Știri
Știri din categoria Apărare
Comisia Europeană a aprobat o inițiativă de 1,5 miliarde euro în cadrul Programului privind industria europeană de apărare (EDIP), potrivit AGERPRES.
Decizia a fost anunțată luni, 30 martie 2026, și este prezentată de executivul UE ca parte a eforturilor de consolidare și modernizare a industriei europene de apărare.
Conform comunicatului citat de agenția de presă, inițiativa urmărește să stimuleze capacitatea de producție și să susțină progresul tehnologic în sectorul apărării la nivel european.
Recomandate
Ratificarea în Parlament a acordului SAFE devine condiția-cheie pentru ca MApN să poată semna contractele de înzestrare , în contextul în care România ar urma să aibă acces la o finanțare de 16,6 miliarde de euro (aprox. 83 miliarde lei), potrivit TVR Info . Ministerul Apărării Naționale spune că aprobarea Comisiei Europene există, dar fără ratificare nu poate trece la etapa contractuală. MApN afirmă că, prin acordul de finanțare din programul SAFE, România ar deveni al doilea principal beneficiar, după Polonia. Ministerul susține că banii ar urma să sprijine atât modernizarea și înzestrarea Armatei, cât și dezvoltarea industriei naționale de apărare și creșterea rezilienței societății în fața amenințărilor de securitate. Ce proiecte vrea să finanțeze MApN prin SAFE În cadrul programului SAFE, MApN anunță că va derula 21 de proiecte de înzestrare în perioada 2026–2030 , cu o valoare estimată de aproximativ 9,6 miliarde de euro (aprox. 48 miliarde lei). Structura proiectelor, conform ministerului: 10 proiecte prin achiziții comune cu alte state participante; 11 proiecte prin achiziții individuale ale statului român. Prioritate operațională: apărare aeriană și contracararea dronelor O componentă importantă a programului, conform MApN, vizează dezvoltarea capabilităților de apărare aeriană și contracararea amenințărilor aeriene emergente, inclusiv prin achiziția și integrarea de sisteme moderne de apărare antiaeriană, tehnologii anti-dronă și soluții pentru protejarea infrastructurii critice și a populației. În acest moment, miza imediată este una de procedură și calendar: până la ratificarea acordului de către Parlament, ministerul indică faptul că nu poate încheia contractele aferente proiectelor finanțate prin SAFE. [...]
România își deschide accesul la un împrumut de 16,68 miliarde euro (aprox. 83,4 miliarde lei) cu costuri mai mici pentru apărare și infrastructură strategică , după semnarea acordului SAFE cu Comisia Europeană, potrivit Economica . Miza imediată este una de finanțare: premierul interimar Ilie Bolojan susține că dobânzile ar fi „la jumătate” față de cele la care România se împrumută în prezent, iar condițiile includ 10 ani perioadă de grație și 40 de ani rambursare. Bolojan a indicat că împrumutul vizează investiții în apărare, infrastructură strategică și dezvoltarea capacităților de producție din țară. În plan militar, el a argumentat că programul ar permite dotarea armatei cu tehnică de ultimă generație, pe baza planurilor de înzestrare ale militarilor, și ar crește interoperabilitatea cu armatele NATO, într-un context în care România nu va putea reduce cheltuielile de apărare în următorii ani, pe fondul războiului din Ucraina (conform relatării Agerpres). De ce contează financiar: costul împrumutului și constrângerile bugetare În mesajul citat, Bolojan leagă explicit SAFE de presiunea pe finanțele publice: România ar urma să se împrumute și în anii următori pentru a acoperi deficitele acumulate. În acest cadru, el prezintă garanția Comisiei Europene ca elementul care reduce costul finanțării. „Pentru acest împrumut, garantat de Comisia Europeană, dobânzile sunt la jumătate faţă de cele la care ne împrumutăm în prezent, perioada de graţie este de 10 ani, iar cea de rambursare de 40 de ani.” Infrastructură: peste 4 miliarde euro pentru autostrăzile din nord-est O componentă majoră menționată este finanțarea autostrăzilor din nord-estul României. Potrivit lui Bolojan, peste 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei) ar urma să fie direcționate către: tronsoanele Pașcani–Suceava–Siret; Pașcani–Iași–Ungheni. El afirmă că, fără acest credit, nu ar fi existat finanțare pentru „autostrăzile Moldovei” și leagă proiectele de conectivitate și de relațiile economice cu Republica Moldova și Ucraina. Industrie de apărare: condiție de producție locală și investiții Bolojan a mai indicat o condiție a contractelor de achiziție: „mai mult de jumătate dintre componente” să fie produse în România, ceea ce ar implica transfer de tehnologie, investiții și capacitatea de mentenanță în țară. În plus, el a menționat refacerea industriei de apărare prin: asocieri cu firme de stat din subordinea Ministerului Economiei; parteneriate cu firme private românești; investiții directe ale marilor producători europeni în România. Ce urmează, procedural La nivel instituțional, Ministerul Finanțelor a anunțat că Comisia Europeană a finalizat procedura de semnare a Acordului de împrumut SAFE cu România; documentul fusese semnat săptămâna trecută de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și transmis ulterior la Bruxelles. [...]
România deschide accesul la 16,68 miliarde euro (aprox. 83,4 miliarde lei) prin SAFE , un împrumut UE cu dobândă de 3% , bani care vor finanța în principal înzestrarea Armatei și proiecte de infrastructură cu relevanță strategică, potrivit Mediafax , care citează Ministerul Finanțelor. Acordul semnat cu Comisia Europeană plasează România pe locul al doilea în UE ca alocare prin instrumentul SAFE, după Polonia. Finanțarea este structurată pe credite în condiții avantajoase și urmează să fie trasă în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective asumate. Ministerul Finanțelor arată că împrumutul este destinat investițiilor majore în apărare, infrastructură strategică și consolidarea industriei europene de apărare. Cum se împart banii: apărare, infrastructură duală și ordine publică Conform cadrului general prezentat, cele 16,68 miliarde euro sunt alocate astfel: 9,53 miliarde euro (aprox. 47,7 miliarde lei) pentru înzestrarea modernă a Armatei Române și infrastructura asociată (Ministerul Apărării Naționale); 4,2 miliarde euro (aprox. 21,0 miliarde lei) pentru infrastructură duală gestionată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, respectiv capetele din Autostrada Moldovei: Pașcani–Ungheni și Pașcani–Siret; 2,8 miliarde euro (aprox. 14,0 miliarde lei) pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte forțe din sistemul de apărare națională. În total, sunt menționate 21 de proiecte legate de Ministerul Apărării Naționale, care însumează 9,53 miliarde euro; dintre acestea, zece ar urma să fie achiziții în comun cu alte state, iar 11 achiziții individuale ale statului român. Calendar: prima tragere, prefinanțare și perioada de disponibilitate România a semnat acordul la 12 mai 2026 , pe baza aprobării prin memorandum de către Guvern și de către Președintele României, iar documentele originale au ajuns la Bruxelles pe 13 mai 2026 , conform informațiilor transmise de Ministerul Finanțelor. Acordul stabilește condițiile împrumutului, perioada de disponibilitate și mecanismul de transmitere a cererilor de plată. Prima tragere poate fi solicitată în octombrie 2026 , iar perioada de disponibilitate a împrumutului este până la 31 decembrie 2030 . După intrarea în vigoare, Comisia Europeană poate acorda României o prefinanțare de 15% , adică aproximativ 2,5 miliarde euro (aprox. 12,5 miliarde lei) , potrivit datelor prezentate. Cine gestionează și implementează proiectele Ministerul Finanțelor va gestiona fondurile acordate prin SAFE, iar Cancelaria Prim-Ministrului va asigura supervizarea generală a planului. Implementarea proiectelor și achizițiilor revine instituțiilor beneficiare, între care sunt enumerate: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Administrația Națională a Penitenciarelor. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat: „Semnarea acordului de către Comisia Europeană confirmă că România a parcurs la timp etapele necesare pentru accesarea uneia dintre cele mai importante finanțări europene dedicate securității. Vorbim despre 16,68 miliarde euro care pot susține apărarea, infrastructura strategică, industria națională de profil și locuri de muncă în sectoare cu valoare adăugată ridicată”. În același context, el a susținut că pentru proiectele strategice din Moldova ar fi fost create mecanisme de evidență distinctă și predictibilă a finanțării până în 2031, inclusiv pentru proiecte precum Pașcani–Suceava–Siret și Târgu Neamț–Iași–Ungheni. [...]
Serbia intră într-un exercițiu direct cu NATO , o mișcare cu impact operațional și de securitate regională într-un moment geopolitic sensibil în Balcanii de Vest, potrivit Mediafax . Aproximativ 600 de militari din Serbia, România, Italia și Turcia participă la exercițiul comun NATO–Serbia organizat în poligonul Borovac, lângă Bujanovac, în sudul Serbiei. Manevrele sunt prezentate ca o premieră: primul exercițiu desfășurat direct între Serbia și Alianța Nord-Atlantică, notează AlJazeera, citată de publicație. Exercițiile au început marți și se derulează până la 23 mai, cu militari, planificatori și observatori din Franța, Germania, Italia, Muntenegru, România, Serbia, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite. Activitățile au loc în cadrul programului NATO „ Parteneriatul pentru Pace ”, din care Serbia face parte de aproape două decenii. Ce urmărește exercițiul și cine îl justifică Ministerul Apărării din Serbia afirmă că obiectivul este consolidarea cooperării regionale și menținerea păcii în Balcani, iar scenariile de antrenament sunt inspirate din misiuni reale de menținere a păcii, cu accent pe coordonare între trupele participante. Comandantul Marinei Regale Britanice, Ian Kewley, a descris planificarea exercițiului drept un exemplu de colaborare eficientă între NATO și Forțele Armate Sârbe. „Atât NATO, cât și Forțele Armate Sârbe au o lungă tradiție în planificarea exercițiilor internaționale majore, astfel încât echipele au putut colabora și acționa fără probleme, împărtășind idei și experiență.” Contextul politic: neutralitate declarată, subiect încă sensibil Exercițiul are loc la 26 de ani de la campania de bombardamente NATO din 1999 împotriva fostei Iugoslavii, în timpul conflictului din Kosovo, un episod care rămâne sensibil în societatea sârbă. Serbia nu recunoaște independența Kosovo, iar o forță de menținere a păcii condusă de NATO este staționată în regiune de la finalul războiului. În același timp, Belgradul își menține politica de neutralitate militară și încearcă să păstreze relații atât cu NATO, cât și cu Rusia. În ultimul deceniu, Serbia și-a modernizat armata prin achiziții de armament din state membre NATO, dar și din Rusia și China, potrivit informațiilor citate. Un oficial NATO a precizat pentru AFP că exercițiul se desfășoară „cu respectarea deplină a politicii declarate de neutralitate militară a Serbiei”.” [...]
Statele baltice cer NATO să treacă de la „poliția aeriană” la o misiune extinsă de apărare aeriană, o schimbare care ar putea redesena și modul în care este protejat spațiul aerian al României , în cadrul programului Eastern Sentry , potrivit Digi24 . Președinții Lituaniei, Letoniei și Estoniei au cerut consolidarea misiunii aliate în regiune, invocând o serie de incursiuni ale dronelor asociate războiului din Ucraina și nevoia de desfășurări mai puternice pe flancul estic, inclusiv pentru îmbunătățirea „capacităților de combatere a dronelor”. De ce contează pentru România: Eastern Sentry include și teritoriul românesc În analiza publicată, miza nu este doar întărirea apărării aeriene în nordul Europei, ci efectul de „precedent” operațional: dacă NATO acceptă trecerea la o „misiune de apărare aeriană” mai amplă în statele baltice, acest tip de ajustare ar putea fi extins și în alte zone acoperite de aceleași programe. Digi24 notează explicit că, dacă modificările propuse vor fi luate în considerare, „este posibilă chiar o schimbare a tipului de apărare aeriană deasupra României”, deoarece programul Eastern Sentry cuprinde și teritoriul țării noastre. Contextul imediat: drone, încălcări ale spațiului aerian și o interceptare cu participare românească Liderii baltici spun că este nevoie de o „apărare aeriană solidă și credibilă”, după ce drone au pătruns în spațiul aerian al celor trei țări dinspre Rusia și Belarus, în timpul atacurilor ucrainene asupra unor ținte din interiorul Rusiei. În acest context, în cursul acestei săptămâni, un avion de vânătoare NATO din România a doborât o dronă care a intrat în spațiul aerian estonian, prima interceptare de acest tip în cadrul misiunii de poliție aeriană din zona baltică, conform aceleiași surse. Ce mai cer statele baltice: întărirea misiunilor și accelerarea proiectelor regionale În declarația comună, cei trei președinți au cerut și consolidarea unor misiuni existente și accelerarea proiectelor de apărare regională, între care: Eastern Sentry și Baltic Sentry; Linia de Apărare Baltică; inițiativa Eastern Flank Watch a Uniunii Europene . Liderii au condamnat încălcările spațiului aerian și au respins acuzațiile Moscovei potrivit cărora statele baltice ar fi susținut atacuri cu drone asupra Rusiei, afirmând că teritoriile și spațiul lor aerian nu au fost folosite pentru astfel de atacuri. [...]
NATO a testat activarea Articolului 5 pentru România într-un scenariu de atac , un exercițiu care pune accent pe capacitatea operațională de reacție rapidă și pe cooperarea dintre forțele speciale aliate, potrivit Știrile Pro TV . În scenariul descris, o termocentrală dezafectată din Comănești (județul Bacău) a fost „luată cu asalt” de comandouri române și italiene, într-un exercițiu tactic al forțelor pentru operații speciale din NATO. Clădirea ar fi fost ocupată de trupe ale unui stat inamic și folosită pentru fabricarea unor drone utilizate în atacuri hibride. Exercițiul a simulat pătrunderea unor forțe militare ostile pe teritoriul național, ceea ce a dus, în cadrul scenariului, la activarea Articolului 5 – clauza de apărare colectivă a NATO – și la sprijin aliat pentru România. Publicația notează că NATO a dislocat operatori din Batalionul de Comando de la Bacău și din forțele speciale italiene, cu misiunea de a se infiltra în clădire și de a neutraliza inamicii. „Potrivit scenariului, NATO a dislocat operatori din Batalionul de Comando de la Bacău și din Forțele speciale italiene, iar misiunea lor a fost de a se infiltra în clădire, de a neutraliza inamicii” „Violența în acțiune este cea care ne cartacterizează, misiunea noastră este cea de a avea acele acțiuni chirurgicale, scurte, dar cu efect strategic” Miza operațională: interoperabilitate și descurajare pe flancul estic Intervenția forțelor speciale române și italiene este prezentată ca parte din „ Trojan Footprint 2026 ”, descris drept cel mai mare exercițiu al aliaților de pe flancul estic al NATO. Miza principală, conform materialului, este descurajarea amenințărilor externe și garantarea securității teritoriului național, prin antrenarea cooperării între unități din state diferite (interoperabilitate). „Vorbim despre interoperabilitate cu partenerii străini și de a efectua acțiuni defensive la granița estică a NATO, în vederea creșterii de descurajare a potențialilor agresori” Potrivit scenariului, după neutralizarea inamicilor din clădirea-țintă, forțele pentru operații speciale au distrus și dronele considerate o amenințare la adresa teritoriului național. [...]
