Știri
Știri din categoria Apărare
Rusia a lansat în noaptea de 21 spre 22 februarie un atac combinat cu 50 de rachete și aproape 300 de drone asupra infrastructurii critice din Ucraina, iar forțele aeriene ucrainene au raportat interceptarea sau bruiajul a 33 de rachete și 274 de vehicule aeriene fără pilot, potrivit Ukrainska Pravda, care citează Forțele Aeriene ale Ucrainei.
Țintele principale au fost regiunile Kiev, Odesa, Kirovohrad și Poltava. Conform datelor oficiale, Rusia a folosit mai multe tipuri de rachete:
În total, 14 rachete și 23 de drone au lovit 14 locații, iar resturi provenite de la dronele doborâte au căzut în alte cinci zone. Autoritățile ucrainene au precizat că informațiile privind câteva rachete sunt încă în curs de clarificare.
Atacul face parte dintr-o serie de lovituri asupra infrastructurii energetice. Tot în dimineața zilei de 22 februarie, infrastructura energetică din Mîkolaiv a fost avariată în urma unui atac cu drone de tip Shahed, potrivit aceleiași surse.
Bombardamentele nocturne continuă să vizeze sistemele energetice și infrastructura critică a Ucrainei, în contextul unui război care intră în al treilea an de la declanșarea invaziei pe scară largă.
Recomandate
Președintele Letoniei cere creșterea rapidă a investițiilor europene în apărare , avertizând că flancul estic al NATO rămâne expus unor „scenarii dintre cele mai grave”, iar descurajarea militară este esențială într-un context în care Rusia rămâne „imprevizibilă”, potrivit Adevărul . Într-un interviu acordat TVP World, Edgars Rinkēvičs a susținut că o eventuală incursiune rusă în statele baltice nu ar fi o criză locală, ci un atac direct asupra NATO și a Uniunii Europene, cu efect de antrenare pentru aliați majori. „Dacă va exista un atac împotriva statelor baltice, acesta va fi un atac împotriva NATO și a Europei.” De ce miza se mută pe bugete și capacități militare Rinkēvičs argumentează că impasul Rusiei în Ucraina, combinat cu presiunea sancțiunilor și cu semne de nemulțumire internă, nu reduce riscul, ci îl poate amplifica: lipsa unei victorii decisive ar putea împinge Kremlinul spre decizii „disperate”, greu de anticipat. În această logică, pregătirea militară devine instrumentul principal de descurajare. „Cu cât vom fi mai bine pregătiți, cu atât mai puțin vom arăta că ne este teamă.” Pe componenta operațională, Letonia își intensifică cooperarea cu Ucraina în tehnologii militare, în special în dezvoltarea de drone și sisteme anti-dronă, iar un acord bilateral de apărare ar urma să fie semnat „în viitorul apropiat”, conform aceleiași surse. SUA rămân „indispensabile”, dar Europa „trebuie să plătească” Președintele leton descrie Statele Unite drept un pilon „indispensabil” al securității europene, însă insistă că statele europene trebuie să își majoreze „masiv” investițiile în apărare și să extindă cooperarea regională, pe axa țărilor nordice–statele baltice–Polonia–Germania. Mesajul are o consecință directă pentru agenda europeană: fără creșteri de cheltuieli și proiecte comune care să producă rapid capabilități (de la apărare antiaeriană la sisteme fără pilot), descurajarea pe flancul estic rămâne vulnerabilă, iar riscul de escaladare crește. Ce spune Riga despre negocierile de pace În plan diplomatic, Rinkēvičs apreciază demersul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a propune reluarea discuțiilor directe cu Vladimir Putin, dar avertizează că un progres real este improbabil „în acest moment”. În evaluarea sa, Rusia nu va negocia serios până când nu va percepe că „pierde” războiul atât militar, cât și economic, iar orice încercare de a marginaliza Ucraina în negocieri ar eșua. În acest context, el pledează pentru menținerea sancțiunilor și continuarea sprijinului militar pentru Kiev. [...]
Ucraina a creat o apărare antiaeriană „low-cost” care schimbă ecuația costurilor , iar modelul începe să fie căutat de armate occidentale și de state din Golf, pe fondul presiunii tot mai mari asupra stocurilor de interceptori scumpi, potrivit Adevărul . Conceptul, numit de specialiști „mica apărare antiaeriană”, combină drone-interceptoare, război electronic (tehnologii de bruiaj și deturnare a semnalelor) și echipe mobile de intervenție. Ținta principală: dronele ieftine, produse în masă, care au schimbat regulile războiului modern și pot forța adversarul să consume muniție mult mai scumpă. De ce contează: apărarea devine mai ieftină decât atacul Până recent, logica apărării antiaeriene era că interceptorul costă mai mult decât ținta. În cazul dronelor de atac, Ucraina susține că a inversat raportul: un interceptor ar costa aproximativ 2.500 de dolari (aprox. 11.500 lei), în timp ce rachetele dedicate apărării antiaeriene pot ajunge la costuri de ordinul milioanelor de dolari, în funcție de sistem. Această diferență de cost, notează publicația, explică de ce Ucraina poate face față unor atacuri cu sute de drone într-o singură noapte fără să își epuizeze rapid stocurile de rachete strategice. Ce include „mica apărare antiaeriană” și cum funcționează Arhitectura descrisă are trei componente care se completează: Drone-interceptoare produse de companii private ucrainene. Un exemplu este modelul Sting (Wild Hornets) , despre care se afirmă că poate depăși 300 km/h și poate intercepta drone la altitudini de câțiva kilometri. Război electronic , printr-o rețea națională care poate bruia sau redirecționa drone și rachete, inclusiv prin modificarea semnalelor de navigație. Grupuri mobile de foc , echipe care se deplasează rapid și intervin cu mitraliere grele și sisteme optice împotriva dronelor care trec de celelalte straturi. În 2024, aceste unități ar fi fost responsabile pentru aproape jumătate dintre dronele doborâte în timpul atacurilor nocturne, potrivit datelor citate. Producție și rezultate raportate: cifrele invocate de Kiev Adevărul citează date prezentate de autoritățile ucrainene, potrivit cărora în martie 2026 dronele-interceptoare ar fi distrus peste 33.000 de aparate fără pilot rusești . În primele patru luni ale anului, forțele armate ar fi primit de două ori mai multe interceptoare decât în întreg anul precedent . În același timp, industria ucraineană ar produce deja mai mult decât poate absorbi armata națională, iar companiile ar căuta activ clienți externi. Cerere externă: de la infrastructură energetică la proiecte comune Modelul testat în luptă începe să atragă interes în afara Ucrainei. Publicația menționează discuții purtate de reprezentanți ai unor state din Golf, ai Pentagonului și ai unor armate europene cu producători ucraineni. Printre exemplele date: Saudi Aramco ar analiza utilizarea dronelor-interceptoare pentru protejarea infrastructurii energetice; Marea Britanie ar fi lansat proiecte comune de producție cu firme din Ucraina. În paralel, industria americană ar încerca să dezvolte sisteme inspirate din experiența ucraineană. Miza pentru Kiev: potențial de export în industria de apărare Dincolo de efectul militar, Adevărul notează că această categorie de sisteme anti-drone ar putea deveni un produs important de export pentru Ucraina în următorul deceniu, tocmai pentru că poate fi produsă relativ rapid, modernizată constant și adaptată cerințelor diferitelor armate. În concluzie, „marea” apărare antiaeriană rămâne necesară împotriva rachetelor balistice și a armelor hipersonice, însă războiul din Ucraina arată că fără un strat inferior, ieftin și scalabil, chiar și cele mai sofisticate sisteme riscă să își consume rapid resursele. [...]
Aliații NATO discută o țintă de 70 miliarde euro pentru ajutor militar către Ucraina , într-o încercare de a împărți mai „echitabil” costurile și de a face finanțarea mai transparentă, pe fondul retragerii aproape totale a noilor pachete americane. Potrivit Politico , angajamentul ar urma să fie anunțat la summitul NATO de la Ankara de luna viitoare, iar discuțiile sunt încă în fază incipientă. Inițiativa, circulată de Germania luna trecută, ar include un mecanism nou de transparență privind finanțarea pentru Ucraina, după ce unele state s-au plâns că suportă disproporționat costurile sprijinului pentru Kiev. Un diplomat NATO de rang înalt a descris miza drept obținerea unui „angajament ferm” pentru continuarea sprijinului „pe o bază sustenabilă și mai echitabilă”. Cum ar fi compus pachetul de 70 miliarde euro Propunerea nu ar însemna integral bani noi, conform diplomaților citați: 30 miliarde euro ar proveni din împrumutul UE deja agreat, de 90 miliarde euro pe doi ani pentru Ucraina; 40 miliarde euro ar veni din angajamente bilaterale ale statelor. Un diplomat NATO a argumentat că este „natural” ca o parte să fie contabilizată prin instrumentele UE, deoarece majoritatea aliaților NATO sunt și membri ai Uniunii, iar „ar fi incorect” să fie chemați să contribuie de două ori. În același timp, există temeri că includerea banilor UE ar putea reduce stimulentul pentru donații bilaterale. Presiune pe europeni, după stoparea ajutorului nou din SUA Articolul notează că, sub președintele Donald Trump, SUA au oprit aproape tot ajutorul militar nou pentru Ucraina și vând arme către Kiev doar dacă sunt finanțate de alți aliați. În acest context, sprijinul pentru Ucraina va fi unul dintre subiectele centrale ale summitului liderilor NATO din 7-8 iulie . Un oficial NATO, vorbind în numele organizației, a transmis că „discuțiile sunt în curs” pentru a continua sprijinul și pentru a asigura o împărțire mai echitabilă a poverii. Ce priorități cere Kievul și ce urmează Ambasadoarea Ucrainei la NATO, Alyona Getmanchuk, a spus că orice nou angajament ar trebui să se concentreze pe prioritățile Kievului: apărare antiaeriană , investiții în producția de drone și rachete și muniție cu rază extinsă . După ce aliații au respins luna trecută o sugestie a secretarului general Mark Rutte de a aloca 0,25% din PIB pentru Ucraina, inițiativa germană a devenit baza discuțiilor, însă rămâne neclar dacă se va ajunge rapid la un acord. O reuniune a miniștrilor apărării NATO programată mai târziu în această lună este văzută ca o oportunitate pentru a avansa spre o înțelegere. [...]
Ucraina își accelerează programul de rachete cu bătaie lungă , iar primele zboruri de testare ale unei rachete balistice dezvoltate intern, „concepută să ajungă” la Moscova, ar putea începe chiar în această vară, potrivit SpotMedia . Miza este una operațională: trecerea rapidă de la testare la producție în serie, într-un moment în care Ucraina reclamă o lipsă persistentă de interceptoare străine pentru apărarea aeriană. Într-un interviu citat de Kiev Post , cofondatorul companiei ucrainene de apărare Fire Point , Denîs Știlerman, spune că firma se așteaptă să finalizeze în această lună testele motorului, după care ar urma testele de zbor. Potrivit dezvoltatorului, fuzelajul, sistemele de ghidare și alte componente cheie sunt deja finalizate, iar testarea motorului ar fi „ultimul obstacol major”. Dacă prima lansare reușește, următoarele zboruri de testare ar putea avea ca direcție chiar capitala Rusiei, afirmă Știlerman. „Mă aștept ca în această vară, sau cel târziu la începutul toamnei, să începem zborurile de testare spre Moscova.” Producție în paralel cu testarea: 10–20 de rachete pentru lansări de probă Fire Point susține că se pregătește pentru producția în serie în paralel cu testarea, fără să aștepte maturizarea completă a proiectului. Planul companiei este să fabrice între 10 și 20 de rachete pentru lansări de testare, iar producția ar putea crește la „zeci de unități” după codificarea oficială a modelului și aprobarea achizițiilor. Deciziile privind țintele operaționale ar urma să fie luate de armata ucraineană. În material se menționează că lovirea unor „ținte simbolice cheie” din Moscova ar putea fi folosită ca factor de descurajare față de atacurile rusești asupra infrastructurii civile din Ucraina. Legătura cu Freyja, proiectul ucraineano-european de apărare antirachetă Racheta FP-7.X, testată recent cu succes de Fire Point, este prezentată ca bază pentru viitorul interceptor antibalistic Freyja, un proiect comun ucraineano-european de apărare antirachetă. Potrivit dezvoltatorului, interceptorul FP-7.X ar putea atinge viteze de până la 2.000 de metri pe secundă și ar putea urmări ținte prin ghidare în infraroșu. Compania, care produce și rachetele ucrainene de croazieră Flamingo, a publicat imagini despre un zbor de manevră „complet controlat” al FP-7.X. Directorul tehnic al Fire Point, Irina Tereh, a legat programul de obiectivul ca Ucraina „să își poată închide singură cerul”, pe fondul deficitului de interceptoare din import. Potrivit companiei, producători europeni de radare și sisteme de comandă și control participă deja la proiect, iar termenele de implementare depind de ritmul integrării cu partenerii internaționali. Primele imagini cu lansarea acestor rachete au fost publicate în februarie, notează Ukrainska Pravda , iar conceptul Freyja a fost prezentat în luna mai. [...]
Ucraina mizează pe Gripen pentru a-și extinde rapid aviația, iar pariul are implicații directe de cost și operare : Kiev ar urma să aloce 2,5 miliarde euro (aprox. 12,5 miliarde lei) dintr-un pachet de creditare al UE pentru a cumpăra 20 de avioane noi Gripen E , potrivit Focus , care citează Reuters. În paralel, Suedia ar urma să doneze 16 aparate mai vechi, cu livrări încă de anul viitor, pentru a acoperi perioada până la intrarea în serviciu a noilor modele, conform DefenseNews. De ce contează: costuri de operare mai mici și flexibilitate în teren Pentru Ucraina, atractivitatea Gripen ține în primul rând de utilizarea în condiții dificile. Spre deosebire de alte avioane occidentale, aparatul este proiectat să poată opera nu doar de pe baze aeriene mari, ci și de pe șosele sau piste improvizate, un avantaj într-un război în care infrastructura poate fi lovită. Un alt argument este costul: potrivit materialului, cheltuiala pe oră de zbor este „semnificativ” mai mică decât la alte avioane moderne. Într-un conflict de uzură, această diferență poate influența ritmul de antrenament, numărul de misiuni și bugetele de mentenanță. Ce poate și ce nu poate schimba în războiul aerian La capitolul armament, Gripen ar putea folosi rachete aer-aer Meteor, care ar permite ținerea la distanță a avioanelor rusești și ar îngreuna utilizarea bombelor planate (muniții ghidate care planează spre țintă după lansare), notează aceeași sursă. Totuși, un expert militar citat de Reuters avertizează că, deși Gripen este potrivit pentru operațiuni dispersate, nu va aduce „lufthoheit” (supremație aeriană) completă. Rețeaua rusă de apărare antiaeriană la sol rămâne un obstacol major, iar lipsa tehnologiei „stealth” (camuflare radar) și încărcătura de armament mai redusă față de alte platforme sunt menționate ca limitări. Următorul test: producția Saab și calendarul livrărilor Dincolo de performanțe, rămâne o variabilă operațională și industrială: producția. Saab trebuie să onoreze comenzi existente și lucrează la extinderea capacităților de fabricație, potrivit articolului. Directorul general Micael Johansson a indicat că, în timp, ar putea apărea și o cooperare cu Ucraina pentru reparații, revizii și piese de schimb — un element care ar putea reduce timpii de indisponibilitate și dependența de lanțuri logistice externe. Președintele Volodîmîr Zelenski a descris acordul drept un moment important pentru Ucraina, iar planurile pe termen lung ar viza chiar până la 150 de aparate, pe baza unei declarații de intenție anterioare, conform Reuters. [...]
O dronă-interceptor ucraineană de 1.000–2.500 de dolari (aprox. 4.600–11.500 lei) schimbă ecuația costurilor în apărarea aeriană , într-un moment în care folosirea rachetelor antiaeriene scumpe împotriva dronelor ieftine a devenit tot mai greu de susținut, potrivit Mediafax , care citează publicația italiană Il Post. Sistemul, numit Sting, este realizat în mare parte din componente imprimate 3D și are dimensiunea unui ananas. Drona Sting este produsă de Wild Hornets („Viespile Sălbatice”), o organizație ucraineană care a pornit ca grup de voluntari ce livra drone comerciale unităților de pe front și care s-a transformat ulterior într-un producător de tehnologie militară, conform aceleiași surse. De ce contează: apărare mai ieftină împotriva unui atac „ieftin” și masiv În războiul din Ucraina, Rusia a folosit pe scară largă drone Shahed de origine iraniană pentru atacuri asupra orașelor. Costurile relativ reduse și posibilitatea producerii în masă au făcut din aceste aparate o armă importantă pentru Moscova. Pentru Ucraina, problema a fost una de eficiență economică și operațională: interceptarea dronelor care „costă doar câteva zeci de mii de dolari” cu rachete antiaeriene scumpe a devenit din ce în ce mai dificilă, notează Il Post, citat de Mediafax. Cost, producție și eficiență declarată Potrivit producătorilor, un Sting costă între 1.000 și 2.500 de dolari (aprox. 4.600–11.500 lei), în funcție de echipamente și configurație. În comparație, o dronă Shahed ar costa în jur de 30.000 de dolari (aprox. 138.000 lei). Wild Hornets susțin că: rata de succes împotriva dronelor Shahed ajunge la aproximativ 80%; producția depășește deja 10.000 de unități pe lună. Sting este proiectată să urmărească ținta din spate și să explodeze înainte de impact, astfel încât drona inamică să fie distrusă în aer și să nu se prăbușească peste zone locuite. Impact operațional: apărarea orașelor și control de la distanță Conform datelor citate de Il Post, Rusia a lansat „zeci de mii” de drone Shahed, iar unele atacuri au implicat „sute” de aparate într-o singură noapte. În anumite cazuri, Ucraina ar fi reușit să intercepteze peste 95% dintre dronele lansate spre Kiev, folosind o combinație de sisteme clasice și noile drone-interceptor. Acest rezultat este prezentat ca unul dintre motivele pentru care marile orașe ucrainene continuă să funcționeze relativ normal, în pofida intensității bombardamentelor. Un element tehnologic important menționat este controlul de la mare distanță: producătorii afirmă că operatorii pot pilota dronele Sting de la sute sau chiar mii de kilometri, ceea ce ar reduce riscul pentru echipele aflate în apropierea frontului și ar permite amplasarea dronelor în jurul orașelor vulnerabile, cu activare rapidă la detectarea unui atac. Interes extern și ce urmează Mediafax mai arată că state din Golf – Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar – urmăresc evoluția tehnologiei ucrainene, pe fondul propriilor vulnerabilități la atacuri cu drone, în special asupra infrastructurii energetice și aeroportuare. În paralel, inginerii ucraineni lucrează la o versiune îmbunătățită a Sting pentru interceptarea noilor generații de Shahed, care ar folosi motoare cu reacție și pot depăși 400 km/h, iar Ucraina testează și sisteme de apărare bazate pe lasere, potrivit sursei citate. [...]
