Știri
Știri din categoria Apărare
Armata SUA semnează un contract de până la 20 miliarde dolari cu Anduril – accelerare majoră a digitalizării militare continuă modernizarea rapidă a capabilităților operaționale, potrivit Finance Yahoo, care relatează că acordul vizează software, hardware și servicii integrate pe o perioadă de până la 10 ani. Contractul, anunțat oficial în 13–14 martie 2026, începe cu o perioadă de bază de 5 ani și poate fi extins până în martie 2036, conform CNBC TV18. În esență, acordul consolidează peste 120 de achiziții separate într-un singur cadru, reducând birocrația și costurile generate de intermediari, dar și accelerând livrările către unitățile din teren.
Programul include platforma de inteligență artificială Lattice, infrastructură de date, hardware integrat și suport tehnic, toate adaptate cerințelor operaționale moderne, unde viteza de procesare și integrarea sistemelor devin decisive. Pentagonul consideră că această abordare unificată permite reacții mai rapide pe câmpul de luptă, dominat tot mai mult de software și automatizare.
Principalele elemente ale contractului:
Primele rezultate sunt deja vizibile: un contract subsidiar de 87 milioane dolari vizează sisteme anti-dronă bazate pe aceeași platformă Lattice, potrivit TechCrunch. Acest tip de aplicație reflectă presiunea tot mai mare asupra armatei americane de a răspunde rapid amenințărilor emergente, în special celor generate de drone și sisteme autonome.
Fondată de antreprenorul Palmer Luckey, Anduril Industries s-a impus ca un jucător important în domeniul tehnologiilor autonome de apărare, dezvoltând inclusiv drone de recunoaștere precum Ghost-X, notează The Jerusalem Post. Contractul actual marchează o schimbare de strategie pentru armata SUA, care se orientează către soluții comerciale scalabile și implementate rapid, în detrimentul programelor tradiționale, mai lente și mai costisitoare.
Această mutare indică o transformare structurală a modului în care sunt achiziționate și integrate tehnologiile militare, cu accent pe flexibilitate, viteză și eficiență economică.
Recomandate
Pentagonul ia în calcul o bază permanentă în Polonia , un pas care ar muta prezența militară americană de pe rotații temporare spre o infrastructură stabilă pe flancul estic al NATO, potrivit G4Media . Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz , a declarat la Bruxelles că Departamentul Apărării al SUA este „deschis” la oferta Varșoviei de a găzdui o prezență militară permanentă americană, după o întâlnire cu secretarul american al apărării, Pete Hegseth . În același context, ministrul a spus că SUA au răspuns pozitiv propunerii Poloniei de a înființa o bază militară permanentă. De ce contează: de la rotații la prezență permanentă Până acum, Polonia a găzduit trupe americane pe bază de rotație, iar o eventuală bază permanentă ar însemna o schimbare operațională majoră: planificare pe termen lung, continuitate a capabilităților și o ancorare mai puternică a prezenței SUA în regiune. Polonia a cerut o prezență aliată mai robustă pe flancul estic al NATO după invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022, notează materialul. Ce urmează și care sunt limitele informației Nu a fost luată încă nicio decizie privind înființarea bazei, conform declarațiilor citate. Separat, Hegseth a anunțat o nouă revizuire a desfășurării trupelor americane în Europa și a avertizat că SUA ar putea reține unele contribuții către NATO dacă aliați pe care i-a numit „profitori” nu își respectă angajamentele de cheltuieli pentru apărare. [...]
Revizuirea Pentagonului asupra prezenței militare în Europa va depinde de cât de repede își asumă europenii propria apărare , în condițiile în care SUA avertizează că resursele sale pot fi „prea dispersate” într-un posibil război pe mai multe fronturi, potrivit Biziday , înaintea reuniunii miniștrilor Apărării din NATO, de la Bruxelles. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a transmis că aliații nu pot conta „întotdeauna” pe sprijinul american într-un conflict și a legat această realitate de nevoia de planificare militară mai riguroasă în cadrul Alianței. El a explicat că angajamentele din „Modelul de Forță al NATO” (instrumentul de planificare a contribuțiilor militare ale statelor membre) trebuie să fie „clare” și „completate” acolo unde contribuțiile s-au redus, tocmai pentru a evita goluri de capacitate în scenarii de criză. Mesajul NATO: planificarea trebuie să acopere și limitele SUA Rutte a nuanțat că, dacă izbucnește un război, toți aliații – inclusiv SUA – vor face „tot ce le stă în putință”, însă a indicat că îndeplinirea integrală a promisiunilor din planurile NATO poate depinde de tipul conflictului și de alte constrângeri. Mesajul SUA: „NATO 3.0” și condiționarea evaluării de șase luni În paralel, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a criticat aliații europeni și a spus că revizuirea de șase luni a Pentagonului privind forțele americane din Europa va depinde de ritmul în care Europa își asumă „responsabilitatea principală” pentru apărarea continentului. Oficialul a cerut ca NATO să avanseze „rapid și ireversibil” către un rol de lider al Europei în interiorul Alianței, în cadrul unei viziuni pe care a numit-o „NATO 3.0”. Hegseth a descris „NATO 3.0” ca o revenire la o „alianță militară reală și fermă”, cu „capacități militare concrete” pentru descurajare pe continent și pentru preluarea conducerii în apărarea convențională a Europei. Context: ținta de 5% din PIB și tensiunile politice În același context, Hegseth a atacat politicile europene privind migrația și egalitatea de gen și a criticat aliații care nu ar fi acordat forțelor americane acces la baze din Europa pentru a lansa atacuri asupra Iranului, calificând acest lucru drept „rușinos”. Pe fond, mesajul se înscrie în linia promovată de Donald Trump, care a cerut în repetate rânduri creșterea cheltuielilor europene de apărare și reducerea dependenței de SUA, pe fondul reorientării Washingtonului către China și Indo-Pacific. Statele NATO au convenit majorarea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB până în 2035, iar Hegseth a afirmat că, deși mulți și-au respectat angajamentul, unii „trebuie încă să depună mai multe eforturi”. [...]
Forțele Aeriene ale SUA au introdus în serviciu un Boeing 747 donat de Qatar ca nou Air Force One , o decizie care redeschide discuția despre costurile reale și riscurile de securitate ale transformării unui avion de lux într-o platformă prezidențială complet militarizată, potrivit HotNews . Armata aerului americană a anunțat vineri că a primit aeronava și a publicat primele imagini cu avionul „proaspăt vopsit” în culorile roșu-alb-albastru, despre care spune că este „dotat cu cele mai recente modificări aduse de guvern” și că „a intrat în serviciu” pentru președinte. Jurnaliștii care îl însoțeau pe Donald Trump au publicat, la rândul lor, imagini cu avionul într-un hangar al unei baze aeriene din apropierea Washingtonului. Miza operațională: conversia rapidă, dar scumpă, a unui avion donat Statele Unite au acceptat în mai 2025 un Boeing 747 oferit cadou de Qatar, iar Forțele Aeriene au fost solicitate să găsească rapid o soluție de modernizare pentru a-l face utilizabil ca Air Force One. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a acceptat aeronava, evaluată la 400 de milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei), pentru a deveni avionul oficial al președintelui Donald Trump. Potrivit experților citați în material, adaptarea avionului va necesita îmbunătățiri majore, în special pe zona de securitate și comunicații, inclusiv: sisteme de comunicații care să împiedice interceptările; dotări pentru respingerea atacurilor cu rachete; alte modificări semnificative de securitate. Costurile acestor modificări ar putea ajunge la „câteva sute de milioane de dolari”, însă suma exactă nu este cunoscută. Context: controversă etică și comparația cu programul Boeing Acceptarea aeronavei a generat controverse legate de aplicarea legilor privind cadourile primite de la guverne străine, menite să prevină corupția și influențele neadecvate. Democrații au încercat să blocheze acceptarea avionului, în timp ce Qatarul a respins îngrijorările, iar Donald Trump a respins obiecțiile etice, spunând că ar fi „o prostie” să nu accepte avionul. În paralel, HotNews notează că presiunea bugetară rămâne relevantă: proiectul Boeing pentru construirea a două noi avioane Air Force One depășește 5 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei), un reper care sugerează de ce chiar și un avion „donat” poate ajunge să implice costuri publice foarte mari pentru a atinge standardele cerute de rolul prezidențial. [...]
România cere sprijin aliat „temporar” pentru apărarea antidrone pe Dunăre , iar discuția despre incidentele recente va continua săptămâna viitoare la Gdansk, în cadrul „formatului Helsinki”, potrivit Agerpres , care îl citează pe președintele Nicușor Dan după summitul UE de la Bruxelles. Șeful statului a spus că incidentele cu drone „au fost reflectate în concluziile Consiliului” și că reuniunea a fost folosită pentru a reaminti „nevoia noastră temporară de sprijin aliat”. În prezent, România este sprijinită de șase state pentru protecția împotriva dronelor „pe linia Dunării”: SUA, Franța, Italia, Spania, Portugalia și Slovacia. „A fost o oportunitate pentru a reaminti nevoia noastră temporară de sprijin aliat. Vă aduc aminte că pentru moment suntem ajutați de șase state (...) pentru protejarea de drone pe linia Dunării.” Ce schimbă concluziile Consiliului European În concluziile adoptate vineri, liderii UE au condamnat „escaladarea gravă” a Rusiei, inclusiv atacurile cu rachete și drone împotriva civililor din Ucraina, și un comportament „din ce în ce mai agresiv” față de statele membre. Documentul menționează explicit un incident recent din România, în care „o dronă rusească încărcată cu explozivi s-a prăbușit peste o clădire rezidențială”, și afirmă că astfel de episoade sunt „rezultatul direct” al războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, cu efecte asupra securității cetățenilor UE și stabilității regionale. Tot în zona de apărare și securitate, concluziile subliniază importanța asigurării apărării tuturor frontierelor terestre, aeriene și maritime ale Uniunii, în contextul încălcărilor repetate ale spațiului aerian al statelor membre. Ce urmează: discuții la Gdansk, în „formatul Helsinki” Nicușor Dan a precizat că subiectul va fi reluat săptămâna viitoare la Gdansk (Polonia), unde România va participa la „formatul Helsinki”, după ce au existat și discuții bilaterale pe tema incidentelor cu drone și a sprijinului aliat. Agerpres nu detaliază agenda sau eventuale decizii concrete care ar putea rezulta din reuniunea de la Gdansk. [...]
Cehia își testează logistica pentru mișcări rapide NATO pe autostradă, unde șase tancuri Leopard 2 au rulat cu până la 60 km/h într-un exercițiu menit să pregătească tranzitul trupelor aliate în caz de criză, potrivit Focus . Exercițiul a avut loc marți, în regiunea Olomouc, și a atras atenția șoferilor și a curioșilor, care au filmat coloana de tancuri în timp ce se deplasa repetat pe autostradă. Scopul declarat a fost antrenarea „mișcărilor rapide ale trupelor NATO” într-un scenariu real, conform relatării. Cum s-a desfășurat exercițiul și ce a urmărit armata Coloana a folosit un tronson de autostradă de aproximativ nouă kilometri, între Kocourovec și Velký Újezd, pe care l-a parcurs de cinci ori dus-întors. În acest fel, până la 30 de șoferi de tanc au putut exersa manevra, notează publicația, citând portalul ceh Echo24.cz . Pentru a limita deteriorarea carosabilului, tancurile au fost echipate cu șenile de cauciuc, potrivit Echo24.cz. Deplasarea s-a făcut pe banda din dreapta, delimitată cu conuri. Comandantul Batalionului 73 Tancuri, Tomáš Suchý, a explicat rațiunea exercițiului: „Suntem o țară de tranzit pentru mișcările trupelor NATO și trebuie să fim capabili de asta și să ne antrenăm corespunzător.” Implicații operaționale: infrastructură civilă folosită pentru mobilitate militară Pentru companii și autorități, mesajul principal este unul de operare: armata testează proceduri de deplasare pe infrastructură rutieră civilă, inclusiv măsuri de protecție a drumului (șenile de cauciuc) și de gestionare a traficului (bandă dedicată, marcare cu conuri). Focus mai notează că, pe viitor, convoiul ar urma să fie însoțit doar de poliția militară. Context: Leopard 2A4 în dotarea Cehiei și parametri tehnici Tancurile folosite sunt Leopard 2A4 din armata cehă. Primele vehicule au fost preluate în decembrie 2022 și au provenit dintr-o donație a Germaniei către Cehia, în cadrul ajutorului militar pentru Ucraina, potrivit sursei. Date tehnice prezentate în material: greutate: 55,2 tone; lungime: 9,67 metri; lățime: 3,75 metri; înălțime: 2,99 metri; echipaj: 4 persoane. Viteza maximă indicată de armată pe site-ul propriu este de 68 km/h, iar în exercițiu coloana a rulat cu până la 60 km/h. [...]
Producătorii ucraineni de drone își caută parteneri industriali în Japonia pentru a intra pe piețele asiatice , pe fondul creșterii bugetelor de apărare din regiune și al relaxării recente a restricțiilor japoneze privind exporturile de arme, potrivit Economica . Miza este una operațional-economică: companiile ucrainene încearcă să transforme experiența acumulată în războiul cu Rusia într-un avantaj comercial în Asia, dar și să-și securizeze lanțurile de aprovizionare cu componente, reducând dependența de China, care produce multe piese pentru drone și a introdus unele restricții la export. Japonia, „poarta” către Asia pentru producătorii ucraineni Întâlnirile conducerii UFORCE în Japonia sunt parte dintr-un efort mai amplu al industriei ucrainene de drone de a profita de creșterea cheltuielilor militare în Asia, pe fondul tensiunilor regionale. În acest context, companii precum UFORCE, Skyeton și General Cherry caută parteneri de producție în Japonia, descrisă drept o putere industrială majoră care, în acest an, a renunțat la restricțiile de lungă durată privind exporturile de arme. Stanislav Gryshyn, cofondatorul General Cherry, a sintetizat strategia într-o declarație pentru Reuters : „Japonia este cea mai bună cale către piaţa asiatică.” Totuși, o parte dintre discuțiile dintre firme ucrainene și oficiali japonezi sunt încă la nivel exploratoriu, potrivit a trei persoane implicate în aceste contacte. Semnale de interes: teste, demonstrații și „noul mod de război” Armata japoneză a asistat la cel puțin o demonstrație a dronelor firmei Swarmer. Separat, președintele Swarmer, Alex Fink, a declarat pentru Reuters că la finalul lunii aprilie a avut loc un test în Japonia care a folosit software de inteligență artificială pentru coordonarea unui „roi” de drone într-o misiune de căutare și lovire. Ministerul japonez al Apărării nu a comentat o eventuală colaborare cu producători ucraineni, dar a transmis că Tokyo „examinează toate opțiunile posibile” pentru a asigura achiziția echipamentelor necesare pentru „noul mod de război” al Japoniei. Extindere prudentă către Taiwan și discuții cu Filipine În paralel, directori din trei firme ucrainene și dintr-o asociație a producătorilor de drone spun că explorează oportunități și în Taiwan, dar cu prudență, deoarece Kievul nu are relații diplomatice oficiale cu insula revendicată de China. Pe filiera Asia de Sud-Est, ambasadorul Ucrainei în Filipine, Yuliia Fediv, a declarat pentru Reuters că au existat discuții cu oficiali de la Manila privind cooperarea în tehnologia dronelor. Potrivit a doi directori ucraineni citați de Reuters, orice drone vândute Filipinelor ar fi probabil fabricate în Japonia, invocând expertiza superioară a acesteia în producție. Manila este deja unul dintre principalii clienți ai Japoniei în domeniul apărării și se confruntă cu tensiuni maritime tot mai ridicate cu China. Lanțul de aprovizionare: reducerea dependenței de China Pe lângă vânzări și parteneriate de producție, companiile ucrainene fac demersuri pentru a obține componente din piețe „prietenoase” din Asia de Est, pentru a-și diminua expunerea la China. În acest sens, asociația ucraineană IRON a dus în mai o delegație de aproximativ 12 membri la Taichung (Taiwan), pentru întâlniri cu firme locale, cu obiectivul principal de a identifica furnizori de piese. Directorul IRON, Volodymyr Cherniuk, a spus că intenționează să ducă membri ai asociației la Tokyo la finalul acestui an, pentru a găsi parteneri japonezi de producție, adăugând: „Am fi bucuroşi ca dronele noastre să protejeze orice ţară de invazie. Ştim cel mai bine cum este să fii invadat.” [...]
