Știri
Știri din categoria Apărare
Un contract de peste 800 de milioane de euro (aprox. 4,1 miliarde lei) pentru arme și muniție este pe punctul de a fi semnat de MAI, deși cea mai mare parte a dotărilor ar urma să ajungă la Armată, iar autoritățile invocă excepții de la legea accesului la informații pentru a nu explica transferul și mandatul negocierilor, potrivit Libertatea.
Achiziția, derulată prin programul european SAFE, vizează „sute de mii” de arme (numărul final nu este precizat în sursă) și aproape 3 milioane de cartușe pentru personal din Armată, Ministerul Afacerilor Interne, servicii secrete și sistemul penitenciar. În paralel, selecția furnizorului este contestată de competitori, iar firma aleasă – SSI Legion SRL, subsidiară a SIG Sauer – este una înființată în ajunul Crăciunului 2025, conform datelor citate din termene.ro.
Deși „grosul armelor” ar urma să fie cumpărat pentru Armată, contractul a fost trecut de la Ministerul Apărării (MApN) la MAI, fără o explicație publică detaliată. MAI a confirmat că a preluat gestionarea achiziției în luna mai, dar a refuzat să ofere informații despre momentul transferului și mandatele de negociere, motivând că datele sunt exceptate de la Legea 544/2001.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus pe 19 mai, la „Interviurile Libertatea.ro”, că nu știe „clar de ce” a fost mutat contractul la MAI și a indicat o posibilă explicație legată de împărțirea valorii pe instituții: MApN ar avea în pachet doar arma de asalt, restul componentelor fiind la MAI.
Conform ministrului Apărării, compania aleasă este SIG Sauer, prin subsidiara SSI Legion SRL. Dacă înțelegerea va fi parafată, asocierea dintre compania privată și Romarm ar urma să producă arme și muniții în fabricile militare de la Cugir și Sadu, la scară industrială.
În același timp, sursa notează că ar fi „a patra oară” când se încearcă înlocuirea armamentului vechi (Kalașnikov din anii ’70 și pistoale Carpați), după tentative anterioare fără rezultat.
Cel puțin doi dintre concurenții din procedură – Beretta și FN Herstal – au criticat modul în care a decurs selecția. Într-o declarație pentru News.ro, un reprezentant Beretta a reclamat lipsa de transparență și a cerut condiții egale de competiție.
„Din punctul nostru de vedere, asta a lipsit şi sperăm ca, în viitorul apropiat, situaţia să poată fi reglementată, pentru a avea o competiţie liberă”, a declarat Antonio Biondo, vicepreşedinte Beretta, pentru News.ro.
Și FN Herstal a transmis, tot pentru News.ro, că nu este „deloc apreciativ” față de modul de desfășurare a selecției.
Libertatea descrie istoricul dificil al fabricii de la Cugir în încercarea de a produce armament modern pentru Armata Română după aderarea la NATO, cu proiecte rămase la nivel de studii sau fără finanțare suficientă și cu nemulțumiri privind calitatea.
Liderul sindical de la Cugir, Ioan Neagu, afirmă că nici măcar licitația pentru reabilitarea unei hale necesare contractului SAFE nu ar fi fost făcută și spune că există bani în conturi pentru linia de producție (136 milioane de lei), dar că achizițiile ar fi fost incomplete.
În cazul uzinei de la Sadu, liderul sindical Marius Borcan susține că fabrica poate produce „trei milioane de cartușe pe lună” și că o linie de producție mai nouă ar urma să ajungă în următoarele două luni, după ce reprezentanții SIG Sauer ar fi vizitat deja unitatea.
MAI ar urma să semneze contractul „până la finalul săptămânii în curs”, însă rămân deschise mai multe puncte esențiale pentru controlul public al unei achiziții de asemenea dimensiune:
Libertatea notează că i-a solicitat un punct de vedere ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, dar nu primise răspuns la momentul publicării.
Recomandate
România riscă să piardă aproape 9 miliarde de euro (aprox. 45 miliarde lei) din finanțare europeană pentru înzestrare dacă Ministerul Apărării Naționale nu reușește să semneze, în doar patru zile, 12 contracte rămase din programul SAFE , potrivit Adevărul . Miza este operațională și bugetară: fără contracte la termenul-limită de vineri, banii destinați modernizării capacităților militare pot fi pierduți. Programul SAFE presupune un împrumut european de aproximativ 9 miliarde de euro (aprox. 45 miliarde lei) pentru România, sumă care ar urma să fie împărțită între 15 contracte de înzestrare. Până acum au fost semnate doar trei, ceea ce lasă o fereastră foarte scurtă pentru finalizarea restului. Negocieri tensionate și acuzații de „prețuri umflate” Surse din MApN susțin că negocierile s-au tensionat după ce unele companii ar fi modificat ofertele inițiale, inclusiv prin creșteri de preț, iar ministerul ar refuza semnarea în noile condiții, notează Digi24 . În paralel, conducerea MApN afirmă că presiunea termenului ar fi folosită de unele firme pentru a renegocia în avantaj propriu. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus pe 15 mai că ministerul nu va accepta majorări față de forma aprobată instituțional: „Prețurile astea umflate nu vor fi acceptate vreodată de Ministerul Apărării. Și asta nu pentru că spune ministrul, ci pentru că asta este forma care a fost trecută prin CSAT și prin Parlamentul României” Potrivit ministrului, există un plafon aprobat, iar modificările substanțiale ale ofertelor nu pot fi acceptate. Ce include înzestrarea și ce urmează dacă se semnează Prin SAFE, Armata României ar urma să fie dotată cu blindate de luptă, nave militare, elicoptere, drone și sisteme de rachete, într-un proces de modernizare finanțat din fonduri europene. Dacă acordurile sunt semnate, livrările ar trebui realizate până în 2030. Adevărul notează însă că există riscul ca unele companii să nu respecte termenele, caz în care MApN ar putea aplica penalități sau chiar rezilia contractele. Critici privind orientarea achizițiilor Analiști militari citați în material atrag atenția că o parte dintre achiziții ar viza „tehnică militară clasică”, deși războiul modern pune accent pe tehnologii noi, precum drone, sisteme antidronă și utilizarea inteligenței artificiale în activitatea militară, potrivit generalului în rezervă Dorin Toma. [...]
Bruiajul GPS întâlnit de avionul militar care îl transporta pe ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, în zbor spre Lituania evidențiază riscuri operaționale tot mai frecvente pe flancul estic al NATO , într-un context în care astfel de perturbări pot afecta navigația și siguranța zborurilor în regiune, potrivit Adevărul . Incidentul a avut loc în timpul unui zbor de lucru către Lituania, unde Miruță a vizitat detașamentul românesc „ Carpathian Vipers ”, dislocat la baza aeriană Šiauliai . Ministrul a spus că a fost vorba despre un „bruiaj foarte puternic” al semnalului GPS. Ce s-a întâmplat în zbor și cum a fost gestionată situația Într-o declarație făcută în emisiunea „Frontul”, difuzată de TVR INFO , Radu Miruță a precizat că bruiajul a afectat o zonă extinsă și nu ar fi vizat în mod direct aeronava în care se afla. Potrivit ministrului, avionul militar era echipat cu sisteme anti-bruiaj, iar piloții au trecut pe proceduri de navigație militară pentru a continua zborul în siguranță. „A fost bruiat semnalul, dar nu neapărat pentru avionul nostru, ci pentru zonă. Avionul fiind militar are dispozitive anti-bruiaj. Am verificat și am avut un bruiaj foarte puternic. Au activat (piloții – n.red.) sistemul militar de navigație, și-au luat măsuri de protecție pentru a face un zbor către destinație în funcție de coordonatele pe care le au ca variantă adițională. Ne-am uitat unde ar putea fi poziționat avionul după informațiile GPS bruiate. A fost o întreagă discuție cu piloții în avion, pe măsură ce ne apropiam de Lituania.” Ministrul a mai afirmat că aeronava și echipajul au gestionat situația fără probleme, iar zborul a continuat în condiții de siguranță, în pofida perturbărilor semnalului de navigație. Context regional: incidente similare raportate în apropierea Rusiei Dezvăluirea vine pe fondul mai multor episoade similare raportate în regiune. Adevărul amintește și cazul unui avion al Royal Air Force care îl transporta pe ministrul britanic al Apărării, John Healey, afectat de bruiaj GPS în apropierea frontierei cu Rusia, potrivit unui material separat al publicației (detalii aici ). Din perspectivă operațională, repetarea acestor incidente întărește importanța redundanțelor de navigație (rute, proceduri și echipamente alternative la GPS) pentru zborurile militare și, în general, pentru activitățile aeriene din proximitatea zonelor cu risc ridicat de război electronic. [...]
Atribuirea contractului SAI de 816,6 milioane euro (aprox. 4,1 mld. lei) riscă să blocheze un program finanțat prin SAFE , după ce mai mulți producători europeni contestă transparența selecției și ridică semne de întrebare privind eligibilitatea câștigătorului în raport cu regulile europene, potrivit Adevărul . Contractul vizează Sistemul de Armament Individual (SAI) și este finanțat prin programul european SAFE . Deși în procedură au existat inițial opt oferte depuse de șapte companii, câștigătoare ar fi o asociere condusă de SIG Sauer (SUA), companie contestată de producători din UE; în plus, conducerea acesteia a fost condamnată penal în Germania, unde firma a operat o capacitate de producție închisă în 2020, conform News.ro. Asocierea indicată drept furnizor este SSI Legion SRL – SIG Sauer (SUA), alături de Romarm Cugir și Uzina Mecanică Sadu. Contestații: transparență și comunicare după depunerea ofertelor Mai mulți producători europeni – Beretta, FN Herstal, Heckler & Koch și Ceska Zbrojovka – susțin că procedura nu a fost transparentă și că, după transmiterea ofertelor inițiale în toamna lui 2025, Guvernul nu ar mai fi comunicat criteriile finale sau solicitări actualizate de ofertă, potrivit News.ro. Beretta afirmă că nu a primit răspuns la scrisorile oficiale trimise Guvernului, deși compania ar fi propus producție extinsă în România și transfer tehnologic. FN Herstal reclamă, la rândul său, că „aproape nu a existat comunicare” după depunerea ofertelor. Miza: compatibilitatea cu regulile SAFE și riscul de contestare Contestatarii invocă faptul că SIG Sauer nu ar îndeplini criteriile SAFE, care prevăd că antreprenorul principal trebuie să fie stabilit în UE/SEE/Ucraina și să nu fie controlat dintr-o țară terță. Beretta susține că infrastructura de producție și proprietatea intelectuală ale SIG Sauer sunt în SUA și amintește că regulile SAFE limitează componentele din afara UE la 35%. Ce spun autoritățile și ce include contractul Deși Ministerul Afacerilor Interne ar fi evitat să confirme explicit atribuirea, Cancelaria Primului Ministru a transmis că furnizorii vor fi SSI Legion – SIG Sauer, Romarm și Uzina Mecanică Sadu. Întrebat despre criteriile aplicate, MAI a indicat doar prevederile OUG 62/2025, fără să prezinte un clasament al ofertelor sau justificări privind eliminarea competitorilor. Nici MApN, nici MAI nu au clarificat când și în ce condiții programul SAI a fost transferat de la Apărare la Interne. Potrivit MAI, contractul impune: fabricarea integrală în România a armelor și muniției; transfer de tehnologie; crearea a minimum 60 de locuri de muncă; susținerea învățământului dual. În context, pe 22 mai, MApN a dat asigurări că va continua implementarea programului european SAFE, precizând că achizițiile și negocierile vor fi realizate cu respectarea intereselor de securitate ale României, iar obiectivul este accelerarea modernizării și înzestrării Armatei României, în conformitate cu legislația națională și europeană. [...]
NATO pregătește o comandă militară suplimentară pe flancul estic , pentru a putea desfășura rapid forțe terestre în Letonia și Estonia în cazul unei agresiuni ruse, potrivit Libertatea . Miza operațională este scurtarea lanțului de comandă și creșterea capacității de mobilizare în regiunea baltică, unde presiunea de securitate a crescut după invazia Rusiei în Ucraina . Decizia ar urma să fie implementată prin redesfășurarea Corpului Germano-Olandez, cu sediul la Münster, pentru apărarea Letoniei și Estoniei, în coordonare cu NATO. Informația este relatată de Reuters, care citează două surse familiarizate cu subiectul. Ce se schimbă în arhitectura de comandă În prezent, forțele NATO din cele trei state baltice, precum și din nordul Poloniei, sunt sub comanda unui singur cartier general multinațional, cu sediul la Szczecin . Alocarea unui al doilea corp de armată pentru regiune ar permite NATO să mobilizeze „rapid forțe masive”, potrivit unui oficial militar citat în material. Nu este clar, deocamdată, când va intra în vigoare decizia și nici câte trupe vor intra sub comanda noii structuri. Ce capacități lipsesc și cine le acoperă Acordul dintre Germania și Țările de Jos ar fi depășit un ultim obstacol legat de lipsa unor capabilități considerate critice, între care: artilerie cu rază lungă, apărare antiaeriană, ingineri, personal medical. Germania și Olanda, împreună cu alți parteneri, ar urma să constituie acum aceste capacități, conform informațiilor din articol. Reacții și context politic Ministerul olandez al Apărării a transmis că atribuirea corpului de armată este „în prezent în curs de elaborare” și a refuzat să ofere detalii. Ministerul german al Apărării a refuzat să comenteze, invocând coordonarea în curs cu NATO, iar Alianța a precizat că va răspunde ulterior. Contextul mai larg, potrivit materialului, este că aliații europeni își asumă mai multă responsabilitate pentru propria securitate, pe fondul presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump și al creșterii amenințării ruse. [...]
Rusia își adaptează ofensiva cu drone prin trecerea la modele cu reacție , într-o încercare de a depăși apărarea anti-dronă tot mai eficientă a Ucrainei, potrivit Antena 3 . Informația este atribuită serviciilor de informații militare ucrainene și indică o nouă etapă a competiției operaționale dintre dronele de atac și sistemele de interceptare. Conform evaluării citate, noul model Gheran-4 „cu reacție” ar fi fost dezvoltat ca răspuns la creșterea eficienței dronelor interceptoare ucrainene, într-un context în care apărarea anti-dronă „multi-stratificată” (adică bazată pe mai multe niveluri de senzori și mijloace de lovire) obligă Rusia să își modifice platformele fără pilot. Antena 3 notează că informațiile sunt preluate de la securitynews.ro. Ce capacități sunt raportate pentru Gheran-4 În material sunt enumerate specificații „raportate” pentru Gheran-4, care ar indica o orientare către viteză și manevrabilitate: viteză de până la 500 km/h; manevră activă la 300–400 km/h; altitudine de zbor de până la 5.000 m; rază de acțiune de până la 450 km; opțiuni de focoase de 50 kg sau 90 kg; motoare turboreactoare chinezești, inclusiv unități Telefly menționate ca fiind întâlnite și în alte programe rusești de drone cu reacție. Implicația operațională: apărarea „low-cost” devine mai greu de susținut Mesajul central al analizei citate este că Ucraina a mizat pe interceptoare ieftine, iar Rusia încearcă să le „iasă din parametri” prin drone de atac mai rapide și mai manevrabile. În consecință, Ucraina ar avea nevoie de detectare mai bună, interceptoare mai rapide, ghidare automatizată (materialul menționează posibil și „AI”, adică inteligență artificială) și o rețea de senzori mai densă. Totodată, articolul subliniază limitări: Gheran-4 „nu este o armă minune”, ar avea o rază de acțiune raportată mai scurtă decât Gheran-5 și ar depinde în continuare de componente străine, inclusiv motoare chinezești. Chiar și așa, concluzia prezentată este că războiul cu drone se transformă într-o cursă permanentă între masă, viteză, senzori, autonomie, rezistență la război electronic și capacitatea de producție. [...]
SUA iau în calcul reducerea sprijinului militar pentru NATO în scenarii de criză , o schimbare cu potențial impact operațional direct asupra planificării apărării colective și a capacității de reacție a Alianței, potrivit Știrile Pro TV , care citează Agerpres . Informația indică faptul că Washingtonul ar viza diminuarea unor „capacități militare” pe care le-ar pune la dispoziția NATO în cazul unei crize, ceea ce ar putea obliga statele europene să acopere mai mult din necesarul de forțe și mijloace în eventuale planuri de apărare și descurajare. De ce contează: presiune pe capacitatea de reacție și pe împărțirea sarcinilor O astfel de repoziționare ar schimba echilibrul practic al contribuțiilor în interiorul NATO, într-un moment în care Alianța își calibrează postura de apărare pe flancul estic. În termeni operaționali, reducerea unor capabilități americane ar putea însemna timpi mai mari de mobilizare sau nevoi suplimentare de resurse din partea aliaților europeni pentru a menține aceleași niveluri de pregătire. Ce se știe despre capabilitățile vizate Materialul menționează intenția de a reduce semnificativ anumite capacități militare în cadrul Alianței, însă, în textul furnizat, detaliile concrete despre exact ce capabilități ar urma să fie diminuate nu apar explicit. Informația rămâne, așadar, la nivel de direcție generală, așa cum este prezentată de sursa citată. Ce urmează Dacă discuțiile se concretizează, efectul imediat ar fi o reevaluare a planurilor NATO pentru situații de criză și o posibilă accelerare a eforturilor europene de a acoperi goluri de capacitate. În acest stadiu, articolul nu oferă un calendar sau o decizie formală, ci doar semnalul unei intenții aflate în discuție. [...]
