Știri din categoria Apărare

Rachete balistice și drone de atac, lansate în val – bilanțul unui nou bombardament asupra Ucrainei

22 februarie 2026, 16:10

Pompier stingând flăcările într-o zonă afectată de bombardament.

Rusia a lansat în noaptea de 21 spre 22 februarie un atac combinat cu 50 de rachete și aproape 300 de drone asupra infrastructurii critice din Ucraina, iar forțele aeriene ucrainene au raportat interceptarea sau bruiajul a 33 de rachete și 274 de vehicule aeriene fără pilot, potrivit Ukrainska Pravda, care citează Forțele Aeriene ale Ucrainei.

Bilanțul atacului aerian asupra Ucrainei din 22 februarie 2026.

Țintele principale au fost regiunile Kiev, Odesa, Kirovohrad și Poltava. Conform datelor oficiale, Rusia a folosit mai multe tipuri de rachete:

4 rachete antinavă Zircon (2 doborâte sau bruiate);
22 rachete balistice Iskander-M/S-400 (8 doborâte sau bruiate);
18 rachete de croazieră Kh-101 (17 doborâte sau bruiate);
2 rachete de croazieră Iskander-K (2 doborâte sau bruiate);
4 rachete ghidate aer-sol Kh-59/69 (2 doborâte sau bruiate);
297 drone de atac, dintre care 274 neutralizate.

În total, 14 rachete și 23 de drone au lovit 14 locații, iar resturi provenite de la dronele doborâte au căzut în alte cinci zone. Autoritățile ucrainene au precizat că informațiile privind câteva rachete sunt încă în curs de clarificare.

Atacul face parte dintr-o serie de lovituri asupra infrastructurii energetice. Tot în dimineața zilei de 22 februarie, infrastructura energetică din Mîkolaiv a fost avariată în urma unui atac cu drone de tip Shahed, potrivit aceleiași surse.

Bombardamentele nocturne continuă să vizeze sistemele energetice și infrastructura critică a Ucrainei, în contextul unui război care intră în al treilea an de la declanșarea invaziei pe scară largă.

Tag-uri:rusia infrastructura energetica rachete atac aerian fortele aeriene ale ucrainei drone ucraina

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursăpravda.com.ua

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Explozie vizibilă deasupra unui oraș din Udmurtia, în urma unui atac cu drone.

Apărare21 feb. 2026

Atac la 1.400 km de front – Rusia anunță pagube după un raid cu drone în Udmurtia

Drone ucrainene au avariat un obiectiv din Udmurtia, posibil uzina de rachete din Votkinsk , potrivit Digi24 , care citează Reuters și Agerpres. Guvernatorul regiunii ruse Udmurtia, Aleksandr Brecealov, a declarat sâmbătă dimineață că un „sit” din regiune a fost atacat de drone, fiind raportate pagube și răniți, fără a oferi detalii suplimentare. Conform unor bloguri militare ucrainene neoficiale, ținta ar fi fost uzina din Votkinsk, situată la aproximativ 1.400 de kilometri de frontiera cu Ucraina. Fabrica este cunoscută pentru producția de rachete Iskander, cu rază scurtă de acțiune, și rachete intercontinentale Topol M. Unele surse ucrainene susțin că acolo ar fi fabricate și rachete balistice hipersonice Oreșnik . Guvernatorul Brecealov a îndemnat populația să nu intre în panică și să evite răspândirea informațiilor neconfirmate oficial. În paralel, Rosaviația a anunțat suspendarea operațiunilor pe aeroportul din Ijevsk, principalul oraș al regiunii, precum și pe alte aeroporturi din zonele învecinate. Canalul rusesc Telegram SHOT, care citează frecvent surse din serviciile de securitate, a relatat că locuitorii din Votkinsk ar fi auzit cel puțin trei explozii și zgomot de drone. Pe rețelele sociale au circulat imagini și înregistrări video cu o coloană de fum ridicându-se deasupra orașului, însă autenticitatea acestora nu a fost confirmată oficial. Alte bloguri militare ruse au raportat un posibil atac și în regiunea Samara, unde ar fi izbucnit un incendiu la o uzină de prelucrare a gazelor. Autoritățile locale nu au emis, până la momentul publicării, un comunicat privind acest incident. Atacul, dacă se confirmă că a vizat uzina din Votkinsk, ar marca una dintre cele mai îndepărtate lovituri atribuite forțelor ucrainene asupra infrastructurii militare ruse, la mare distanță de linia frontului. [...]

Oameni pe stradă, cu panouri publicitare care promovează mândria națională.

Apărare21 feb. 2026

Kremlinul ar pregăti recrutări involuntare ale rezerviștilor - pierderile din Ucraina pun presiune pe Moscova

Kremlinul ar pregăti noi recrutări involuntare ale rezerviștilor pentru a compensa pierderile din Ucraina , potrivit unei analize citate de Euronews , pe fondul dificultăților tot mai mari în completarea efectivelor armatei ruse. Măsura ar viza menținerea ritmului actual al operațiunilor militare, fără declararea unei mobilizări generale. Institutul pentru Studiul Războiului ( ISW ), organizație de analiză din SUA, susține că autoritățile ruse creează deja cadrul informațional și legislativ pentru reluarea recrutărilor etapizate ale rezerviștilor. Potrivit experților, Kremlinul ar încerca să normalizeze recrutările limitate, pentru a evita un nou val de nemulțumire publică, similar celui din septembrie 2022. În acest context, Duma de Stat a adoptat în primă lectură un proiect de lege care întărește sancțiunile pentru „denaturarea adevărului istoric” și „evitarea datoriei de a apăra patria”. ISW consideră că aceste modificări ar putea oferi o bază legală pentru urmărirea penală a celor care critică noile recrutări. În ultimele luni, Moscova a făcut mai mulți pași în această direcție: în octombrie 2025, guvernul a aprobat un proiect ce permite trimiterea rezerviștilor în afara Rusiei pentru misiuni speciale; în noiembrie 2025, Vladimir Putin a autorizat recrutarea pe tot parcursul anului; în decembrie 2025, un nou decret a permis recrutarea unui număr nespecificat de rezerviști pentru „stagii de pregătire” în 2026. Analiștii estimează că aceste măsuri ar putea facilita recrutarea discretă a rezerviștilor inactivi. Totodată, autoritățile trebuie să țină cont de presiunile economice interne, oficialii ruși afirmând că economia ar avea nevoie de încă 2,4 milioane de lucrători până în 2030. [...]

Avion de vânătoare polonez decolând pe un fond de peisaj verde.

Apărare17 feb. 2026

Alertă la granița NATO: Varșovia activează toate forțele aeriene în urma bombardamentelor rusești din vestul Ucrainei

Polonia a ridicat avioane de vânătoare și a pus apărarea antiaeriană în alertă , după un nou atac masiv cu rachete lansat de Rusia asupra Ucrainei în dimineața zilei de 17 februarie 2026. Potrivit UNN , Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a activat toate forțele și resursele disponibile, ca reacție la activitatea intensă a aviației strategice ruse în apropierea granițelor NATO . Decizia de a ridica de la sol avioane de luptă a fost luată în baza procedurilor standard pentru situații de urgență în vecinătatea spațiului aerian al Alianței. Autoritățile militare de la Varșovia au subliniat că măsurile sunt strict preventive și vizează protejarea spațiului aerian suveran al Poloniei, în contextul numărului ridicat de rachete lansate de Rusia către vestul Ucrainei. Măsuri adoptate de partea poloneză activarea aviației militare în spațiul aerian național; ridicarea nivelului de pregătire pentru sistemele terestre de apărare antiaeriană; mobilizarea sistemelor radar de supraveghere și recunoaștere; coordonare permanentă cu aliații NATO pentru prevenirea incidentelor. Centrul Operațional de Situație monitorizează în timp real traiectoria obiectelor aeriene, pentru a evita orice încălcare accidentală a frontierei. Deși unele rachete rusești s-au îndreptat spre regiunile vestice ale Ucrainei, autoritățile poloneze nu au raportat, până în acest moment, pătrunderi în spațiul aerian al țării. Reacția Varșoviei vine pe fondul intensificării atacurilor ruse asupra infrastructurii și orașelor ucrainene, ceea ce determină statele vecine să își consolideze măsurile de securitate. Activarea rapidă a forțelor poloneze reflectă nivelul de alertă menținut pe flancul estic al NATO, în condițiile în care conflictul din Ucraina continuă să genereze riscuri regionale. [...]

Dmitri Peskov discutând despre securitatea Estoniei și amenințările nucleare.

Apărare22 feb. 2026

Tensiuni pe flancul estic al NATO – Estonia deschisă găzduirii de arme nucleare, Rusia reacționează

Kremlinul avertizează că ar viza Estonia cu arme nucleare dacă NATO ar desfășura astfel de arme pe teritoriul eston , escaladând disputa verbală dintre Moscova și flancul estic al Alianței, potrivit declarațiilor citate de TASS . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat că, în cazul în care arme nucleare ale NATO ar fi amplasate în Estonia „și ar fi îndreptate împotriva noastră, atunci armele noastre nucleare vor fi îndreptate împotriva teritoriului Estoniei” . El a susținut totodată că Rusia „nu amenință” Estonia, dar va lua măsurile pe care le consideră necesare pentru propria securitate. Reacția Moscovei vine după ce ministrul eston de externe, Margus Tsahkna, a afirmat într-un interviu pentru postul public ERR, preluat de RBC-Ukraine , că Tallinnul nu exclude găzduirea de arme nucleare aliate dacă NATO ar decide acest lucru în cadrul planurilor sale de apărare. „Nu suntem împotriva aducerii unei arme nucleare pe teritoriul nostru” , a spus Tsahkna, subliniind că Estonia nu are o doctrină care să interzică o astfel de desfășurare. Declarațiile se înscriu într-o dezbatere mai amplă din Europa de Est privind consolidarea descurajării nucleare, pe fondul incertitudinilor legate de garanțiile de securitate americane și al continuării războiului din Ucraina. În prezent, aranjamentele de partajare nucleară ale NATO implică bombe tactice americane B-61 staționate în Belgia, Germania, Italia, Țările de Jos și Turcia, însă nu în statele baltice. Tensiunile cresc într-un context în care Estonia își întărește apărarea la granița de aproximativ 295 de kilometri cu Rusia și alocă circa 5% din PIB pentru cheltuieli militare. Serviciile de informații estoniene au apreciat recent că Moscova nu intenționează un atac militar direct în acest an, dar își consolidează capacitățile pentru eventuale conflicte viitoare. Schimbul de declarații reflectă o deteriorare suplimentară a climatului de securitate în regiunea baltică, unde discuțiile despre descurajarea nucleară revin în prim-plan după decenii în care astfel de scenarii păreau improbabile. [...]

Rachetă FP-5 Flamingo pregătită pentru lansare, simbol al inovației ucrainene.

Apărare22 feb. 2026

Lovitura rachetelor FP-5 Flamingo la Votkinsk în contextul rivalității tehnologice cu rachetele Kalibr rusești

O lovitură ucraineană cu FP-5 Flamingo ar putea depăși recordul de distanță atribuit Kalibr , potrivit Defense Express , care analizează dacă atacul din 20 februarie asupra uzinei ruse JSC Votkinsk Machine Building Plant poate deveni un nou reper pentru utilizarea în luptă a unei rachete de croazieră la distanță foarte mare. Ținta, descrisă ca un obiectiv-cheie pentru producția de rachete ale sistemului 9K720 Iskander-M și pentru racheta balistică cu rază intermediară Oreshnik, ar fi fost lovită cu rachete de croazieră FP-5 Flamingo fabricate în Ucraina. Publicația notează că folosirea Flamingo a fost confirmată de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Din perspectiva „recordului” de distanță, elementul de bază este că distanța în linie dreaptă de la granița Ucrainei până la Votkinsk depășește 1.300 km. Miza comparației cu recordurile rusești vine din faptul că distanța reală parcursă de o rachetă de croazieră în luptă nu este, de regulă, egală cu distanța în linie dreaptă. Defense Express indică doi factori care pot împinge semnificativ cifra: lansările au loc, de obicei, din interiorul teritoriului (nu chiar de la frontieră), iar racheta poate executa manevre de evitare pentru a ocoli sau a complica interceptarea de către apărarea antiaeriană. Pe această logică, publicația estimează un scenariu în care lansarea ar fi avut loc la 100–150 km în interiorul Ucrainei, iar manevrele ar fi adăugat încă aproximativ 200 km la traseu. Într-o astfel de ipoteză, distanța totală de zbor până la uzina din Votkinsk ar putea ajunge la 1.600–1.650 km sau chiar mai mult , în funcție de poziția exactă de lansare și de complexitatea rutei. Pragul psihologic este recordul „public” asociat rachetei rusești 3M14 Kalibr, legat de loviturile din 7 octombrie 2015 asupra unor ținte din Siria, prima utilizare în luptă a acestui tip de rachetă. Conform Ministerului rus al Apărării de la acel moment, rachetele ar fi parcurs aproximativ 1.500 km, iar oficialii ruși au susținut și atunci un profil de zbor complex, la joasă altitudine, ceea ce sugerează că cifra ar fi inclus deja manevrele. Defense Express mai arată că Rusia a lansat Kalibr și din Marea Caspică spre ținte din Ucraina, iar în unele cazuri distanțele ar fi putut depăși 1.600–1.700 km, însă aceste valori nu au fost revendicate public drept recorduri oficiale. În acest context, dacă estimările privind FP-5 Flamingo se confirmă, lovitura asupra Votkinsk ar muta reperul de „cea mai lungă utilizare în luptă” din zona declarațiilor rusești din 2015 către un caz recent, cu o distanță potențial comparabilă sau mai mare. [...]

Ministrul german discutând despre epuizarea stocurilor de rachete pentru Ucraina.

Apărare19 feb. 2026

Germania a epuizat stocurile de rachete pentru Ucraina - ministrul apărării solicită sprijin european suplimentar

Germania a epuizat stocurile proprii de rachete antiaeriene pentru Ucraina , iar Berlinul nu mai poate livra direct din arsenalele sale, relatează TVP World . Declarația a fost făcută luni de ministrul german de externe, Johann Wadephul , pe fondul presiunii crescânde asupra apărării aeriene ucrainene, în contextul intensificării atacurilor rusești cu rachete și drone. Mesajul central este că Germania a ajuns la limita stocurilor disponibile pentru transfer imediat, ceea ce schimbă natura sprijinului: de la livrări din rezervele existente la livrări dependente de producția curentă. Wadephul a spus că Berlinul „nu mai are niciuna” și a indicat că rachetele care ies acum de pe liniile de fabricație sunt direcționate către Ucraina printr-un mecanism finanțat în mare parte de europeni, „în principal Germania”. „Sincer, tot ce iese acum de pe liniile de producție merge direct în Ucraina. Acest lucru se întâmplă în cadrul unui mecanism finanțat în mare parte de europeni, în principal Germania. Am furnizat tot ce aveam”, a declarat Johann Wadephul. Germania a fost unul dintre cei mai importanți susținători militari ai Kievului în Europa, inclusiv prin finanțarea achizițiilor de interceptoare Patriot fabricate în SUA. Interceptoarele sunt rachete destinate doborârii altor rachete, iar Patriot este un sistem de apărare antiaeriană folosit pentru a contracara inclusiv amenințări balistice, mai dificil de interceptat decât dronele. Wadephul a cerut altor state europene să își crească contribuțiile la apărarea aeriană a Ucrainei și a amintit apelurile ministrului apărării, Boris Pistorius , către parteneri să își revizuiască propriile stocuri și să intensifice livrările, subliniind că Germania a făcut deja pași similari. În termeni practici, epuizarea stocurilor germane ridică miza pentru restul aliaților: fie găsesc rachete în rezervele proprii, fie accelerează comenzi și finanțări pentru producție nouă. Declarațiile vin pe fondul unei dezbateri reînnoite despre disponibilitatea interceptoarelor, după ce președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski s-a plâns la Davos de lipsuri. NATO a susținut ulterior că, la acel moment, nu existase o întârziere a livrărilor Patriot și că mai mulți parteneri urmau să furnizeze rachete din propriile rezerve pentru a acoperi golurile din aprovizionarea americană. Pentru Ucraina, consecința imediată este că ritmul și volumul livrărilor devin mai dependente de producția industrială și de aranjamentele de finanțare europene, nu de transferuri rapide din depozite. Iar pentru Germania, mesajul este unul de limită logistică: sprijinul continuă, dar cu o constrângere clară — stocurile de rachete disponibile pentru cedare au fost deja consumate. [...]