Știri
Știri din categoria Apărare
China încearcă să găsească cumpărători pentru avionul de luptă J-35, dar competiția este puternică în fața modelului american F-35 și a alternativelor mai ieftine. Potrivit South China Morning Post, analiștii militari sunt rezervați în privința cererii pentru noul aparat chinez, în contextul în care deciziile de achiziție sunt influențate nu doar de performanță, ci și de considerente politice și economice.
La Salonul Aeronautic din Singapore, desfășurat în februarie 2026, compania China National Aero-Technology Import & Export Corporation, care reprezintă gigantul de stat Aviation Industry Corporation of China, a expus un model la jumătate din dimensiunea reală al versiunii J-35A, destinată forțelor aeriene. Aparatul este dezvoltat de Shenyang Aircraft Corporation, subsidiară a AVIC, după mai bine de un deceniu de teste și perfecționări.
J-35 a fost livrat oficial Armatei Populare de Eliberare în 2025, după ce a fost prezentat public la parada militară organizată la marcarea a 80 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial. Este al doilea avion chinez de generația a cincea, după J-20, model care nu este disponibil pentru export.
Specialiștii citați de publicația din Hong Kong atrag atenția că piața este deja dominată de F-35, produs de Lockheed Martin, care beneficiază de o rețea extinsă de aliați și de interoperabilitate în cadrul alianțelor occidentale. În plus, unele state ar putea opta pentru avioane mai ieftine, chiar dacă nu sunt din aceeași generație tehnologică, din rațiuni bugetare.
Principalele obstacole pentru exportul J-35 sunt:
Deși Beijingul promovează activ J-35 la expoziții internaționale, inclusiv la Paris și Dubai în 2025, rămâne incert câte țări vor fi dispuse să achiziționeze un avion militar chinez într-un context global tot mai polarizat.
Recomandate
Iranul este aproape de un acord cu China pentru rachete antinavă supersonice într-un moment în care Statele Unite concentrează forțe navale în apropierea coastelor iraniene, pe fondul escaladării tensiunilor regionale. Conform Reuters , negocierile vizează achiziția rachetelor de croazieră antinavă CM-302, iar înțelegerea ar fi „aproape de finalizare”, fără ca o dată de livrare să fi fost stabilită. Surse citate de Reuters susțin că discuțiile au început cu cel puțin doi ani în urmă, dar s-au accelerat după războiul de 12 zile dintre Israel și Iran, din iunie 2025. În fazele finale ale negocierilor, oficiali iranieni de rang înalt ar fi călătorit în China, inclusiv Massoud Oraei, adjunct al ministrului apărării, potrivit a două surse din domeniul securității. Reuters notează că nu este clar câte rachete ar include potențialul contract, care ar fi prețul și dacă Beijingul îl va duce la capăt în actualul context. CM-302 este descrisă ca o rachetă supersonică proiectată să zboare jos și rapid pentru a îngreuna interceptarea de către sistemele de apărare ale navelor. Doi experți în armament citați de Reuters spun că introducerea acestei capabilități ar crește semnificativ puterea de lovire a Iranului și ar amplifica presiunea asupra forțelor navale americane din regiune. Date-cheie menționate de Reuters: raza estimată: aproximativ 290 km; rol principal: lovirea navelor militare, cu posibilă utilizare și împotriva țintelor terestre; platforme posibile: de pe nave, aeronave sau vehicule terestre mobile. Element Ce înseamnă în practică Viteză supersonică fereastră mai scurtă de reacție pentru apărarea antiaeriană navală Zbor la altitudine joasă detecție mai dificilă și interceptare mai complicată Rază ~290 km extinderea zonei de risc în apropierea coastelor iraniene Informația apare pe fundalul unei mobilizări navale americane descrise de Reuters drept masivă, cu portavionul USS Abraham Lincoln și grupul său de luptă în zonă și cu USS Gerald R. Ford în deplasare spre regiune. Tot Reuters reamintește că președintele american Donald Trump a declarat pe 19 februarie 2026 că acordă Iranului un termen de 10 zile pentru un acord privind programul nuclear, în caz contrar fiind invocată posibilitatea unei acțiuni militare. Pe plan diplomatic, o eventuală vânzare ar sublinia apropierea militară dintre China și Iran, într-un moment în care sancțiunile internaționale rămân un punct sensibil. Reuters arată că un embargo ONU privind armele, impus inițial în 2006, a fost suspendat în 2015 în cadrul unui acord nuclear și apoi reimpus în septembrie 2025. Ministerul chinez de externe a transmis, după publicare, că „nu are cunoștință” despre discuțiile privind o posibilă vânzare, iar Ministerul Apărării din China nu a răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit agenției. [...]
SUA acuză China de o extindere masivă a arsenalului nuclear și avertizează asupra parității în 4-5 ani , într-un moment în care Washingtonul încearcă relansarea dialogului privind controlul armamentelor strategice. Potrivit NDTV , declarațiile au fost făcute la Conferința pentru Dezarmare de la Geneva de Christopher Yeaw, asistent al secretarului de stat pentru controlul armamentelor, care a descris extinderea chineză drept „fără precedent, deliberată, rapidă și opacă”. Oficialul american susține că Beijingul ar putea atinge un nivel comparabil cu cel al Statelor Unite și Rusiei în următorii patru sau cinci ani, fără a detalia definiția exactă a „parității”. Conform The Economic Times , Washingtonul estimează că China ar putea dispune de material fisionabil suficient pentru peste 1.000 de focoase nucleare până în 2030, în creștere față de aproximativ 200 la momentul semnării tratatului New START în 2010. În prezent, SUA și Rusia dețin fiecare peste 5.000 de arme nucleare, însă tratatul limita focoasele strategice desfășurate la 1.550 pentru fiecare parte. Yeaw a acuzat și Moscova că ar sprijini dezvoltarea capacităților chineze prin cooperare în domeniul reactoarelor rapide, care pot produce plutoniu utilizabil militar. China respinge ferm acuzațiile. Potrivit Reuters , ambasadorul chinez pentru dezarmare, Shen Jian, a calificat afirmațiile drept „complet nefondate”, iar Ministerul de Externe de la Beijing a acuzat SUA de „manipulare politică” și de încercarea de a-și justifica propria poziție dominantă. Beijingul susține că strategia sa nucleară este defensivă și că respectă principiul neutilizării primei lovituri. Contextul este complicat de expirarea, la 5 februarie 2026, a tratatului New START , ultimul acord major de limitare a armelor nucleare dintre Washington și Moscova. Reuters notează că delegații americani s-au întâlnit deja cu reprezentanți ruși la Geneva și urmează discuții cu partea chineză, deși nu este clar dacă acestea vor evolua spre negocieri formale. În lipsa unui cadru juridic activ, riscul unei noi curse a înarmării devine tot mai vizibil. [...]
Premierul japonez Sanae Takaichi, recent consolidată politic după o victorie istorică în alegeri, pregătește cea mai amplă transformare a politicii de apărare a Japoniei din ultimele decenii , potrivit unei analize publicate de The Conversation , preluată de Digi24. Partidul Liberal Democrat (PLD), aflat la guvernare, a obținut pentru prima dată de la înființarea sa în 1955 o majoritate de două treimi în camera inferioară a Parlamentului. Acest rezultat îi oferă lui Takaichi un mandat puternic pentru a avansa reforme sensibile, inclusiv creșterea cheltuielilor militare și o posibilă revizuire a constituției pacifiste care limitează rolul Forțelor de Autoapărare. Continuarea moștenirii lui Shinzo Abe Takaichi s-a prezentat drept continuatoarea liniei promovate de fostul premier Shinzo Abe , care a introdus conceptul de „pacifism proactiv” și a permis Japoniei să participe la „autoapărare colectivă”, adică să sprijine un aliat atacat. Noua agendă include: majorarea bugetului apărării la peste 2% din PIB și posibil creșteri suplimentare; analizarea achiziției de submarine nucleare; relaxarea regulilor privind exporturile de armament, inclusiv arme letale; consolidarea cooperării cu NATO și partenerii occidentali; crearea unui Birou Național de Informații, inspirat de modelul CIA, și adoptarea unei legi antispionaj. Japonia a permis deja exportul de sisteme Patriot către SUA și participă la inițiative NATO de sprijin pentru Ucraina, deocamdată cu echipamente neletale. China, principalul catalizator Direcția este strâns legată de tensiunile cu Beijingul. La scurt timp după preluarea mandatului, Takaichi a afirmat că Japonia ar putea apăra Taiwanul în cazul unui atac chinez, provocând reacții dure din partea Chinei. Guvernul japonez mizează pe percepția unei amenințări crescute din partea Chinei pentru a obține sprijin intern pentru reformele militare. Un sondaj recent arată că 69% dintre japonezi aprobă performanța cabinetului. Relația cu administrația Trump În paralel, Tokyo încearcă să gestioneze relația cu Washingtonul într-un context geopolitic schimbat. Takaichi urmează să meargă la Washington în martie, într-un moment în care administrația Trump își redefinește prioritățile strategice. Japonia a promis investiții de 550 de miliarde de dolari în SUA, o mișcare menită să consolideze alianța bilaterală și să limiteze eventualele consecințe ale unei apropieri comerciale americano-chineze. Implicații regionale Dacă planurile vor fi implementate integral, Japonia ar putea deveni cel mai militarizat actor din Asia de Est după China, schimbând echilibrul de securitate regional. Revizuirea constituției ar marca o ruptură simbolică majoră față de ordinea postbelică. Rămâne de văzut dacă majoritatea parlamentară îi va permite lui Takaichi să ducă până la capăt o agendă care ar putea remodela nu doar Japonia, ci și arhitectura de securitate a Indo-Pacificului. [...]
NATO a ridicat de la sol avioane românești și aliate după ce o dronă rusească a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian al României, la nord de Sulina, joi seara, potrivit Biziday , care citează informarea Ministerului Apărării Naționale (MApN). Incidentul a avut loc pe fondul unui nou atac aerian al Federației Ruse asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, în proximitatea frontierei româno-ucrainene. MApN arată că, în jurul orei 16:25, două aeronave F-16 dislocate în Baza Aeriană Fetești au fost ridicate în aer „conform procedurilor de poliție aeriană” (misiuni de supraveghere și intervenție rapidă pentru protejarea spațiului aerian). La acel moment, drona semnalată nu intrase în spațiul aerian național, însă evoluția situației a impus menținerea unei posturi de reacție. Ulterior, la ora 18:00, autoritățile au ordonat decolarea a două aeronave Eurofighter Typhoon de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, una aparținând Forțelor Aeriene Germane și una Forțelor Aeriene Spaniole, după observarea unui nou vehicul aerian fără pilot care se îndrepta spre spațiul aerian românesc. Drona a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian național și l-a părăsit în jurul orei 18:30, în zona de la nord de Sulina, conform MApN. În paralel cu reacția aeriană, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis în jurul orei 17:00 un mesaj RO-Alert către populația din nord-estul județului Tulcea, iar măsurile de alertă au încetat în jurul orei 17:30. Acesta este a doua zi consecutivă în care drone rusești intră în spațiul aerian al României, iar succesiunea de ridicări de la sol a aeronavelor românești și aliate indică funcționarea mecanismului de reacție integrată NATO pe flancul estic, în contextul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre. [...]
Donald Trump ar urma să fie invitat la București, la Summitul B9+ din 13 mai , potrivit Antena 3 CNN , care citează surse de la Cotroceni. La reuniunea dedicată flancului estic al NATO sunt așteptați și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, precum și secretarul general al NATO, Mark Rutte. Sursele menționează că există posibilitatea ca liderul american să nu participe personal și să fie reprezentat de Marco Rubio. Summitul B9+ reunește statele din estul Alianței Nord-Atlantice și are ca temă principală securitatea regională și sprijinul acordat Ucrainei. Baze militare din România, în planurile post-război Potrivit acelorași informații, România ar fi propus ca bazele militare de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii să fie utilizate în cadrul eforturilor internaționale de reconstrucție a Ucrainei și pentru garanții de securitate după încheierea conflictului. Acestea ar putea găzdui trupe aliate, într-un dispozitiv defensiv consolidat în regiune. Sursele subliniază însă că trupele române nu vor fi trimise în Ucraina. „Smart presence” în loc de „strong presence” În contextul reconfigurării strategiei globale a SUA, la Pentagon s-ar analiza formule prin care prezența militară aliată în România să fie menținută, dar adaptată noilor priorități americane. Astfel, România ar fi propus trecerea de la o „prezență masivă” la un model de „prezență inteligentă”, bazat pe rotația trupelor, tehnologie avansată și capacitate rapidă de intervenție. Summitul din 13 mai ar putea deveni un moment-cheie pentru poziționarea României pe flancul estic al NATO și pentru definirea arhitecturii de securitate post-conflict în regiune. [...]
Ucraina a deschis prima fabrică de drone în Regatul Unit , marcând o extindere strategică a industriei sale de apărare în plin război cu Rusia, informează Euronews . Anunțul a fost făcut miercuri de ambasadorul Ucrainei la Londra, Valerii Zalujnîi , fost comandant al forțelor armate ucrainene. Potrivit oficialului, compania Ukrspecsystems , fondată în 2014, și-a demonstrat eficiența dronelor pe câmpul de luptă, iar mutarea unei părți din producție în Marea Britanie are „o logică strategică profundă”. Ucraina se confruntă constant cu atacuri asupra infrastructurii și capacităților industriale, astfel că deschiderea unei linii externe de producție urmărește să asigure continuitatea. Zalujnîi a subliniat că nu este vorba despre relocarea centrului de expertiză, care rămâne în Ucraina, ci despre crearea unei „a doua linii de apărare” pentru industrie. Producția va fi integrată în sectorul britanic de apărare. Date-cheie despre proiect: Producător: Ukrspecsystems Țara gazdă: Regatul Unit Parteneriat: consorțiul 1Force Colaboratori: British Eagle Eye Innovations și Digital Concepts Engineering Industria de apărare ucraineană s-a extins rapid în cei patru ani de conflict. În 2026, capacitatea totală de producție este estimată la aproximativ 50 de miliarde de dolari, acoperind peste jumătate din necesarul armatei. Autoritățile de la Kiev pregătesc și lansarea exporturilor, mizând pe reputația echipamentelor „testate pe câmpul de luptă”, cu scopul de a consolida economia și bugetul de stat, dar și de a susține frontul. Deschiderea fabricii în Regatul Unit indică o consolidare a cooperării militare dintre Londra și Kiev și reflectă o strategie de dispersare a riscurilor industriale într-un context de război prelungit. [...]
