Știri
Știri din categoria Apărare
Japonia își extinde cooperarea militară cu NATO prin trimiterea unor militari la Wiesbaden, în Germania, pentru a se antrena în cadrul misiunii Alianței de asistență pentru Ucraina și pentru a studia tacticile de luptă apărute pe câmpul de luptă, potrivit Digi24.
Baza de la Wiesbaden coordonează ajutorul militar pentru Ucraina, instruiește forțele ucrainene și sprijină repararea echipamentelor. Informația este relatată de Politico, citat de Digi24.
Ministrul japonez al apărării, Shinjiro Koizumi, a descris desfășurarea drept „o aprofundare suplimentară a cooperării dintre Japonia și NATO”, pe fondul unui mediu de securitate pe care Tokyo îl consideră tot mai tensionat, cu presiuni în nord și în sud.
Baza găzduiește Programul NATO de asistență și instruire în domeniul securității pentru Ucraina (NSATU), descris ca principalul centru al alianței pentru coordonarea livrărilor de arme și instruirea militarilor ucraineni.
Detașarea Japoniei este limitată ca dimensiune: delegația este formată din patru militari. În logica acestei mișcări, Tokyo se alătură unor armate occidentale care încearcă să valorifice direct experiența de luptă a Ucrainei. În acest context, Digi24 menționează că Germania se pregătește să primească instruire din partea soldaților ucraineni, conform Euromaidan Press, și că operatorii ucraineni de drone FPV au depășit în repetate rânduri unități NATO în exerciții din Suedia și Estonia.
Decizia este plasată pe fundalul intensificării activității militare ruse în apropierea insulei Hokkaido. Potrivit informațiilor prezentate, Moscova a desfășurat avioane de vânătoare Su-35 și rachete antinavale pe insulele disputate din nordul Japoniei și transformă Marea Okhotsk într-o bază pentru submarine cu propulsie nucleară.
În paralel, exercițiile comune chino-ruse în spațiul aerian și apele teritoriale japoneze au devenit „o rutină”, potrivit unei analize South China Morning Post citate de Digi24. Analiști japonezi avertizează, de asemenea, că Rusia ar putea deschide un „al doilea front” lângă Hokkaido dacă Tokyo ar fi absorbit de o criză în sud cu China.
Desfășurarea de la Wiesbaden este prezentată ca un nou pas în aprofundarea discretă a legăturilor militare dintre Japonia și Ucraina. Digi24 notează că, la începutul acestui an, ingineri japonezi au fost integrați în unități ucrainene de drone de pe linia frontului pentru a studia inovațiile apărute în luptă, potrivit Euromaidan Press.
În plan financiar și umanitar, Tokyo a promis aproximativ 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 miliarde lei) pentru Ucraina din 2022 încoace, sub formă de asistență umanitară, financiară și de reconstrucție, sprijin despre care Digi24 precizează că este influențat de constituția Japoniei, care renunță la război și restricționează exporturile de arme.
Recomandate
NATO își reafirmă angajamentul de apărare pentru România după incidentul cu dronă de la Galați , într-un mesaj care ridică miza pe componenta de descurajare și pe adaptarea apărării aeriene la amenințarea dronelor. Potrivit G4Media , secretarul general al NATO, Mark Rutte , a discutat cu președintele Nicușor Dan după ce o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc din Galați. Rutte a transmis solidaritatea NATO cu România și a spus că alianța este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul aliaților”, în contextul incidentului soldat cu răniți. Mesajul NATO: descurajare și pregătire inclusiv împotriva dronelor În comunicatul redat de publicație, șeful NATO afirmă că alianța va continua să își crească nivelul de pregătire pentru a descuraja și a se apăra „împotriva oricărei amenințări, inclusiv din partea dronelor”. Totodată, Rutte califică drept „nesăbuit” comportamentul Rusiei și susține că acesta reprezintă „un pericol pentru noi toți”, indicând că efectele războiului „nu se opresc la graniță”. De ce contează: presiune pe apărarea aeriană și pe gestionarea riscului la frontieră Dincolo de dimensiunea politică, mesajul pune accent pe o problemă operațională: amenințarea dronelor, cu implicații directe pentru modul în care România și aliații își calibrează măsurile de supraveghere, alertare și apărare pe flancul estic. Rutte mai afirmă că NATO va continua să își întărească descurajarea și apărarea „acasă” și să sprijine Ucraina „în timp ce se apără împotriva agresiunii Rusiei”. [...]
Condamnarea publică a incidentului de la Galați de către ambasadorul SUA la NATO ridică miza de securitate pentru România , pe fondul riscului ca atacurile rusești asupra Ucrainei să genereze efecte directe pe teritoriul unui stat aliat. Potrivit Agerpres , Matthew Whitaker a reacționat vineri după ce o dronă s-a prăbușit în județul Galați în timpul unui atac rusesc desfășurat peste noapte asupra Ucrainei. Într-o postare pe platforma X, Whitaker a transmis sprijin pentru România și a condamnat „incursiunea nesăbuită” pe teritoriul său, adăugând că „vom apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO”. „Suntem alături de România, aliat NATO, și condamnăm această incursiune nesăbuită pe teritoriul său.” „Gândurile noastre sunt alături de răniții din Galați. Vom apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO.” Ce s-a întâmplat la Galați Conform informațiilor transmise, o dronă folosită în atacuri asupra unor infrastructuri din Ucraina s-a prăbușit în județul Galați. Incidentul a provocat un incendiu pe acoperișul unui bloc de locuințe și a rănit ușor două persoane. De ce contează reacția SUA în context NATO Mesajul ambasadorului SUA la NATO plasează incidentul în registrul obligațiilor de apărare colectivă ale Alianței și semnalează că astfel de episoade, chiar dacă apar în contextul atacurilor asupra Ucrainei, sunt tratate ca o problemă de securitate pentru teritoriul aliat. În același timp, informațiile disponibile în această relatare nu detaliază circumstanțele tehnice ale prăbușirii dronei sau pașii instituționali care ar urma după incident. [...]
SUA transmit că vor apăra „fiecare centimetru” din teritoriul NATO după incidentul cu drona căzută la Galați , într-un mesaj care ridică miza de descurajare și apărare pe flancul estic al Alianței, potrivit HotNews . Ambasadorul SUA la NATO, Matt Whitaker , a oferit prima reacție a guvernului american după incidentul de vineri dimineață din România, în care o dronă rusească a căzut peste un bloc de locuințe din Galați. În declarația sa, Whitaker a condamnat „incursiunea” pe teritoriul României și a transmis un mesaj explicit de apărare colectivă. „Suntem alături de România, aliatul nostru din NATO, și condamnăm această incursiune nesăbuită pe teritoriul său. Gândurile noastre se îndreaptă către răniții din Galați. Vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO.” Mesajul de descurajare: incidentul e tratat ca problemă de securitate aliată Formularea „fiecare centimetru” este una dintre expresiile standard prin care NATO și SUA reafirmă aplicarea Articolului 5 (apărarea colectivă) și semnalează că incidentele care ating teritoriul unui stat membru sunt privite în cheia securității întregii Alianțe. În același registru, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat că a discutat cu președintele României, Nicușor Dan, și că l-a asigurat de „solidaritatea absolută” a NATO cu România, exprimând compasiune față de cei răniți. „NATO este pregătită să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat. Vom continua să ne consolidăm pregătirea pentru a descuraja și a ne apăra împotriva oricărei amenințări, inclusiv a celor provenite de la drone.” Reacții politice în SUA: apel la „descurajare” și limbaj dur la adresa Rusiei Separat, congresmanul republican Joe Wilson a avut o reacție dură pe platforma X, susținând că Rusia ar fi atacat România „beligerant și fără niciun motiv” și că „descurajarea” este singura modalitate de a opri Rusia. Wilson a afirmat, de asemenea, că acesta „nu este primul atac al Rusiei asupra unui stat NATO”. Contextul imediat al declarațiilor este incidentul de la Galați , relatat anterior de HotNews, în care o dronă rusească a lovit o clădire de locuințe și au existat persoane rănite. Pentru detalii despre incident, vezi și materialul HotNews despre cazul de la Galați . [...]
Ministerul Apărării cere NATO accelerarea întăririi apărării antiaeriene în Dobrogea până la livrarea unor capabilități antidronă comandate recent, după incidentul în care o dronă a intrat pentru câteva minute în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit la Galați, potrivit Digi24 . Radu Miruță a spus că a discutat în dimineața de 29 mai cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , și i-a cerut implementarea în zona Dobrogei a măsurilor solicitate oficial „la nivel aliat”, ca soluție de tranziție până când vor fi livrate sistemele antidronă comandate de Ministerul Apărării. De ce nu a fost doborâtă drona: risc de pagube și escaladare Ministrul a explicat că România nu a intervenit direct pentru a doborî drona, invocând două tipuri de riscuri: posibile pagube pe teritoriul național și riscul de escaladare în contextul războiului din Ucraina. În relatarea sa, drona a fost în spațiul aerian românesc timp de patru minute, iar deși avioanele de vânătoare ar fi avut „autorizație de tragere”, nu s-a tras din considerente de siguranță. Ce spune MApN despre incident: identificare și monitorizare Miruță a confirmat natura aparatului care a intrat în spațiul aerian românesc: „Da, era o dronă Geran 2 . Da, a fost descoperită și urmărită pe radarul nou instalat în zona Galați, după incidentul de acum două săptămâni.” El a mai precizat că, după incidentul din noaptea precedentă, a informat imediat președintele României și partenerii din NATO și a invocat coordonarea cu aliații în gestionarea situației. Implicația operațională: deficit de sisteme la sol și livrări așteptate Ministrul a susținut că este nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol și a legat această nevoie de decizii care nu ar fi fost luate la începutul războiului din Ucraina. Totodată, a afirmat că în mandatul său înzestrarea a devenit prioritate și că România are „pentru prima oară” în SAFE opt sisteme de apărare antidronă. În final, Miruță a spus că România lucrează la măsuri suplimentare pentru securizarea frontierei estice și că o parte dintre acestea ar urma să fie anunțate „în următoarele ore”, fără alte detalii în acest stadiu. [...]
Incidentul cu drona din Galați împinge UE și NATO spre întărirea apărării pe flancul estic , pe fondul unor reacții care vorbesc explicit despre încălcarea suveranității României și despre necesitatea de a crește descurajarea, potrivit Euronews . În noaptea de joi spre vineri, o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați și a rănit civili. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a calificat incidentul drept „o încălcare flagrantă și gravă a suveranității României și a spațiului aerian european” și a spus că a discutat cu ministrul de externe Oana Țoiu pentru a transmite solidaritatea UE. Kallas a mai arătat că miniștrii de externe ai UE s-au angajat să intensifice presiunea asupra Rusiei, să sporească sprijinul pentru Ucraina și să investească în capacitatea de apărare a Europei. Mesajul Bruxelles-ului: sancțiuni și descurajare pe frontiera de est Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a afirmat că Rusia „a depășit încă o linie”, după ce „o incursiune a unei drone rusești a lovit o zonă dens populată din România, rănind civili” pe teritoriul UE. Ea a indicat că Bruxellesul pregătește al 21-lea pachet de sancțiuni și a legat explicit acest demers de consolidarea securității și descurajării, „în special la frontiera noastră de est”. În același registru, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a descris escaladarea acțiunilor Rusiei pe teritoriul UE drept „imprudentă și iresponsabilă” și a spus că UE este unită în eforturile de a crește presiunea prin sancțiuni și de a consolida capacitățile de apărare, mai ales pe flancul estic. NATO și aliații: condamnare și accent pe apărarea antiaeriană Într-o declarație citată în contextul reacțiilor politice din SUA, purtătorul de cuvânt al NATO a transmis că secretarul general Mark Rutte este în contact cu autoritățile române și că Alianța condamnă „imprudența Rusiei”. NATO a adăugat că își va continua consolidarea apărării „împotriva tuturor amenințărilor, inclusiv a dronelor”. Din Franța, ministrul delegat pentru afaceri europene, Benjamin Haddad, a spus, potrivit Reuters, că incidentul arată că Rusia reprezintă o amenințare la adresa securității europene și a amintit că Franța are trupe staționate în România în cadrul operațiunilor de reasigurare ale NATO. Separat, ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a condamnat, potrivit AFP, un „act iresponsabil” al Moscovei și a anunțat convocarea ambasadorului Rusiei în Franța. Reacții regionale și din Congresul SUA: presiune pentru întărirea prezenței militare Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat „cu fermitate” atacul cu dronă care a lovit civili români și a avertizat că războiul de agresiune al Rusiei afectează întreaga regiune și pune în pericol vieți omenești. În SUA, republicanul Don Bacon, fost ofițer în Forțele Aeriene, a criticat retragerea unor trupe americane NATO din România și a cerut consolidarea apărării aeriene în Ucraina și în țările vecine, afirmând că „slăbiciunea încurajează agresiunea rusă”. Un alt republican, Joe Wilson, a descris incidentul drept un atac al Rusiei asupra României, stat NATO. Președintele Letoniei, Edgars Rinkevics, a condamnat atacul cu dronă asupra blocului din Galați, a transmis urări de însănătoșire răniților și a spus că Letonia este „pe deplin solidară” cu România, fiind pregătită să sprijine măsuri pentru a preveni astfel de încălcări. [...]
Incidentul cu dronă de la Galați împinge România spre măsuri suplimentare de apărare și un răspuns diplomatic , după ce o dronă de proveniență rusească s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc și a provocat un incendiu, potrivit Euronews . Drona, identificată ca Geran-2 (o dronă de atac de tip „kamikaze”, varianta rusească a Shahed-urilor iraniene), ar fi fost „cel mai probabil în derivă” și a căzut pe un imobil din cartierul Mazepa, declanșând un incendiu la etajul 10. ISU Galați a raportat patru persoane rănite: două au ajuns la spital (o femeie de 51 de ani și un copil de 14 ani), iar alte două au avut escoriații ușoare și au primit îngrijiri la fața locului, inclusiv după atacuri de panică. Aproximativ 70 de persoane au fost evacuate. De ce contează: apărarea antidronei și regulile de angajare, sub presiune Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a spus că avioanele de luptă ridicate de la sol aveau autorizație de tragere, însă drona nu a putut fi doborâtă fără riscuri pentru populație, în intervalul în care s-a aflat în spațiul aerian românesc. „Da, avioanele de vânătoare au avut autorizație de tragere. Da, în cele patru minute cât s-a aflat în spațiul aerian românesc nu s-a putut trage fără ca proiectilul să facă pagube mai mari în municipiul Galați.” Miruță a precizat că drona a fost detectată și urmărită cu ajutorul unui radar instalat recent în zona Galați, după un incident similar produs cu două săptămâni înainte. Tot el a afirmat că România are nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană și antidronă și a indicat că, „pentru prima oară”, în programul SAFE sunt incluse opt sisteme de apărare antidronă. Reacția externă: convocarea ambasadorului Rusiei și discuții cu NATO Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul Federației Ruse la București, după ce România a anunțat că are confirmarea MApN privind proveniența rusească a dronei. MAE a transmis că va comunica „efectele” acestui incident asupra relației diplomatice și „pașii următori la nivel european privind pachetele de sancțiuni”. Separat, NATO a anunțat că secretarul general este în contact cu autoritățile române și că Alianța „își va consolida apărarea împotriva tuturor amenințărilor, inclusiv a dronelor”. Ce s-a întâmplat în noaptea incidentului: alertare, evacuări, trafic restricționat Autoritățile au emis un mesaj RO-Alert pentru populația din județele Galați, Brăila și Tulcea. În zonă, traficul a fost restricționat pe strada Brăilei, între intersecțiile cu străzile Roșiori și Traian, potrivit IPJ Galați. Ministerul Apărării a precizat că, pe fondul atacurilor rusești asupra unor obiective din Ucraina, două aeronave F-16 au decolat la 01:19 de la Baza 86 Aeriană Fetești , sprijinite de un elicopter IAR 330 SOCAT, iar piloții au avut autorizare de angajare pe durata alertei. Detalii încă neclare: încărcătura dronei Deși MAE a transmis că drona purta încărcătură explozivă, contraamiralul de flotilă Sorin Learschi a declarat pentru Euronews că ar fi putut fi o dronă „momeală”, argumentând că, dacă ar fi avut explozibil, impactul ar fi fost mai mare; în această ipoteză, incendiul ar fi putut fi provocat de combustibil. Publicația notează și posibilitatea ca drona să fi ajuns pe teritoriul României din cauza bruiajului. În paralel cu ancheta tehnică, incidentul crește presiunea pentru accelerarea capabilităților antidronă și pentru măsuri suplimentare de protecție pe Flancul Estic, înainte de livrarea sistemelor comandate de Ministerul Apărării. [...]
