilot au raportat lovirea a 90 de nave rusești în Marea Azov , într-un interval de o săptămână, potrivit Kyiv Post . Țintele ar susține transportul de combustibili și aprovizionarea armatei ruse, într-un efort de a perturba rutele folosite inclusiv pentru ocolirea sancțiunilor internaționale. Între 6 și 12 iulie, comandantul Forțelor cu Sisteme Fără Pilot, Robert „Madyar” Brovdi , a transmis pe rețelele sociale că operatorii ucraineni au lovit, în medie, câte o țintă la fiecare 112 minute. El a rezumat ritmul operațiunilor astfel: „Paisprezece peste noapte, 90 de nave într-o săptămână.” Ce nave au fost vizate și de ce contează Conform Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, campania a vizat nave folosite pentru logistica militară și transportul de produse petroliere. În lista menționată apar: petroliere; remorchere; feriboturi; nave de marfă (cargo) de tip „dry cargo”. Statul Major susține că petrolierele ar fi utilizate pentru transportul petrolului și produselor petroliere rusești „pentru a ocoli sancțiunile internaționale”, iar feriboturile ar facilita logistica militară și transportul de marfă pentru armata rusă. Confirmări din partea Rusiei și reacția apărării antiaeriene Oficiali ruși au confirmat incidente în zonă. Guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Sliusar, a declarat că o dronă a atacat un petrolier în Canalul Don–Azov, precizând că nava era goală, incendiul a fost localizat și nu au existat victime. Acesta a mai afirmat că sistemele ruse de apărare antiaeriană ar fi interceptat 20 de drone ucrainene în regiunea Rostov. Context: „flota din umbră” și lovituri asupra infrastructurii energetice Operațiunile maritime vin după lovituri anterioare care au vizat așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei. Kyiv Post notează că pe 9 iulie Sliusar a raportat două petroliere avariate de drone în Golful Taganrog, iar anterior Statul Major ucrainean a anunțat distrugerea a 12 petroliere rusești în Marea Azov. Tot în această vară, Forțele cu Sisteme Fără Pilot au raportat lovirea a 13 nave, inclusiv 10 petroliere, în apropierea Crimeei ocupate. În paralel, Statul Major ucrainean a raportat lovirea rafinăriei Syzran din regiunea Samara (Rusia) pe 11 iulie și în primele ore ale zilei de 12 iulie, menționând explozii și incendii la instalație. Potrivit aceleiași surse, rafinăria are o capacitate proiectată de 8,5 milioane de tone de petrol pe an și produce benzină, motorină și combustibil de aviație folosite pentru aprovizionarea forțelor armate ruse. [...]
SUA și Germania împing armele cu laser spre utilizare operațională, mizând pe costuri de interceptare de ordinul câtorva dolari pe țintă , într-un context în care dronele ieftine pot forța armatele să consume rachete antiaeriene de sute de mii sau chiar milioane de dolari, potrivit Mediafax . În SUA, Pentagonul a selectat Lockheed Martin și nLIGHT Defense pentru dezvoltarea unor noi sisteme cu laser de mare putere. Contractele pornesc de la 86 de milioane de dolari, iar valoarea totală a programului poate ajunge la 847 de milioane de dolari, conform Breaking Defense. De ce contează: apărarea antidrone, mai ieftină și mai „sustenabilă” logistic Miza operațională este reducerea costului pe interceptare și a dependenței de muniție scumpă. În timp ce o dronă de câteva mii de dolari poate fi doborâtă cu o rachetă antiaeriană de sute de mii sau milioane de dolari, un laser folosește energie electrică și poate trage repetat, fără consum de muniție. Publicația notează estimări din industria de apărare potrivit cărora o lovitură cu laser ar costa între 1 și 10 dolari. Armele cu laser (încadrate la „energie dirijată”) funcționează prin concentrarea unui fascicul asupra țintei până când îi sunt avariate componentele, ceea ce le face potrivite în special pentru neutralizarea dronelor și, la puteri mai mari, pentru interceptarea rachetelor de croazieră. SUA: prototipuri de 150 kW, apoi trecerea la 300–500 kW Primele prototipuri americane sunt planificate la o putere de 150 kilowați și sunt destinate unor „nevoi operaționale urgente”, în principal doborârii dronelor. Versiunile următoare ar urma să ajungă la 300–500 kilowați, nivel la care ar putea intercepta și rachete de croazieră, ținte mai rapide și mai dificil de distrus. Sistemele vor fi instalate în containere speciale, pentru a putea fi transportate și folosite atât pe platforme terestre, cât și pe nave militare. În paralel, Pentagonul dezvoltă un proiect separat pentru creșterea puterii, cu obiectivul unui sistem de 500 kilowați, capabil să răspundă unor amenințări mai complexe decât cele vizate de primele prototipuri. Lockheed Martin susține că poate construi rapid arme cu laser „compacte, rezistente și ușor de transportat”, potrivit lui Paul Lemmo, vicepreședinte al companiei. Germania: sistem naval în container, țintă de intrare în serviciu în 2029 Germania dezvoltă un sistem de apărare cu laser pentru nave militare, realizat de MBDA și Rheinmetall. Sistemul ar urma să intre în serviciu în 2029, iar contractul este estimat la „sute de milioane de euro”, conform informațiilor din material. Și aici, configurația este gândită în container, montabil pe nave, cu utilizare principală împotriva dronelor; companiile spun că ar putea fi folosit și pentru protejarea porturilor. Sistemul a fost testat timp de un an pe mare și, potrivit dezvoltatorilor, a demonstrat că poate lovi ținte aeriene, maritime și terestre, inclusiv în condiții meteo nefavorabile. Limitări: nu înlocuiesc rachetele, ci le completează Deși comparația cu „Războiul Stelelor” este tentantă, aceste sisteme nu distrug instantaneu țintele: fasciculul nu este mereu vizibil, iar laserul trebuie menținut pe același punct până când căldura produce avarii suficiente. Eficiența poate scădea în ploaie, ceață, fum, praf sau turbulențe atmosferice. Concluzia operațională din material este că laserele nu vor înlocui complet rachetele și tunurile antiaeriene, ci vor fi integrate alături de acestea. Avantajul major rămâne capacitatea de a intercepta un număr mare de drone fără consum de rachete antiaeriene, mult mai scumpe, ceea ce poate schimba ecuația costurilor în apărarea aeriană. [...]
Localizarea unei poziții fortificate Hezbollah în Wadi Saluki readuce în prim-plan riscurile operaționale ale frontului de nord , după ce trupele israeliene au identificat punctul de lansare care l-a rănit grav pe actualul purtător de cuvânt al armatei, generalul de brigadă Effie Defrin, în al Doilea Război din Liban , potrivit The Jerusalem Post . Militarii din Divizia 36, aflați în operațiuni în zona Wadi Saluki, au descoperit o poziție întărită pentru rachete antitanc aparținând Hezbollah. În apropiere au fost găsite „mai multe rachete”, precum și un lansator orientat către wadi, conform informațiilor comunicate de armată. De ce contează: o poziție „istorică” indică persistența infrastructurii de luptă Identificarea aceleiași poziții folosite în 2006 sugerează continuitatea unor puncte fortificate și a tacticilor de ambuscadă în teren dificil, cu implicații directe pentru planificarea și protecția forțelor care operează în zonă. În timpul celui de-al Doilea Război din Liban, lupta din acest punct a fost descrisă drept una dintre cele mai dure ale conflictului. Forțele blindate israeliene au început traversarea wadi-ului, în timp ce unități din Brigada Nahal și Corpul de Geniu au încercat să securizeze zona. Contextul din 2006: ambuscadă, pierderi și rănirea lui Defrin Operațiunea a fost amânată de mai multe ori, iar Hezbollah, observând mișcările din teren, a declanșat o ambuscadă, potrivit relatării. În bătălie au fost uciși 11 ofițeri și soldați israelieni, inclusiv doi comandanți de companie din Brigada 401, iar peste 50 de militari au fost răniți. Printre răniți s-a numărat și Defrin, pe atunci comandant al Batalionului 9, care a fost rănit grav. Publicația mai notează că, „într-un moment de încheiere” de săptămâna trecută, Defrin a vizitat trupele care operează în zonă, în apropierea locului din care a manevrat Batalionul 9 către Wadi Saluki, vizavi de satul Anduria, în războiul din 2006. [...]
