Știri
Știri din categoria Apărare

Președintele Letoniei cere creșterea rapidă a investițiilor europene în apărare, avertizând că flancul estic al NATO rămâne expus unor „scenarii dintre cele mai grave”, iar descurajarea militară este esențială într-un context în care Rusia rămâne „imprevizibilă”, potrivit Adevărul.
Într-un interviu acordat TVP World, Edgars Rinkēvičs a susținut că o eventuală incursiune rusă în statele baltice nu ar fi o criză locală, ci un atac direct asupra NATO și a Uniunii Europene, cu efect de antrenare pentru aliați majori.
„Dacă va exista un atac împotriva statelor baltice, acesta va fi un atac împotriva NATO și a Europei.”
Rinkēvičs argumentează că impasul Rusiei în Ucraina, combinat cu presiunea sancțiunilor și cu semne de nemulțumire internă, nu reduce riscul, ci îl poate amplifica: lipsa unei victorii decisive ar putea împinge Kremlinul spre decizii „disperate”, greu de anticipat. În această logică, pregătirea militară devine instrumentul principal de descurajare.
„Cu cât vom fi mai bine pregătiți, cu atât mai puțin vom arăta că ne este teamă.”
Pe componenta operațională, Letonia își intensifică cooperarea cu Ucraina în tehnologii militare, în special în dezvoltarea de drone și sisteme anti-dronă, iar un acord bilateral de apărare ar urma să fie semnat „în viitorul apropiat”, conform aceleiași surse.
Președintele leton descrie Statele Unite drept un pilon „indispensabil” al securității europene, însă insistă că statele europene trebuie să își majoreze „masiv” investițiile în apărare și să extindă cooperarea regională, pe axa țărilor nordice–statele baltice–Polonia–Germania.
Mesajul are o consecință directă pentru agenda europeană: fără creșteri de cheltuieli și proiecte comune care să producă rapid capabilități (de la apărare antiaeriană la sisteme fără pilot), descurajarea pe flancul estic rămâne vulnerabilă, iar riscul de escaladare crește.
În plan diplomatic, Rinkēvičs apreciază demersul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a propune reluarea discuțiilor directe cu Vladimir Putin, dar avertizează că un progres real este improbabil „în acest moment”. În evaluarea sa, Rusia nu va negocia serios până când nu va percepe că „pierde” războiul atât militar, cât și economic, iar orice încercare de a marginaliza Ucraina în negocieri ar eșua. În acest context, el pledează pentru menținerea sancțiunilor și continuarea sprijinului militar pentru Kiev.
Recomandate

Mesajul Ambasadei SUA reconfirmă cooperarea militară operațională România–SUA pe flancul estic al NATO , într-un context în care exercițiile comune și instruirea sunt prezentate ca elemente-cheie pentru securitatea regională, potrivit Agerpres . Ambasada Statelor Unite la București a transmis, de Ziua Armatei Române , că militarii americani și români „lucrează umăr la umăr” pentru siguranța flancului estic al Alianței și că „împreună suntem mai puternici”. Mesajul a fost publicat pe pagina de Facebook a Ambasadei SUA. „Astăzi, salutăm Armata României și parteneriatul de apărare construit pe încredere și pe angajamentul comun față de NATO. Prin exerciții comune și instruire, militarii americani și cei români lucrează umăr la umăr pentru siguranța flancului estic al Alianței. #StrongerTogether” Context: Ziua Armatei Române, marcată anual pe 25 octombrie Ziua Armatei Române este celebrată în fiecare an la 25 octombrie, prin ceremonii militare și religioase, precum și depuneri de coroane și jerbe de flori, în București și în țară. Sărbătoarea a fost instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959 și este marcată prin ceremonii în principalele garnizoane, în bazele militare unde sunt dislocați militari români, în teatrele de operații, dar și în statele unde România are atașați ai apărării sau reprezentanțe permanente. [...]

România cere un răspuns NATO mai ferm la Marea Neagră , pe fondul deteriorării situației de securitate și al intensificării amenințărilor hibride pe flancul estic, potrivit G4Media . Premierul Luca Niculescu a discutat telefonic, joi, cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . Într-o postare pe X, premierul a spus că discuția a fost „substanțială” și a vizat două teme principale: degradarea mediului de securitate din Marea Neagră și creșterea amenințărilor hibride cu care se confruntă aliații NATO pe flancul estic. „Escaladarea tensiunilor din regiunea noastră necesită o vigilență sporită din partea aliaților și un răspuns ferm și coordonat.” Ce element concret invocă România: supraveghere și recunoaștere suplimentare Luca Niculescu afirmă că le-a mulțumit secretarului general și aliaților pentru „atenția constantă” acordată securității Mării Negre, menționând explicit „capacitățile suplimentare de supraveghere și recunoaștere” pentru regiune, „anunțate recent”. În material nu sunt oferite detalii despre natura acestor capabilități, calendarul lor sau statele care le asigură. [...]

Presiunea Washingtonului asupra dependenței militare a Europei ar putea accelera autonomia strategică a UE , cu efecte directe asupra achizițiilor de armament, investițiilor în sateliți și a modului în care este finanțat sprijinul pentru Ucraina, potrivit unei analize citate de Adevărul . The Times descrie situația drept un „paradox amar”: încercarea administrației Donald Trump de a folosi pârghiile tehnologice și militare ale SUA ar putea împinge Europa să-și construiască mai repede alternative proprii. Miza, în lectura publicației britanice, este una operațională și economică: pe măsură ce europenii își reduc vulnerabilitățile, scade și capacitatea SUA de a condiționa decizii politice prin controlul asupra livrărilor și tehnologiilor critice. Unde este dependența critică și ce încearcă Europa să înlocuiască Analiza indică faptul că Europa poate substitui deja o parte importantă din ajutorul financiar american pentru Ucraina și o parte din armament, dar rămâne puternic dependentă de SUA în câteva zone-cheie: rachete interceptoare Patriot; sateliți de avertizare timpurie pentru lansări de rachete balistice; comunicații la scară Starlink. The Times atribuie această vulnerabilitate unei dependențe acumulate timp de aproape trei decenii de superioritatea militară americană. În paralel, statele europene accelerează programe proprii: comenzi pentru SAMP/T NG, dezvoltarea programului multinațional FREYJA și căutarea de surse suplimentare de interceptori, inclusiv în Japonia. Publicația punctează și implicația economică a acestei repoziționări: fiecare euro direcționat către sisteme europene înseamnă bani care nu mai ajung la companiile americane de apărare și echipamente a căror livrare nu mai poate fi blocată politic la Washington. Sateliți și comunicații: alternative parțiale acum, capacitate completă abia în anii 2030 În zona spațială, autorii susțin că sateliții europeni radar și optici ar putea înlocui într-un termen relativ scurt o parte semnificativă din capacitățile americane de culegere de informații. Pentru comunicații, OneWeb și GovSatcom sunt menționate ca opțiuni care pot oferi acoperire parțială pentru Europa și Ucraina dacă apar probleme cu Starlink. În schimb, un sistem european complet, capabil să detecteze independent lansările de rachete balistice, este estimat să nu fie disponibil înainte de anii 2030. Aceste „strangulări” tehnologice sunt descrise drept principalele pârghii de influență ale Washingtonului în prezent. Cum ar putea fi finanțată reziliența: credite UE și active rusești înghețate Până la înlocuirea tehnologiilor americane, Europa își poate folosi, potrivit analizei, puterea economică și financiară. Sunt menționate: creditul de 90 de miliarde de euro acordat de UE Ucrainei; aproximativ 202 miliarde de euro din active rusești înghețate. Printre alte instrumente, autorii includ interzicerea completă a serviciilor europene pentru transportul petrolului rusesc și intensificarea luptei împotriva „flotei fantomă” a Rusiei, cu argumentul că astfel de măsuri ar putea lovi mai puternic capacitatea Moscovei de a-și finanța războiul fără costuri suplimentare semnificative pentru contribuabilii europeni. Industria de apărare a Ucrainei, integrată în ecosistemul european Un element important al viitoarei independențe europene față de SUA ar putea fi industria ucraineană de apărare. Analiza notează că producția de drone din Ucraina a crescut anul acesta cu 370%. Este dat și un exemplu de diferență de cost: rachetele de croazieră ucrainene Flamingo ar costa sub 600.000 de dolari bucata (aprox. 2,8 milioane lei), față de circa 3,5 milioane de dolari (aprox. 16,3 milioane lei) pentru un Tomahawk american. Danemarca este menționată ca stat care a acordat o garanție de stat pentru un credit destinat producătorului rachetei Flamingo. Modelul propus de autori este „capital european plus tehnologie și producție de armament ucrainene”, ca formulă de adaptare într-un context în care politica de la Washington este descrisă drept imprevizibilă. De ce contează: pârghiile SUA se pot eroda pe măsură ce Europa își construiește alternative Concluzia analizei este că presiunea politică funcționează doar până când partea vizată își creează o alternativă. Autorii invocă, între altele, întârzieri în livrările de sisteme americane de apărare antiaeriană, probleme legate de Starshield și decizia Casei Albe de a atenua presiunea economică asupra Moscovei ca factori care ar fi accelerat nevoia Europei și Ucrainei de a reduce dependența. În această logică, încercarea Washingtonului de a transforma superioritatea militară și tehnologică într-un instrument de constrângere ar putea diminua treptat valoarea acestor pârghii, pe măsură ce Europa investește în substituție și își consolidează propriile capacități. [...]

SRI și DIICOT acuză Rusia de sabotaj la fabrica de armament Carfil din Brașov, după ce anchetatorii au stabilit că incendiul produs pe 14 septembrie 2026 ar fi fost provocat de o rețea coordonată din Federația Rusă. Potrivit Biziday , autoritățile române au identificat trei suspecți, doi cetățeni bieloruși și un cetățean ucrainean, care ar fi acționat la indicațiile unor coordonatori ruși. Cei doi bieloruși au fost deja arestați preventiv în Germania, iar pentru cetățeanul ucrainean, localizat în Polonia, a fost emis un mandat european de arestare. Anunțul făcut luni, 26 octombrie 2026, de Serviciul Român de Informații (SRI) și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) indică faptul că incendiul de la Brașov nu ar fi fost un incident izolat, ci parte a unei operațiuni mai ample de sabotaj. Potrivit informațiilor obținute de serviciile de informații, rețeaua avea în vedere și alte obiective industriale și militare din România și din state ale Uniunii Europene. Doi suspecți, arestați în Germania. Al treilea este căutat în Polonia DIICOT a anunțat că a obținut mandate de arestare internațională pentru cei trei cetățeni străini, care aveau reședința în state membre ale Uniunii Europene. Anchetatorii îi consideră implicați în provocarea incendiului de pe platforma industrială Carfil din Brașov. Cei doi cetățeni bieloruși au fost identificați și arestați preventiv în Germania, în timp ce, potrivit autorităților române, pregăteau comiterea unor fapte similare. Acest detaliu indică faptul că activitatea presupusei rețele ar fi continuat și după atacul din România. În cazul celui de-al treilea suspect, cetățean ucrainean, autoritățile române au emis luni, 26 octombrie, un mandat european de arestare. Bărbatul a fost localizat pe teritoriul Poloniei, însă informațiile comunicate nu precizează că acesta ar fi fost deja reținut. Ancheta vizează atât împrejurările în care a fost provocat incendiul din septembrie, cât și legăturile dintre cei trei suspecți și persoanele care le-ar fi coordonat activitatea din Rusia. SRI susține că rețeaua pregătea atacuri și asupra altor obiective militare Una dintre cele mai importante informații comunicate de SRI privește amploarea operațiunii. Serviciul de informații susține că incendiul de la Carfil reprezenta doar una dintre acțiunile atribuite rețelei, care avea o listă extinsă de potențiale ținte. Coordonatorii aflați în Federația Rusă ar fi indicat obiective din mai multe țări europene, inclusiv fabrici de armament de stat și private, instalații industriale și alte obiective de interes militar. SRI încadrează cazul într-o campanie mai amplă de operațiuni de sabotaj atribuite Rusiei pe teritoriul Europei. Instituția afirmă că investigațiile desfășurate în cursul anului 2026 au identificat și alte tentative îndreptate împotriva unor obiective din România. Printre acestea s-ar fi aflat facilități militare internaționale și obiective utilizate pentru instruirea forțelor armate ucrainene. Autoritățile nu au prezentat, în informațiile citate, o listă completă a acestor ținte și nici detalii despre fiecare tentativă identificată. La rândul său, DIICOT confirmă că cercetările au scos la iveală intenția celor trei inculpați de a viza și alte obiective din România și din Uniunea Europeană. Cum sunt recrutați și controlați membrii rețelelor de sabotaj SRI a prezentat și metodele prin care serviciile ruse ar recruta persoane pentru asemenea operațiuni. Potrivit instituției, recrutarea se realizează frecvent prin intermediul rețelelor sociale, iar persoanelor contactate li se propun inițial activități aparent simple, în schimbul unor sume de bani. Primele sarcini pot consta în supravegherea unor clădiri, fotografierea unor obiective sau colectarea de informații despre anumite locații. Ulterior, coordonatorii ar solicita acțiuni din ce în ce mai grave, care pot ajunge la distrugeri, incendieri și chiar asasinate. Un alt aspect semnalat de SRI este modul în care persoanele recrutate pot ajunge sub controlul coordonatorilor. Dacă încearcă să refuze continuarea activităților, acestea pot fi supuse presiunilor sau șantajului. Instituția arată că asemenea rețele urmăresc în special persoane cu vulnerabilități financiare, dependențe sau antecedente infracționale, pentru care promisiunea unor câștiguri rapide poate constitui un mijloc de atragere. Pentru a evita identificarea, membrii rețelelor pot utiliza transport, cazare și mijloace de plată înregistrate pe numele altor persoane. De asemenea, sunt folosite cartele telefonice din alte state și aplicații de comunicare criptată, pentru a îngreuna depistarea legăturilor dintre executanți și coordonatori. SRI precizează însă că niciunul dintre aceste comportamente, analizat separat, nu reprezintă o dovadă a implicării în activități de sabotaj. Identificarea unor asemenea operațiuni presupune evaluarea mai multor indicii și a contextului în care acestea apar. Ancheta continuă în cooperare cu autoritățile europene Cazul Carfil readuce în atenție riscurile la care sunt expuse obiectivele industriale și infrastructurile considerate strategice pentru securitatea României. SRI și DIICOT tratează incidentul în contextul amenințărilor de război hibrid, care pot include sabotaje și alte acțiuni de destabilizare, fără implicarea directă a unor forțe militare convenționale. Cercetările sunt continuate de DIICOT, SRI, Ministerul Afacerilor Interne și Direcția Generală de Informații a Apărării din cadrul Ministerului Apărării Naționale. Autoritățile române colaborează și cu partenerii europeni și transatlantici pentru identificarea persoanelor implicate și prevenirea altor atacuri. Arestarea celor doi suspecți în Germania și identificarea celui de-al treilea în Polonia arată dimensiunea internațională a anchetei, în timp ce informațiile privind alte ținte indică posibilitatea ca incendiul de la Brașov să fi făcut parte dintr-un plan cu obiective multiple. Deocamdată, cercetările continuă, iar răspunderea penală a celor trei suspecți urmează să fie stabilită prin procedurile judiciare. Autoritățile române consideră însă că informațiile obținute justifică atribuirea operațiunii unor coordonatori din Federația Rusă și intensificarea măsurilor de protecție a obiectivelor strategice. [...]

Marea Britanie își accelerează pregătirile de apărare până în 2030 , pe fondul intensificării războiului „hibrid” al Rusiei împotriva NATO, iar guvernul de la Londra leagă explicit această țintă de creșterea capacităților militare și de o campanie de pregătire civilă, potrivit The Jerusalem Post . Secretarul britanic al apărării, Wes Streeting , a scris în The Telegraph că „prioritatea definitorie” a mandatului său este ca țara să fie „gata să lupte și să câștige un război”. El susține că, pentru a preveni „ce e mai rău”, Regatul Unit trebuie să se pregătească, în primul rând prin extinderea capabilităților, astfel încât adversarii „să se gândească de două ori” înainte de un atac. Streeting avertizează că schimbarea majoră nu este „disponibilitatea” adversarilor de a face rău, ci „capacitatea” lor. În evaluarea sa, până în 2030 „forța” și „economia de război” ale adversarilor ar putea ajunge la un nivel care să permită un atac, ceea ce ar lăsa „puțin peste 1.000 de zile” pentru îndeplinirea misiunii de a fi pregătiți, împreună cu aliații, „să lupte și să câștige”. Pregătire civilă: campania „Be Ready” În paralel cu mesajul privind accelerarea pregătirilor militare, Streeting face trimitere la lansarea campaniei britanice „Be Ready ”, menită să pregătească populația pentru scenarii de război. Conform The Telegraph, campania recomandă cetățenilor și rezidenților să aibă din timp stocuri de bunuri esențiale pentru cel puțin trei zile. Miza bugetară și disputa politică Pe fondul dezbaterilor interne despre cheltuielile de apărare, Streeting spune că este dispus să le poarte, dar acuză guvernările conservatoare că au lăsat Marea Britanie cu „cea mai mică armată” de la războaiele napoleoniene, au ratat toate țintele de recrutare și au supravegheat scăderea moralului. El afirmă, totodată, că actualul guvern livrează „cea mai mare creștere susținută” a cheltuielilor de apărare de la finalul Războiului Rece și că, sub actualul premier și ministru de finanțe laburist, Regatul Unit va atinge ținta de cheltuieli NATO. Streeting avertizează însă că investițiile suplimentare vin cu „alegeri și compromisuri” pentru bugetele altor domenii și promite utilizarea „fiecărui penny” cu maximă eficiență. Context: avertisment și din partea fostului șef al armatei Fostul șef al armatei britanice, generalul Sir Patrick Sanders, a declarat pentru The Telegraph că nu știe „de câte semnale mai avem nevoie” pentru a înțelege urgența creșterii rezilienței în următorii cinci ani. El apreciază că lumea a devenit „la fel de periculoasă, dacă nu mai periculoasă” decât în Războiul Rece și pune accent pe capacitatea de recuperare după lovituri, protecția populației civile și conștientizarea faptului că astfel de riscuri „ar putea avea loc în Regatul Unit”, nu doar „în altă parte”. [...]

România își leagă modernizarea armatei de relansarea industriei de apărare , pe fondul riscurilor de securitate amplificate în zona Mării Negre, potrivit declarațiilor președintelui Nicușor Dan relatate de Antena 3 . Șeful statului a spus, de Ziua Armatei, că România va avea „un buget solid pentru apărare” și va continua investițiile în modernizare și înzestrare, inclusiv prin programul SAFE , pe care îl leagă de producție și achiziții de tehnică militară. Declarațiile au fost făcute duminică, la ceremonia organizată de Ziua Armatei la Baza 86 Aeriană „Locotenent Gheorghe Mociorniță”, în contextul războiului din Ucraina, pe care președintele îl descrie drept sursă de „provocări majore” pentru România. Buget „solid” și investiții: legătura dintre înzestrare și industrie Nicușor Dan a afirmat că România își menține angajamentele asumate în cadrul NATO privind finanțarea apărării și că, în paralel, accentul rămâne pe resursa umană, pentru a asigura „condiții de muncă adecvate”. În același mesaj, președintele a legat explicit înzestrarea armatei de relansarea industriei naționale de apărare, indicând programul SAFE drept instrument prin care România „produce și procură tehnică modernă”, cu efecte economice interne: investiții în fabrici românești; crearea de locuri de muncă; dezvoltarea de infrastructură „utilă armatei și populației civile”. Marea Neagră: avertisment privind libertatea de navigație Șeful statului a avertizat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei „generează amenințări fără precedent la Marea Neagră”, care ar ajunge până în apele teritoriale și zona economică exclusivă a României, cu impact asupra securității și libertății de navigație. „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei generează astăzi amenințări fără precedent la Marea Neagră, care ajung până în apele teritoriale și în zona exclusivă a României, punând în pericol securitatea noastră și libertatea de navigație. Alături de partenerii din NATO și UE, vom acționa ferm pentru a descuraja și, dacă va fi cazul, pentru a neutraliza orice amenințare la granițele noastre.” În același context, președintele a subliniat importanța Parteneriatului Strategic cu SUA și a apartenenței la NATO pentru siguranța României. Context: referire la un interviu pentru Bloomberg Antena 3 amintește că Nicușor Dan a declarat recent, într-un interviu pentru Bloomberg, că Rusia ar încerca să intensifice războiul și să provoace țările europene, în contextul incidentelor cu drone și al amenințărilor la adresa securității regionale. Președintele a comparat situația de acum cu cea de „aproximativ un an și jumătate” în urmă, când astfel de incidente puteau fi considerate accidentale, susținând că, în prezent, contextul din Marea Neagră este diferit. [...]