Știri
Știri din categoria Apărare
Un plan de reducere masivă a trupelor SUA din Europa a fost oprit în ultimul moment, după intervenția Casei Albe, iar măsura ar fi vizat inclusiv România, potrivit Adevărul. Informația, relatată inițial de Wall Street Journal, indică tensiuni interne la Washington și un risc de instabilitate operațională pentru flancul estic al NATO, într-un moment în care Alianța discută atât nivelul forțelor americane, cât și bugetele de apărare ale statelor membre.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, ar fi intenționat să anunțe la Bruxelles, luna trecută, „tăieri masive” ale efectivelor americane dislocate în Europa, potrivit The Wall Street Journal. Conform sursei, reducerile ar fi depășit ca amploare atât anularea trimiterii unei brigăzi blindate în Polonia, cât și retragerea anterioară a brigăzii de infanterie din România.
Planul ar fi fost blocat după ce a ajuns la Marco Rubio, consilier pe securitate națională al lui Donald Trump, și la alți oficiali-cheie de la Casa Albă. În locul anunțului privind tăieri, Hegseth s-a limitat la a comunica lansarea unei „reevaluări” a prezenței militare americane în Europa, proces care ar putea dura până la jumătate de an.
Casa Albă a refuzat să comenteze subiectul și a redirecționat întrebările către Pentagon. Purtătorul de cuvânt al Departamentului Apărării, Sean Parnell, a declarat:
„Secretarul Hegseth s-a asigurat doar că mesajul său respectă linia și agenda președintelui, fără a-i îngrădi acestuia opțiunile strategice.”
Nivelul trupelor americane din Europa și bugetele de apărare ale aliaților sunt prezentate drept teme centrale pentru discuțiile de săptămâna viitoare, când Trump urmează să se întâlnească cu liderii NATO la Ankara, în Turcia. În același timp, în interiorul Alianței există temeri că tensiunile cu Trump vor domina agenda, iar pe fondul acestor neînțelegeri aliații „ar urma” să anuleze summitul NATO din 2027, programat inițial în Albania, potrivit materialului citat.
Trump a reacționat într-o postare pe rețelele sociale, susținând că SUA suportă disproporționat costurile apărării colective:
„Statele Unite cheltuiesc de departe cei mai mulți bani din NATO ca să îi protejeze pe ceilalți, fără să aleagă cu niciun beneficiu din treaba asta”.
Potrivit articolului, strategia de apărare a Pentagonului indică o schimbare de direcție: Washingtonul ar urmări să își reducă prezența militară din Europa pentru a-și concentra resursele în Pacificul de Vest și în Emisfera Vestică, în ideea ca statele europene să își asume „direct și integral” apărarea convențională a continentului.
Materialul notează și primele „fracturi diplomatice” generate de decizii recente: anularea rotației unei brigăzi blindate în Polonia a atras critici în Congresul SUA și a nemulțumit Varșovia, inclusiv pentru că oficialii polonezi ar fi aflat din presă. Decizia l-ar fi surprins și pe Trump, care l-a sunat pe șeful Pentagonului pentru explicații. Ulterior, Trump a promis trimiterea a 5.000 de soldați în Polonia, însă, potrivit oficialilor americani citați, până în prezent nu a fost dislocată nicio trupă suplimentară.
Recomandate
Țările de pe flancul estic al NATO își întăresc apărarea pe cont propriu, pe fondul incertitudinii privind sprijinul SUA , iar Finlanda și Polonia accelerează investițiile în fortificații, rezerve și capabilități militare pentru scenariul în care primele zile ale unui conflict cu Rusia ar putea fi gestionate local, potrivit Politico . Reportajul descrie o Europă care „aleargă” să-și întărească frontiera estică, pe măsură ce președintele american Donald Trump pune sub semnul întrebării garanțiile tradiționale de securitate și semnalează reducerea amprentei militare a SUA în Europa. În paralel, imagini din satelit indică o consolidare a prezenței militare ruse la granița cu Finlanda și alte state UE, inclusiv prin construirea de barăci și dislocarea de vehicule militare, în ceea ce șeful informațiilor militare suedeze a descris drept pregătire pentru o posibilă confruntare cu NATO. Finlanda: „apărare totală”, rezerve mari și revenirea la mine antipersonal Finlanda, care are cea mai lungă frontieră a alianței cu Rusia (1.343 km), își bazează pregătirea pe conceptul de „apărare totală” – populație mobilizabilă, reziliență civilă, adăposturi și o armată proiectată să lupte și fără sprijin imediat din partea aliaților. Un oficial finlandez citat în material spune că țara pornește de la premisa că „va lua primul șoc” înainte ca Articolul 5 să fie activat. Câteva repere operaționale menționate: Finlanda poate mobiliza aproape 870.000 de rezerviști dintr-o populație de 5,6 milioane, cu o țintă de 1 milion până în 2031. Cheltuie „aproape 3%” din PIB pentru apărare și intenționează să urce la 5% până în 2035. Forțele aeriene se așteaptă să primească în lunile următoare avioane F-35 fabricate în SUA. Pe componenta terestră, Finlanda are unul dintre cele mai mari arsenale de artilerie din Europa, în timp ce adaptarea la războiul cu drone este încă în curs, ca în multe armate europene. Un element cu impact direct asupra industriei și achizițiilor militare este schimbarea de politică privind minele antipersonal. Finlanda, alături de Polonia și statele baltice, s-a retras anul trecut din Convenția de la Ottawa, argumentând că Rusia nu a aderat la tratat și folosește deja astfel de arme în Ucraina. Ofițeri finlandezi citați confirmă planuri de achiziție de mine antipersonal „în lunile următoare”, cu precizarea că nu ar urma să fie desfășurate în timp de pace, ci păstrate pentru un scenariu de amenințare iminentă. Exerciții și lecții tactice: terenul finlandez limitează blindatele și dronele În mai, două exerciții multinaționale în sud-estul Finlandei – Northern Star 26 și Karelian Sword 26 – au fost concepute și ca „școală de teren” pentru aliați (inclusiv Franța și Regatul Unit) în mediul specific nordic: păduri, lacuri, mlaștini. Karelian Sword 26 a inclus circa 10.000 de militari într-un scenariu de invazie simulată. Una dintre concluziile operaționale relatate: vehiculele blindate și dronele sunt mai puțin potrivite pentru pădurile Finlandei, iar dronele comerciale au dificultăți în a detecta trupele în vegetație fără camere termice. „IQ nuclear” și limitele autonomiei europene Materialul punctează și o zonă unde pregătirea națională nu poate substitui sprijinul american: descurajarea nucleară. De la aderarea la NATO, Finlanda a intrat în Grupul de Planificare Nucleară , a participat la exerciții și a început să-și ajusteze cadrul legislativ. În iunie, parlamentarii finlandezi au ridicat restricții privind transportul și stocarea armelor nucleare pe teritoriul țării, o schimbare descrisă ca mai controversată decât dezbaterea despre aderarea la NATO. În acest context, ministrul apărării Antti Häkkänen a recunoscut discuții cu Franța despre propunerea președintelui Emmanuel Macron de a extinde descurajarea nucleară franceză către alte state europene, deși rămâne neclar ce ar însemna concret o astfel de participare pentru Helsinki. Polonia: „Scutul Estic” și riscul de decalaj între plan și execuție Pe segmentul polonez al flancului estic, reportajul descrie proiectul de fortificații „ Eastern Shield ” (Scutul Estic), inspectat în noiembrie 2024 de premierul Donald Tusk la granița cu enclava rusă Kaliningrad. La circa un an și jumătate distanță, proiectul este descris ca fiind aproximativ la jumătatea drumului către termenul-limită din 2028, însă pe teren apar întreruperi vizibile ale lucrărilor: după o porțiune cu bariere antitanc din beton, fortificațiile „se termină brusc”, iar un localnic spune că activitatea intensă dinaintea vizitei premierului a fost urmată de oprirea operațiunilor. În ansamblu, Polonia își completează mesajul de descurajare cu bariere, senzori, drone și extinderea rapidă a armatei, pe fondul unei campanii accelerate de achiziții de armament după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. De ce contează Dincolo de dimensiunea militară, miza imediată este una operațională și bugetară: statele de pe linia întâi își proiectează apărarea plecând de la ipoteza unei întârzieri sau reduceri a sprijinului american, ceea ce împinge în sus cheltuielile, achizițiile și ritmul de construire a infrastructurii defensive. În același timp, reportajul indică o vulnerabilitate practică: între planurile ambițioase și implementarea efectivă pe teren pot apărea sincope care slăbesc credibilitatea descurajării. [...]
Summitul NATO de la Ankara ar putea redesena rolul SUA în apărarea Europei , iar o eventuală „plecare” a trupelor americane de pe continent este puțin probabilă, susține fostul președinte Traian Băsescu , potrivit news.ro . În opinia sa, miza centrală a reuniunii este stabilirea „cât și cum” se vor implica Statele Unite în cadrul Alianței, inclusiv în situații de criză. Băsescu a declarat la Digi 24 că summitul este „cel mai important” de la înființarea NATO, chiar dacă au existat și alte reuniuni relevante, precum cele de extindere. El a indicat că discuțiile vor urmări, între altele, dimensiunea și regulile intervenției SUA în cadrul organizației. Ce teme ar urma să fie pe agenda summitului Fostul președinte a enumerat câteva dosare care ar urma să fie abordate la Ankara: Ucraina și flancul estic , inclusiv susținerea financiară pentru Kiev; Băsescu spune că se prefigurează aprobarea unui sprijin de 70 de miliarde din partea NATO în acest an și încă 70 de miliarde anul viitor; respectarea condițiilor de finanțare a apărării , menționând ținta de 5% , din care 3,5% pentru armată și 1,5% pentru investiții în infrastructură militară și cercetare; dimensiunea prezenței trupelor americane în Europa . De ce nu vede realistă retragerea trupelor americane din Europa Băsescu afirmă că retragerea militarilor americani din Europa „nu este fezabilă”, argumentând că securitatea SUA depinde de prezența armatei americane pe continent. În schimb, el anticipează mai degrabă o redimensionare și o repoziționare a forțelor, pe fondul așteptării ca Europa să-și crească în anii următori capacitatea de apărare și reacție. În această logică, accentul s-ar putea muta treptat de la capacitatea americană către capacitatea europeană de apărare , fără ca SUA să iasă din ecuația de securitate a Europei. [...]
NATO caută să reducă costul apărării aeriene împotriva dronelor , pe fondul creșterii incidentelor în Europa și al lecțiilor din războiul din Ucraina, potrivit Euronews . Miza este una operațională și bugetară: Alianța încearcă să înlocuiască reacțiile scumpe, bazate pe avioane de luptă, cu soluții de interceptare mai rapide și mai ieftine. La reuniunea AIRCOM Industry Day, organizată la baza Ramstein din Germania, lideri militari și reprezentanți ai industriei de apărare au discutat dezvoltarea unor sisteme anti-drone mai eficiente și mai puțin costisitoare. Contextul este dat de incidente recente, precum prăbușirea unei drone în România, încălcarea spațiului aerian al Lituaniei sau suspendarea temporară a zborurilor pe aeroportul din München, episoade care au evidențiat presiunea tot mai mare asupra apărării aeriene NATO. De ce devine modelul actual prea scump În prezent, când o dronă pătrunde în spațiul aerian NATO, este activată operațiunea „Eastern Sentry ”, care presupune ridicarea de la sol a avioanelor de luptă pentru identificarea sau neutralizarea amenințării. Problema, arată materialul, este raportul cost-eficiență: unele drone pot costa sub 100.000 de euro, în timp ce o singură misiune de interceptare cu două avioane de luptă depășește 85.000 de euro, fără a include costul eventualelor rachete lansate. Locotenent-generalul Guillaume Thomas, comandant adjunct al Comandamentului Aerian Aliat al NATO, a rezumat presiunea economică și industrială: „Războiul cu drone ne confruntă cu provocări colective. Trebuie să fim înaintea adversarului în ceea ce privește costurile, producția și inovația.” Lecțiile din Ucraina: volum, cost mic și detectare mai bună Experiența Ucrainei a fost un punct central al discuțiilor de la Ramstein. Potrivit experților citați, succesul împotriva dronelor depinde de sisteme ieftine, produse în număr mare, și de cooperare strânsă cu armata ucraineană. Ulrike Franke, expert în cadrul Consiliului European pentru Relații Externe, punctează limitarea actuală a apărării aeriene: „Nu putem folosi echipamente extrem de scumpe pentru a doborî drone ieftine. Colaborarea cu Ucraina este o necesitate.” Din perspectiva operațională, una dintre cele mai mari dificultăți rămâne detectarea. Locotenentul Oleksandr Vorobiov, adjunct al apărării antiaeriene din cadrul Corpului 3 al Armatei Ucrainei, spune că radarele existente nu sunt adaptate pentru astfel de ținte: „Radarele pe care le folosim nu au fost proiectate pentru astfel de ținte și pierd frecvent contactul cu dronele. Din acest motiv, interceptoarele autonome nu pot funcționa complet fără intervenție umană.” Industria accelerează: rachete noi și interceptoare cu inteligență artificială Pe partea de soluții, companiile din apărare au prezentat tehnologii dedicate combaterii dronelor. Rheinmetall dezvoltă o nouă rachetă de interceptare pentru sistemul antiaerian Skyranger 30, destinat inclusiv brigăzii germane din Lituania; sistemul ar putea combate atât drone mari de tip Shahed, cât și drone comerciale mai mici. Compania franceză Alta Ares a prezentat interceptoare ghidate de inteligență artificială și a precizat că și-a dezvoltat tehnologia în colaborare cu unități ucrainene încă din primele luni ale războiului. Deși la eveniment au participat doar firme din state membre NATO, Ucraina a fost prezentă în aproape toate discuțiile, pe fondul unei cereri în creștere pentru tehnologii anti-drone și al nevoii de a adapta rapid apărarea aeriană la o amenințare ieftină, dar tot mai frecventă. [...]
Summitul NATO de la Ankara riscă să fie dominat de condiționări politice din partea SUA, nu de bani , după ce Donald Trump a transmis că nu mai caută doar creșteri de bugete, ci „loialitate” din partea aliaților, potrivit news.ro . Pentru Mark Rutte , secretarul general al NATO, miza devine menținerea coeziunii alianței într-un moment în care Europa se teme de Rusia, iar Washingtonul transmite semnale amestecate despre angajamentul militar în Europa. În analiza citată, Associated Press arată că Rutte și-a petrecut o parte importantă din mandat încercând să țină SUA în alianță, inclusiv printr-o abordare personalizată față de Trump. Dacă până recent disputa principală era legată de nivelul cheltuielilor de apărare, anul trecut aliații s-au angajat să investească la fel de mult ca SUA raportat la PIB, iar discuția s-a mutat spre capacitatea de a transforma banii în capabilități militare. De la „împărțirea sarcinilor” la „loialitate” Rutte a încercat să reducă tensiunile după o întâlnire la Casa Albă, prezentând un grafic intitulat „The Trump Trillion”, care indică cheltuieli de 1,2 trilioane de dolari ale aliaților europeni și Canadei din 2017 încoace. Trump a rămas însă nemulțumit, invocând refuzul unor aliați de a se alătura războiului împotriva Iranului, declanșat împreună cu Israel fără consultarea prealabilă a partenerilor. „Nu avem nevoie de banii lor - nu avem nevoie de nimic. Vreau doar loialitate.” În același context, Trump a sugerat că ar fi putut să nu participe la summit dacă acesta nu ar fi fost găzduit de președintele turc Recep Tayyip Erdogan, un lider pe care îl apreciază. Riscul operațional: semnale despre reducerea sprijinului militar american Dincolo de retorică, analiza notează că Pentagonul i-a surprins luna trecută pe aliați anunțând că va reduce numărul de soldați, nave de război, avioane și drone pe care le-ar pune la dispoziție dacă un aliat ar fi atacat. În paralel, Trump a transmis mesaje contradictorii despre posibilitatea reducerii sau majorării efectivelor americane din Europa. Pentru NATO, problema este structurală: alianța „nu poate funcționa” fără cel mai mare aliat al său, iar Europa este împinsă să se pregătească pentru scenarii în care trebuie să se descurce mai mult pe cont propriu, în timp ce Rusia rămâne amenințarea principală. Ce se joacă la Ankara Summitul are rolul de a demonstra angajamentul de securitate colectivă din articolul 5 („toți pentru unul, unul pentru toți”), invocat o singură dată, după atacurile din 11 septembrie. Rutte încearcă să argumenteze că majorarea cheltuielilor europene permite SUA să-și mute atenția către China, în timp ce europenii gestionează războiul din Ucraina. În acest cadru, cererea de „loialitate” ridică o dificultate practică: nu poate fi cuantificată ușor în angajamente bugetare sau grafice și riscă să transforme summitul într-o negociere politică despre aliniere, nu despre planificare militară și capabilități. [...]
Ridicarea de la sol a două avioane NATO pentru interceptare după pierderea contactului radio cu un avion civil evidențiază cât de rapid se activează procedurile de poliție aeriană în proximitatea graniței României, potrivit Mediafax . Incidentul a avut loc sâmbătă, când un avion de pasageri înmatriculat în China nu a răspuns apelurilor controlului de trafic aerian din România. Ministrul ungar al Apărării, Romulusz Ruszin-Szendi , a anunțat că alerta a fost declanșată la ora 13:42 pentru aeronavele aflate în serviciul NATO de reacție rapidă (Quick Reaction Alert – Interceptor). Potrivit acestuia, aeronava era un Airbus A350 care efectua o cursă între Hong Kong și Londra și, în timp ce se afla în spațiul aerian al României, nu a stabilit legătura radio cu serviciile române de dirijare a traficului aerian civil. Interceptarea, lângă frontiera româno-ungară Perechea de avioane aflată în serviciul de poliție aeriană a decolat din Ungaria, de la baza aeriană din Kecskemét, la ora 13:51. Aeronavele au interceptat avionul de pasageri în apropierea frontierei româno-ungare. Conform ministrului ungar, piloții au efectuat o avertizare vizuală, după care echipajul avionului chinez a reluat comunicațiile cu serviciile de control al traficului aerian. Misiunea a fost încheiată după restabilirea contactului radio, iar aeronavele NATO s-au întors la baza din Kecskemét. Ce înseamnă QRA și de ce contează operațional Misiunile de tip Quick Reaction Alert (QRA) reprezintă serviciul permanent de poliție aeriană al NATO, în care aeronavele aflate în alertă sunt pregătite să decoleze în câteva minute pentru identificarea și escortarea aparatelor care nu respectă procedurile de zbor sau pierd legătura cu autoritățile de control. În majoritatea cazurilor, astfel de intervenții au caracter preventiv și urmăresc restabilirea comunicațiilor și verificarea situației aeronavelor, notează sursa. [...]
România va cere la Summitul NATO de la Ankara întărirea apărării pe Flancul Estic, cu accent pe Marea Neagră , potrivit Economica , care citează Administrația Prezidențială . Președintele Nicușor Dan urmează să solicite continuarea sprijinului aliat pentru securitatea regională și consolidarea apărării aeriene și maritime, pe fondul efectelor acțiunilor Rusiei asupra zonei, inclusiv asupra României. Administrația Prezidențială indică faptul că liderul de la București va susține „întărirea descurajării și apărării în mod unitar” pe Flancul Estic, într-un context în care climatul de securitate „continuă să se degradeze” din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei și a evoluțiilor din Orientul Mijlociu. Ce se discută la Ankara și de ce contează pentru România Pe agenda Summitului sunt menționate, între temele principale, angajamentele privind creșterea bugetelor pentru apărare și asumarea unor responsabilități mai mari de către aliații europeni, continuarea sprijinului pentru Ucraina și consolidarea operațională și industrială a Alianței, inclusiv prin dezvoltarea companiilor, a producției și a inovării tehnologice. În acest cadru, România urmărește să mențină Marea Neagră ca prioritate de securitate pentru NATO și să obțină susținere pentru întărirea posturii de apărare, cu accent pe capabilități aeriene și maritime – un semnal cu relevanță directă pentru planificarea militară și pentru direcțiile de investiții din industria de apărare. Documente oficiale și componenta industrială Programul include o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la cel mai înalt nivel și evenimente conexe cu participarea partenerilor NATO, iar la final ar urma să fie adoptate mai multe documente oficiale, inclusiv Declarația Summitului. În marja Summitului, pe 7 iulie, este programat Forumul NATO pentru Industria de Securitate și Apărare (NATO Security and Defence Industry Forum – NSDIF), dedicat dimensiunii industriale a efortului aliat. Administrația Prezidențială mai precizează că acesta este al doilea Summit organizat în Turcia după cel din 2004, când România a participat pentru prima dată ca aliat, iar președintele României va avea și întâlniri bilaterale în marja evenimentului. [...]
