Ucraina susține că a recucerit circa 125 km² lângă Lîman, în estul regiunii Donețk - Operațiunea „Vivaldi” mizează pe reformarea comenzii și integrarea dronelor și recunoașterii

Ucraina își leagă câștigurile din est de o reformă de comandă și de lovituri asupra logisticii ruse , într-o ofensivă descrisă drept „ Operațiunea Vivaldi ”, potrivit unei analize TWZ . Miza operațională, dincolo de avansul în teren, este modelul de organizare: trecerea de la un lanț de comandă rigid la unul mai flexibil, cu decizie mai rapidă și coordonare între unități diferite. Ucraina susține că a recâștigat recent aproximativ 125 km pătrați în apropierea orașului Lîman , în estul regiunii Donețk, în cadrul operațiunii. Informațiile despre modul de pregătire și execuție vin de la Rodion Kudriașov, colonel ucrainean și adjunct al comandantului Corpului 3 Armată, care a descris elementele-cheie într-un editorial publicat în Ukrainian Pravda (link în sursa TWZ). Ce s-a schimbat în Corpul 3 Armată: comandă, responsabilitate, inițiativă Kudriașov afirmă că succesul a fost pregătit înainte de mișcările de trupe, prin schimbări în sistemul de comandă al unităților subordonate. El descrie o situație inițială în care unele brigăzi au intrat în corp după lupte grele, cu pierderi, probleme de încadrare și „încredere erodată” în conducere. Potrivit lui, comandantul Corpului 3 Armată, generalul de brigadă Andrii Bilețkîi, a impus un principiu: comandantul trebuie să fie responsabil „pentru întreg ciclul”, de la instruirea soldatului până la rezultatul din luptă. În practică, asta a însemnat, în funcție de caz: înlocuirea unor comandanți; restructurarea sau întărirea statelor majore; consolidarea lanțului de subofițeri (NCO); reconstruirea unor procese „aproape de la zero”, deși „pe hârtie” ar fi trebuit să funcționeze. Ținta declarată a fost schimbarea culturii organizaționale dintr-un model de tip sovietic, cu lanț de comandă greoi, către unul „modern”, adaptat unui război în care volumul de informații și viteza deciziei sunt decisive. Mesajul central: o armată în care deciziile circulă „în ore” pierde în fața uneia în care același circuit se face „în minute”. Două faze: stabilizare înainte de ofensivă și „modelarea” câmpului de luptă Înainte de a avansa, Corpul 3 Armată a urmărit să oprească degradarea situației din sector și să stabilizeze linia frontului. Kudriașov descrie presiune rusă și pierdere de coeziune în unele sectoare, pe fondul tacticilor de infiltrare: grupuri mici care pătrund între poziții, se concentrează în spate, amenință logistica și erodează treptat apărarea. Abia după stabilizare, următorul pas a fost „modelarea” câmpului de luptă pentru ofensivă. Conform relatării, unitățile de sisteme fără pilot au lovit logistica rusă, inclusiv o conductă și depozite, forțând schimbarea rutelor de aprovizionare cu combustibil și lubrifianți. Operațiunea ar fi implicat, pe lângă brigăzile corpului, unități de cercetare și fără pilot, precum și forțe atașate din: SSO (Forțele pentru Operațiuni Speciale), GUR (informații militare), DPSU (poliția de frontieră). Pentru contracararea infiltrărilor, ar fi fost creat și un comandament comun care să coordoneze unități speciale și de cercetare la nivel tactic, „sub un singur concept”. Confirmări indirecte și limite: frontul rămâne „în mișcare” Canalul Telegram Rybar, descris de TWZ drept influent și conectat la Kremlin, a recunoscut câștiguri ucrainene în sector, notând însă o dinamică în care rușii au avansat gradual în prima parte a verii, iar ucrainenii au lansat contraatacuri în august și au recâștigat unele poziții la început de septembrie. În paralel, TWZ citează o evaluare a Institute for the Study of War despre operațiunile de pe front (link în sursă), care indică, între altele, că Rusia a continuat operațiuni ofensive în mai multe direcții (inclusiv în Harkov și Donețk), fără avansuri raportate în zilele menționate, în timp ce Ucraina ar continua contraatacuri în direcția Lîman. De ce contează: un „manual” de eficiență operațională, nu doar un câștig local Din perspectiva impactului operațional, „Vivaldi” este prezentată ca o combinație între reformă de comandă, refacerea coeziunii unităților și lovituri țintite asupra logisticii, înainte de împingerea liniei frontului. Dacă modelul se confirmă și poate fi replicat, el ar putea influența modul în care Ucraina își planifică și execută operațiuni viitoare, într-un război în care adaptarea rapidă și integrarea dronelor, cercetării și logisticii devin elemente structurale. Operațiunea este descrisă ca fiind în desfășurare, iar evoluția din teren rămâne fluidă, inclusiv potrivit surselor citate de TWZ. [...]