Șeful Armatei germane avertizează că „viteza datelor” decide războaiele moderne, potrivit Mediafax, care citează un interviu acordat de general-locotenentul Christian Freuding pentru Euronews. Mesajul central: pe măsură ce senzorii, dronele și sateliții inundă operațiunile cu informații în timp real, câmpul de luptă devine aproape complet transparent.

În interviul pentru Euronews, Freuding descrie această evoluție drept un câmp de luptă „aproape de sticlă”, unde mișcările militarilor și ale echipamentelor sunt detectate rapid. În această logică, nu mai este suficientă performanța unei arme, ci contează volumul de informații și rapiditatea cu care sunt analizate și transformate în decizii.

„Cine vede mai mult și procesează informația mai rapid poate lua decizii mai repede. Pe scurt: acela câștigă”, a declarat generalul german.

Oficialul spune că Bundeswehr tratează această schimbare ca pe un „război centrat pe date”, în care informația devine resursa principală. În consecință, digitalizarea nu mai este prezentată ca o modernizare opțională, ci ca o condiție pentru eficiența operațională, cu date care trebuie să circule rapid de la senzorii din teren până la structurile de comandă.

Pentru a gestiona volumele mari de informații, armata germană intenționează să dezvolte sisteme de comandă care să proceseze datele cu ajutorul inteligenței artificiale, accentul fiind pus pe scurtarea timpilor de analiză și transmitere. „Trebuie să fim mai rapizi decât adversarul”, afirmă Freuding, în contextul în care „războiul modern este mai interconectat, mai automatizat și mult mai rapid”.

Schimbările din strategia militară a Germaniei au fost accelerate după invazia Rusiei în Ucraina, iar Freuding indică drept element relevant munițiile de tip „loitering” (drone explozive care pot sta în aer deasupra unei zone înainte de a lovi ținta). Bundeswehr a început deja introducerea acestor arme, iar primele sisteme ar putea fi achiziționate în număr mare începând cu 2026, conform declarațiilor sale.

În paralel, Germania își consolidează prezența pe flancul estic al NATO, pregătind desfășurarea unei brigăzi de aproximativ 4.800 de militari în Lituania, lângă granița cu Belarus.

Freuding avertizează însă că armata germană are încă lacune în domenii precum apărarea antiaeriană, sistemele anti-drone și războiul electronic, după decenii de investiții insuficiente, și insistă că descurajarea depinde de un ansamblu complet de capabilități, de la logistică la sisteme digitale de coordonare.