Știri
Știri din categoria Apărare
Israelul susține că a depășit 15.000 de muniții lansate asupra Iranului, potrivit TVR Info. Declarația îi aparține ministrului israelian al Apărării, Israel Katz, și se referă la perioada de la începutul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, conflict despre care oficialul spune că a fost declanșat pe 28 februarie.
Katz a comparat intensitatea actualelor lovituri cu un episod anterior de escaladare, afirmând că volumul de muniții folosit acum este „de patru ori mai mare decât cele 12 zile de ostilități din iunie anul trecut”, conform aceleiași surse.
„Armata israeliană a depășit pragul de 15.000 de muniții” în Iran de la începutul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, declanşat pe 28 februarie.
Într-o conferință de presă comună cu Eyal Zamir, șeful statului major al armatei israeliene, ministrul Apărării a mai declarat că Tel Aviv a aprobat o nouă serie de ținte pentru atacuri în Iran și Liban. Informația indică o extindere a planificării operaționale către două teatre, însă articolul nu oferă detalii despre natura țintelor sau calendarul loviturilor.
Recomandate
NATO spune că nu poate confirma acum că Iranul deține rachete balistice capabile să ajungă în capitale europene, potrivit HotNews.ro , care relatează declarațiile secretarului general Mark Rutte după evaluarea lansată de Israel. Rutte a afirmat, într-un interviu pentru CBS News , că Alianța „analizează” informațiile privind un posibil atac iranian cu rachete asupra bazei americano-britanice Diego Garcia (Oceanul Indian), despre care Israelul susține că ar fi implicat muniții cu rază suficientă pentru a amenința orașe precum Berlin, Paris și Roma. În același timp, șeful NATO a spus că nu poate confirma „în acest moment” această capacitate. „Analizăm asta. Însă dacă acest lucru ar fi adevărat, ar fi cu atât mai mult o dovadă că ceea ce face președintele aici, eliminarea capacității de rachete balistice, eliminarea capacității nucleare din Iran, este crucial”, a răspuns Mark Rutte. Contextul imediat este relatarea din Wall Street Journal, potrivit căreia forțele iraniene ar fi atacat vineri noapte baza Diego Garcia , aflată la circa 4.000 de kilometri de Iran, o distanță care ar depăși semnificativ estimările publice anterioare privind raza maximă a rachetelor iraniene. Conform aceleiași publicații, atacul ar fi eșuat: una dintre rachete ar fi avut o defecțiune tehnică, iar a doua ar fi fost interceptată de rachete SM-3 din sistemele de apărare americane. În declarațiile sale, Rutte a legat subiectul rachetelor de riscul nuclear, avertizând că un Iran dotat cu arme nucleare ar reprezenta „o amenințare directă, o amenințare existențială” nu doar pentru Israel și regiune, ci și pentru Europa și „stabilitatea lumii”. În această logică, el a descris operațiunea lansată de președintele american Donald Trump împotriva Iranului drept „crucială”. Șeful Forțelor de Apărare a Israelului (IDF), Eyal Zamir, a susținut sâmbătă seară, într-un mesaj video citat de The Times of Israel, că Iranul ar fi lansat „o rachetă balistică intercontinentală în două etape” cu o rază de 4.000 km către Diego Garcia și că „Berlin, Paris și Roma se află toate în raza de amenințare directă”. Până acum, informațiile disponibile public indicau că cele mai lungi rachete operate de Iran ar ajunge la aproximativ 2.000 km, ceea ce ar schimba substanțial evaluarea riscului pentru Europa dacă afirmațiile Israelului se confirmă. [...]
Vicepremierul și ministrul Apărării Radu Miruță spune că România nu va trimite soldați în strâmtoarea Ormuz , potrivit HotNews.ro , după declarațiile făcute la B1 TV în seara de 23 martie 2026. Miruță a precizat că, deși există discuții despre contribuția României la stabilitatea unei zone esențiale pentru transporturile de țiței din Orientul Mijlociu, nu se pune problema implicării militare directe în conflict. Ministrul a spus că România are „opțiuni limitate” raportat la propriile capacități, indicând domenii în care ar putea contribui, dacă va exista o solicitare și dacă se va ajunge la o decizie în urma consultărilor internaționale. El a enumerat experiența pe deminare, ofițeri de stat major care pot furniza analize, scafandri militari și acces la informații de tip intelligence (informații obținute și analizate de structuri specializate), care ar putea ajuta la conturarea unei imagini operaționale mai bune. „Nu suntem în situaţia de a trimite soldaţi în strâmtoarea Ormuz. Suntem în situaţia în care preşedintele României a spus că România este dispusă să stea la masă cu ţările care consideră că există preocupare pentru ceea ce se întâmplă în strâmtoarea Ormuz.” În același context, Miruță a respins ideea existenței unei amenințări militare directe din partea Iranului la adresa României, afirmând că Guvernul nu are date în acest sens. Declarațiile vin după ce ambasadorul Iranului la Sofia a spus că „România ar trebui să fie atentă să nu devină parte” a războiului din Orientul Mijlociu; Miruță a susținut că mesajele oficiale de la Teheran au vizat „consecințe juridice și politice”, nu militare, și a subliniat că scenariul invocat în spațiul public se referea la folosirea bazelor unei țări pentru atacarea Iranului, situație pe care a spus că nu o regăsește în cazul României. [...]
Fostul oficial al Pentagonului Seth Cropsey susține că SUA ar trebui să trimită trupe în Iran , potrivit Antena 3 CNN , care rezumă o analiză publicată de acesta în Wall Street Journal. În text, Cropsey argumentează că președintele Donald Trump „nu are altă variantă decât să invadeze terestru Iranul”, în contextul unui conflict care, în opinia autorului, a depășit așteptările inițiale ale administrației americane. Miza imediată indicată este Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru transportul global de petrol. Cropsey afirmă că Trump ar trebui să acționeze pentru „a deschide Strâmtoarea Hormuz” și pentru a demonstra credibilitatea puterii americane, avertizând că o oprire a campaniei ar avea consecințe strategice mai largi. În același timp, articolul notează că prețurile petrolului au crescut brusc, iar prelungirea războiului ar putea afecta producția de petrol a statelor din Golf. „Singura modalitate de a realiza acest lucru cu o șansă rezonabilă de succes este de a trimite soldați pe teren.” În analiza citată, Cropsey trece în revistă relația conflictuală dintre SUA și Republica Islamică Iran după 1979 și susține că influența Teheranului a distorsionat securitatea în Orientul Mijlociu, regiune pe care o leagă de interese energetice și de rutele strategice dintre Europa și Asia. El invocă și un precedent istoric, criza Suezului din 1956, pentru a argumenta că retragerea sub presiune poate eroda credibilitatea unei puteri și poate încuraja adversarii. Pe plan operațional, Cropsey susține că desfășurarea „a câteva mii” de forțe de operațiuni speciale în sudul Iranului ar putea fi suficientă pentru redeschiderea strâmtorii „după câteva săptămâni de lupte”, dar anticipează victime și necesitatea sprijinirii lor cu trupe regulate. În text sunt menționați și comandanți americani despre care autorul spune că ar înțelege capabilitățile forțelor speciale și avantajele loviturilor de precizie. Materialul publicat de Antena 3 CNN include și o prezentare a autorului: Seth Cropsey este președintele Yorktown Institute și a ocupat funcții în Departamentul Apărării al SUA în administrațiile Reagan și George H.W. Bush, inclusiv în zona operațiunilor speciale și a conflictelor de intensitate redusă. [...]
Un înalt oficial NATO avertizează că aliații trebuie să găsească rapid noi arme , pe fondul ritmului accelerat în care rivalii își adaptează mijloacele de luptă și al limitelor actuale ale producției occidentale, potrivit Agerpres , care citează AFP. Mesajul a fost transmis miercuri, 25 martie 2026, la Forumul Strategic de Apărare de la Paris. Amiralul francez Pierre Vandier , comandantul suprem aliat pentru transformare (SAC-T) în NATO, a spus că statele aliate nu au înțeles încă „amploarea provocării”, în special în ceea ce privește volumul producției de armament și viteza necesară pentru a răspunde amenințărilor. El a făcut o paralelă cu statele din Golf, vizate în trecut de atacuri cu drone. „Trebuie să ne pregătim, altfel vom suferi ceea ce trăiesc în prezent statele din Golf.” În evaluarea sa, problema nu este doar creșterea producției în formulele vechi, ci adaptarea la modul în care Rusia sau Iran își duc războaiele, inclusiv prin „masa de arme” și ritmul de modernizare. Vandier a descris situația drept „un moment al adevărului” și a susținut că industria occidentală a ajuns să livreze sisteme performante, dar greu de produs în serie, indicând ca exemplu raportul dintre producția americană de baterii Patriot și producția de rachete balistice a Rusiei sau Iranului. Oficialul NATO a avertizat și asupra riscului unui „impas” dacă răspunsul la proliferarea dronelor de tip Shahed (folosite de Iran și Rusia) se reduce la a fabrica „mai multe drone”, argumentând că este nevoie de soluții noi. În același timp, el a criticat viteza de adaptare a aliaților în proiectele comune: doar definirea cerințelor poate dura între doi și trei ani, pe fondul presiunilor naționale pentru specificații care să protejeze industriile locale. În contrapondere, Vandier a indicat ritmul rapid de evoluție al sistemelor adversarilor, menționând că dronele Shahed ar fi trecut prin cinci modernizări de când unele au căzut în Polonia, în septembrie 2025. În acest context, el a spus că este important să apară „nou-veniți” în industria de apărare, fără a diminua rolul capacităților industriale mari necesare pentru programe complexe, precum avioanele de vânătoare sau portavioanele. [...]
Comisia Europeană vrea un fond de 115 milioane de euro pentru inovații în apărare , potrivit AGERPRES , care citează dpa și Reuters. Inițiativa urmărește să sprijine proiecte cu „inovații disruptive” (tehnologii care pot schimba rapid modul de operare) și să grăbească adoptarea lor pe piață. Comisia leagă demersul de lecțiile războiului din Ucraina, unde performanța pe câmpul de luptă ar depinde tot mai mult de inovație, viteză și eficiența costurilor, se arată într-un comunicat publicat miercuri. Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius , a declarat că este „esențial să testăm, să validăm și să integrăm rapid tehnologii noi în capacitățile noastre de apărare”, astfel încât industria europeană să țină pasul cu schimbările războiului modern. Fondul ar urma să finanțeze integral între 20 și 30 de proiecte, începând cu 2027. În paralel, Comisia își propune să accelereze procedurile, astfel încât finanțarea europeană să ajungă la beneficiari în câteva luni, iar tehnologiile noi să fie livrate către trupe într-un interval de unu până la trei ani. Elementele-cheie ale inițiativei, așa cum sunt prezentate în informațiile transmise, includ: fond total de 115 milioane de euro; finanțare integrală pentru 20-30 de proiecte din 2027; proceduri accelerate, cu bani disponibili în câteva luni; țintă de introducere a tehnologiilor la trupe în 1-3 ani; accent pe întreprinderi mici și mijlocii, inclusiv start-up-uri. Pentru a intra în vigoare, noul fond trebuie aprobat de statele membre ale Uniunii Europene și de Parlamentul European. [...]
O dronă ucraineană s-a prăbușit în Letonia după ce a intrat din spațiul aerian rusesc, iar alte aparate au fost semnalate în apropierea Estoniei, potrivit Kyiv Post , care citează declarații ale autorităților din cele două state baltice. În Letonia, forțele armate au transmis că drona a căzut în sud-estul țării, în apropierea satului Dobrochina (municipalitatea Kraslava), la circa 12–15 kilometri de granița cu Belarus. Aparatul zbura la o altitudine sub un kilometru, ceea ce l-a făcut „invizibil” pentru radarele primare, iar încărcătura explozivă a detonat la impact. Brig. gen. Egils Leščinskis, adjunctul șefului Statului Major Întrunit al Letoniei, a spus că în noaptea respectivă au fost înregistrate două încălcări ale spațiului aerian: un obiect „probabil o dronă” ar fi intrat dinspre Belarus în jurul orei 1:00, a zburat de-a lungul frontierei și s-a întors în Rusia după 24 de minute, iar un alt obiect a fost detectat venind din Rusia și a dispărut de pe radar. Apărarea antiaeriană a fost mobilizată, însă drona s-a prăbușit înainte de a fi interceptată. Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a confirmat ulterior că drona a fost identificată ca fiind ucraineană. „Locuitorii nu au fost alertați pentru că a fost un incident foarte scurt”, a declarat Leščinskis, potrivit Kyiv Post. În Estonia, un incident separat a vizat centrala electrică Auvere, lângă Narva, oraș de la granița de nord-est, într-o zonă considerată sensibilă politic. Serviciul Intern de Securitate (ISS) a anunțat, într-o declarație citată de AFP, că o dronă a lovit un coș de fum al centralei și că nu au existat răniți; instituția a adăugat că aparatul a intrat din spațiul aerian rusesc. Operatorul Enefit Power a spus că nu a existat „nicio pagubă directă”, iar incidentul nu a afectat semnificativ sistemul energetic al Estoniei; procurorii au deschis o anchetă. Directorul general al ISS, Margo Palloson, a avertizat, potrivit portalului guvernamental estonian KRIIS, că astfel de incidente s-ar putea repeta, pe fondul războiului declanșat de Rusia. Contextul indicat de autorități și de publicație este că statele baltice se află pe un posibil coridor de zbor pentru drone care vizează regiuni din nord-vestul Rusiei, inclusiv zone din apropierea Sankt Petersburgului. Kyiv Post notează că Ucraina a desfășurat în ultimele zile atacuri repetate cu drone asupra regiunii Leningrad, inclusiv asupra portului Ust-Luga de la Golful Finlandei, unde pe 25 martie a fost raportat un incendiu. Elementele-cheie ale incidentelor, așa cum reies din declarațiile oficiale citate, sunt: drona prăbușită în Letonia a intrat din spațiul aerian rusesc și avea un focos exploziv care a detonat la impact; în Letonia au fost raportate două încălcări ale spațiului aerian în aceeași noapte, inclusiv un obiect venit dinspre Belarus; în Estonia, o dronă a lovit un coș de fum la centrala Auvere, fără victime, iar autoritățile au deschis o investigație; ministrul leton al apărării, Andris Spruds, și-a întrerupt o vizită în Ucraina și s-a întors la Riga după incident. [...]
