Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina își leagă câștigurile din est de o reformă de comandă și de lovituri asupra logisticii ruse, într-o ofensivă descrisă drept „Operațiunea Vivaldi”, potrivit unei analize TWZ. Miza operațională, dincolo de avansul în teren, este modelul de organizare: trecerea de la un lanț de comandă rigid la unul mai flexibil, cu decizie mai rapidă și coordonare între unități diferite.
Ucraina susține că a recâștigat recent aproximativ 125 km pătrați în apropierea orașului Lîman, în estul regiunii Donețk, în cadrul operațiunii. Informațiile despre modul de pregătire și execuție vin de la Rodion Kudriașov, colonel ucrainean și adjunct al comandantului Corpului 3 Armată, care a descris elementele-cheie într-un editorial publicat în Ukrainian Pravda (link în sursa TWZ).
Kudriașov afirmă că succesul a fost pregătit înainte de mișcările de trupe, prin schimbări în sistemul de comandă al unităților subordonate. El descrie o situație inițială în care unele brigăzi au intrat în corp după lupte grele, cu pierderi, probleme de încadrare și „încredere erodată” în conducere.
Potrivit lui, comandantul Corpului 3 Armată, generalul de brigadă Andrii Bilețkîi, a impus un principiu: comandantul trebuie să fie responsabil „pentru întreg ciclul”, de la instruirea soldatului până la rezultatul din luptă. În practică, asta a însemnat, în funcție de caz:
Ținta declarată a fost schimbarea culturii organizaționale dintr-un model de tip sovietic, cu lanț de comandă greoi, către unul „modern”, adaptat unui război în care volumul de informații și viteza deciziei sunt decisive. Mesajul central: o armată în care deciziile circulă „în ore” pierde în fața uneia în care același circuit se face „în minute”.
Înainte de a avansa, Corpul 3 Armată a urmărit să oprească degradarea situației din sector și să stabilizeze linia frontului. Kudriașov descrie presiune rusă și pierdere de coeziune în unele sectoare, pe fondul tacticilor de infiltrare: grupuri mici care pătrund între poziții, se concentrează în spate, amenință logistica și erodează treptat apărarea.
Abia după stabilizare, următorul pas a fost „modelarea” câmpului de luptă pentru ofensivă. Conform relatării, unitățile de sisteme fără pilot au lovit logistica rusă, inclusiv o conductă și depozite, forțând schimbarea rutelor de aprovizionare cu combustibil și lubrifianți.
Operațiunea ar fi implicat, pe lângă brigăzile corpului, unități de cercetare și fără pilot, precum și forțe atașate din:
Pentru contracararea infiltrărilor, ar fi fost creat și un comandament comun care să coordoneze unități speciale și de cercetare la nivel tactic, „sub un singur concept”.
Canalul Telegram Rybar, descris de TWZ drept influent și conectat la Kremlin, a recunoscut câștiguri ucrainene în sector, notând însă o dinamică în care rușii au avansat gradual în prima parte a verii, iar ucrainenii au lansat contraatacuri în august și au recâștigat unele poziții la început de septembrie.
În paralel, TWZ citează o evaluare a Institute for the Study of War despre operațiunile de pe front (link în sursă), care indică, între altele, că Rusia a continuat operațiuni ofensive în mai multe direcții (inclusiv în Harkov și Donețk), fără avansuri raportate în zilele menționate, în timp ce Ucraina ar continua contraatacuri în direcția Lîman.
Din perspectiva impactului operațional, „Vivaldi” este prezentată ca o combinație între reformă de comandă, refacerea coeziunii unităților și lovituri țintite asupra logisticii, înainte de împingerea liniei frontului. Dacă modelul se confirmă și poate fi replicat, el ar putea influența modul în care Ucraina își planifică și execută operațiuni viitoare, într-un război în care adaptarea rapidă și integrarea dronelor, cercetării și logisticii devin elemente structurale.
Operațiunea este descrisă ca fiind în desfășurare, iar evoluția din teren rămâne fluidă, inclusiv potrivit surselor citate de TWZ.
Recomandate
Rusia își consolidează axa militară cu Phenianul printr-o nouă invitație adresată lui Kim Jong Un de a vizita Rusia, într-un moment în care cooperarea bilaterală este deja ancorată într-un tratat ce prevede asistență militară reciprocă și în livrări nord-coreene de muniție și armament pentru războiul din Ucraina, potrivit Agerpres . Invitația a fost anunțată de viceministrul rus de externe Andrei Rudenko, care a spus că data vizitei va fi stabilită „prin canale diplomatice”, conform agenției ruse TASS, citată în material. Rudenko a indicat că tratatul de „parteneriat strategic cuprinzător”, semnat în iunie 2024, a ridicat relațiile la un nivel superior și că cele două părți lucrează „intens” la consolidarea cooperării. De ce contează: tratatul din 2024 și sprijinul militar pentru Rusia Miza depășește dimensiunea diplomatică, în condițiile în care tratatul din 2024 prevede angajamentul de asistență militară reciprocă „în caz de agresiune”. În baza acestor relații, Coreea de Nord ar fi furnizat Rusiei milioane de obuze și echipamente militare, inclusiv obuziere Koksan de calibru mare, lansatoare multiple de rachete, rachete balistice KN-23/24 și sisteme antitanc, ca sprijin în războiul cu Ucraina. Totodată, aproximativ 15.000 de soldați nord-coreeni ar fi participat la luptele pentru recucerirea teritoriului din provincia rusă Kursk, ocupat în august 2024 de trupele ucrainene, conform informațiilor prezentate în articol. Context: întâlniri recente și evoluții pe front Ultima vizită a lui Kim Jong Un în Rusia a avut loc în septembrie 2023. Ulterior, Kim și președintele rus Vladimir Putin s-au întâlnit din nou în septembrie 2025, la parada militară din Beijing organizată la 80 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. În plan operațional, armata ucraineană a observat în iulie că Rusia folosește din nou rachete nord-coreene în atacuri asupra unor ținte din Ucraina, după o utilizare anterioară menționată ca fiind în august 2025, iar precizia acestora ar fi fost îmbunătățită. Potrivit Coreei de Sud, Moscova ar fi oferit Phenianului ajutor economic și tehnologie pentru apărare în schimbul sprijinului militar acordat în războiul din Ucraina. [...]
SUA și China își prelungesc armistițiul comercial până pe 10 ianuarie , o decizie care amână reintroducerea unor tensiuni tarifare și oferă companiilor un răgaz pentru planificare în lanțurile de aprovizionare și în comerțul bilateral, potrivit Economica . Prelungirea „detensionării economice” urma să expire pe 10 noiembrie, iar noul termen este 10 ianuarie, a declarat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , într-un interviu pentru Fox News, informație transmisă de Agerpres . Bessent a spus că extinderea perioadei are rolul de a crea „mai mult timp” pentru a evalua ce poate fi făcut „pe plan economic”. Ce se schimbă pentru relația comercială SUA–China Armistițiul inițial fusese încheiat în octombrie 2025, după ce Washingtonul și Beijingul își aplicaseră reciproc taxe vamale punitive. Acum, prelungirea a fost parafată la Washington, în urma unei întrevederi între Scott Bessent și vicepremierul chinez He Lifeng, după o zi întreagă de discuții purtate anterior la New York. Din perspectiva SUA, miza imediată este verificarea respectării termenilor acordului din 2025. Bessent a indicat că partea americană vrea să vadă „în următoarele luni” dacă Beijingul devine „puțin mai zelos” în aplicarea angajamentelor, susținând că partea chineză este „puțin în urmă” la capitolul achiziții de produse agricole americane. Mesajul lui Xi: „Parteneri, nu rivali”, înaintea discuțiilor la vârf În paralel cu componenta comercială, vizita de stat a lui Xi Jinping la Washington pregătește discuții mai largi între liderii celor două țări. Potrivit presei de stat chineze, citate de Agerpres , Xi a transmis că relația ar trebui repoziționată pe cooperare. „Cele două țări ale noastre ar trebui să fie parteneri, mai degrabă decât rivali.” Xi a mai spus că așteaptă „schimburi aprofundate” cu președintele Donald Trump pe teme majore ale relației bilaterale și ale situației globale și a conturat o formulă de lucru care să includă cooperarea ca pilon, competiție „în limite rezonabile” și „divergențe gestionabile”. În agenda discuțiilor sunt menționate comerțul, concurența tehnologică (în special în inteligența artificială) și sprijinul acordat de Beijing Iranului. Pentru mediul de afaceri, prelungirea armistițiului reduce temporar riscul unei escaladări rapide a taxelor vamale, însă semnalele din partea SUA sugerează că următoarele luni vor fi folosite pentru a testa concret nivelul de conformare al Chinei la acordul existent. [...]
Aproape două treimi dintre americani cred că SUA nu câștigă războiul cu Iranul, iar sprijinul pentru modul în care Donald Trump gestionează politica externă a coborât la un nou minim , potrivit unui material publicat de The Jerusalem Post , care citează un sondaj CNN realizat de SSRS. Sondajul arată că 64% dintre respondenți spun că Statele Unite „nu câștigă” războiul cu Iranul, în timp ce 36% consideră contrariul. În paralel, aprobarea pentru modul în care Trump gestionează conflictul a ajuns la 26%. Scădere accentuată în rândul republicanilor Cea mai vizibilă deteriorare a sprijinului vine din interiorul electoratului republican, potrivit datelor citate. 60% dintre republicani aprobă felul în care Trump gestionează situația din Iran, în scădere cu 13 puncte procentuale față de martie (73%). În același timp, evaluarea generală a politicii externe a lui Trump coboară la 29% aprobare și 71% dezaprobare, cel mai mic nivel înregistrat pentru el într-un sondaj CNN pe parcursul oricăruia dintre mandatele sale, conform articolului. Context: ONU și reluarea contactelor indirecte SUA–Iran Publicarea sondajului are loc în timp ce Trump participă la Adunarea Generală a ONU , la New York, unde Iranul și războiul sunt în prim-planul agendei sale externe. În discursul de marți, Trump a spus că Iranul nu trebuie lăsat să obțină o armă nucleară și a invocat fie perspectiva unui acord cu Teheranul, fie posibilitatea unor acțiuni militare suplimentare. În acest context, Washingtonul și Teheranul au reluat contacte indirecte după luni fără discuții, potrivit informațiilor prezentate. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au comunicat cu ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi prin mediatori, pe marginea Adunării Generale a ONU, în ceea ce ar fi primul contact între părți de la prăbușirea unui acord de încetare a focului interimar, în iulie. Trump a descris întâlnirea cu mediatorii Iranului drept „foarte productivă” și a spus că vede „impuls” către un acord. Iranul ar fi transmis, prin Qatar, condiții care includ încetarea războiului „pe toate fronturile” și oprirea a ceea ce Teheranul numește „acte de agresiune” ale SUA. [...]
Zelenski a cerut menținerea sancțiunilor ca instrument de „tăiere” a finanțării războiului și a avertizat, la tribuna ONU, că orice relaxare a măsurilor împotriva Moscovei prelungește conflictul, potrivit Agerpres . În discursul susținut miercuri, președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a acuzat pe omologul său rus Vladimir Putin de o „nebunie” ucigașă și a îndemnat aliații Ucrainei să păstreze sancțiunile, pe care le-a descris drept „singura modalitate de a opri robinetul războiului”. El a susținut că „ținta” trebuie să fie capacitatea Rusiei de a finanța și prelungi conflictul. Zelenski a atras atenția asupra prezenței unor combatanți din zeci de state alături de armata rusă, menționând „zecile de mii de soldați din 47 de țări, inclusiv Coreea de Nord”. În același context, a invocat cazul a doi soldați nord-coreeni luați prizonieri de Ucraina și trimiși în Coreea de Sud. Mesajul economic: veniturile Rusiei, „o țintă” pentru a limita războiul Liderul ucrainean a legat direct sancțiunile de resursele bugetare ale Rusiei, argumentând că, atunci când „Rusia are bani”, respinge diplomația, iar acest comportament funcționează ca „o formă de veto împotriva păcii”, chiar dacă nu este un drept formal. În acest cadru, Zelenski a insistat că „veniturile Rusiei trebuie, prin urmare, să rămână o țintă”, sugerând că presiunea economică este esențială pentru a reduce intensitatea și durata războiului. Critică punctuală la adresa Franței, pe tema ridicării unor sancțiuni Zelenski a criticat Franța pentru presiuni făcute la Bruxelles în vederea ridicării sancțiunilor împotriva oligarhului rus Alișer Usmanov , descris ca apropiat al lui Putin, în schimbul eliberării unui cetățean francez deținut în Azerbaidjan. „Când cineva în lume slăbește sancțiunile împotriva oligarhilor ruși, acest lucru poate face viața mai confortabilă pentru rușii bogați, dar oferă, de asemenea, mai mult timp războiului, mai mult timp lui Putin.” Din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate reacții ale Franței sau detalii suplimentare despre demersurile de la Bruxelles. [...]
Președintele Argentinei, Javier Milei, a atacat la ONU ideea de „guvernanță globală” pentru IA , susținând că organizația este prea prudentă și că temerile legate de inteligența artificială sunt folosite pentru a justifica extinderea controlului statului, potrivit Agerpres . Milei a vorbit miercuri, de la tribuna Adunării Generale a ONU , într-un discurs în care a descris ONU drept „o organizație inutilă” care „hrănește o castă de paraziți” și a acuzat instituția că a eșuat în misiunea de a garanta securitatea colectivă și drepturile omului, permițând „haos, violență și terorism internațional”. În relatarea Agerpres, informațiile sunt atribuite agenției AFP. IA, productivitate și respingerea reglementării prin „teamă” O parte consistentă a intervenției a fost dedicată inteligenței artificiale (IA), pe care Milei a prezentat-o ca pe un potențial multiplicator de productivitate, invocând formularea „super-inteligență”, atribuită de el președintelui american Donald Trump. În același timp, liderul argentinian a criticat „scenariile distopice” asociate frecvent cu IA, despre care a spus că sunt folosite pentru „a semăna teamă” și pentru a favoriza controlul statului. Deși nu l-a numit direct, Milei a părut să facă aluzie la apelurile recente ale secretarului general al ONU, Antonio Guterres , pentru „coordonare globală” și chiar pentru o „guvernanță (globală) gândită și organizată” în fața riscurilor IA. Alte acuzații: Falkland și pandemia de COVID-19 În discurs, Milei a acuzat ONU că a „întors privirea în partea cealaltă” în dosarul revendicărilor istorice ale Argentinei asupra Insulelor Falkland, teritoriu administrat de Regatul Unit. Separat, el a reluat critici mai vechi la adresa poziției ONU și a organizațiilor din sistemul său în timpul pandemiei de COVID-19, vizând în special Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Potrivit lui Milei, această poziție ar fi apărat „un experiment global de control social deghizat în știință”. [...]
Discuțiile SUA–Iran revin pe agendă, dar condițiile Teheranului pentru Ormuz țin riscul pe piața petrolului potrivit HotNews , care relatează despre o întâlnire de trei ore la New York, în marja Adunării Generale a ONU, între oficiali iranieni și trimisul special al SUA, Steve Witkoff . Întâlnirea, mediată de Qatar, nu a produs „nicio evoluție majoră”, notează BBC, dar marchează primul contact de acest tip după discuțiile din iunie, când vicepreședintele SUA JD Vance s-a întâlnit cu o delegație iraniană în Elveția pentru semnarea unui memorandum. Witkoff a spus că este „foarte mulțumit” de rezultat și a descris runda ca fiind una „despre care sperăm că se va dovedi constructivă și promițătoare”. Miza economică: Strâmtoarea Ormuz , între redeschidere rapidă și condiții politice Un înalt oficial iranian a indicat că Iranul este pregătit să redeschidă Strâmtoarea Ormuz „în termen de o săptămână”, însă doar dacă SUA iau „măsuri reciproce” pentru reducerea presiunii militare și economice asupra Iranului. Ormuz este prezentată drept una dintre principalele rute mondiale de transport al petrolului, astfel că orice blocaj sau redeschidere are implicații directe pentru fluxurile energetice și pentru riscul de volatilitate în prețuri. Teheranul își menține linia de negociere: a reiterat cererea ca SUA să pună capăt „actelor de agresiune”. În trecut, Iranul stabilise șapte condiții prealabile pentru ridicarea blocadei asupra strâmtorii, inclusiv încetarea războiului dus de SUA „pe toate fronturile” și angajamentul de a opri acțiunile agresive, „inclusiv sancțiunile”. Contextul politic: amenințarea lui Trump și lipsa unui progres imediat Discuțiile au avut loc în aceeași zi în care președintele american Donald Trump a amenințat Iranul, de la tribuna Adunării Generale a ONU, cu „anihilarea”. „Se va face o înțelegere cu Iranul care să le permită să reconstruiască și să creeze o țară mult mai mare decât a fost vreodată? Sau să anihilez Republica Islamică și să o fac repede, fără să le mai dau niciodată șansa de a ucide și distruge oameni și țări? Să-i trimit în iad?” Iranul a confirmat că la întâlnirea cu Witkoff a participat ministrul de externe Abbas Araghchi, iar medierea a fost asigurată de diplomați din Qatar. Stadiul conflictului: atacuri în strâmtoare și presiune prin sancțiuni După eșecul unui acord de încetare a focului, cele două părți au continuat schimburi de focuri sporadice. Iranul a atacat nave despre care susține că au încercat să traverseze Strâmtoarea Ormuz fără autorizație, iar SUA au atacat obiective iraniene din strâmtoare și petroliere iraniene în largul coastelor Iranului. În paralel, SUA au menținut un blocaj asupra porturilor iraniene, despre care se arată că a provocat „perturbări majore” economiei iraniene. Trump a amenințat și cu sancțiuni împotriva oricărei țări care continuă să facă comerț cu Iranul, însă, până acum, „nu au existat semne ale unei schimbări de curs” din partea Teheranului, care insistă ca SUA și Israelul să-și înceteze războiul, inclusiv împotriva Hezbollah. Separat, gruparea Houthi din Yemen, aliată a Iranului, și-a intensificat atacurile menite să perturbe transportul de petrol din Arabia Saudită, alimentând riscul de escaladare regională. Ce urmează Din informațiile disponibile, discuțiile au redeschis un canal diplomatic, dar fără rezultate concrete imediate. În practică, semnalul relevant pentru piețe rămâne condiționarea explicită a redeschiderii Ormuz de relaxarea presiunii militare și economice a SUA, într-un context în care retorica de la Washington s-a înăsprit public. [...]
