Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina vrea să crească rapid capacitatea de producție și aprovizionare cu vehicule terestre fără pilot, cu un obiectiv de cel puțin 50.000 de unități în acest an, potrivit News, care citează declarațiile președintelui Volodimir Zelenski din discursul său video, preluate de agenția Ukrinform.
Ținta vizează UGV-uri (vehicule terestre fără pilot) și este legată direct de nevoi operaționale pe front: logistică, evacuarea răniților și misiuni de luptă. Zelenski a spus că utilizarea acestor platforme „se extinde acum în cel mai rapid ritm”, argumentând că miza este reducerea pierderilor de vieți.
Zelenski a precizat că „volumul contractat” pentru acest an este deja „mai mult decât dublu față de anul trecut”, dar a cerut un nivel și mai ridicat. Sarcina pentru atingerea pragului de „cel puțin 50.000” a fost atribuită ministrului Apărării și Statului Major General.
„Există o sarcină pentru ministrul Apărării al Ucrainei şi Statul Major General – cel puţin 50.000 de UGV-uri în acest an.”
Separat, Zelenski a menționat necesitatea ca livrările de rachete pentru sistemele antibalistice din luna mai să fie „cel puțin la nivelul asistenței deja promise de parteneri”, semnalând că planificarea operațională depinde și de ritmul efectiv al livrărilor externe.
Recomandate
Acordul pentru producția în Ucraina a obuzierului L119 deschide un test industrial cu miză strategică pentru Kiev: dacă poate trece de la asamblarea de sisteme relativ „mecanice” la fabricarea sub licență a unor arme occidentale mult mai sensibile tehnologic, precum interceptoarele Patriot, potrivit Adevărul , care citează The Wall Street Journal. Un producător ucrainean de armament urmează să demareze producția modelului L119, proiectat de BAE Systems. Este un obuzier ușor, tractabil sau transportabil cu elicopterul, cu o rază de acțiune de până la 17 kilometri, iar astfel de tunuri au devenit o componentă importantă a arsenalului Ucrainei în războiul cu Rusia. De ce contează: producția locală înseamnă mai mult decât „asamblare” Miza nu este doar creșterea numărului de sisteme disponibile pe front, ci capacitatea Ucrainei de a deveni o bază de producție pentru echipamente occidentale de vârf. Obuzierele sunt alcătuite din subsisteme metalice complexe (țeavă, mecanism de încărcare, sisteme hidraulice pentru reducerea reculului), iar Ucraina ar trebui să poată forja și prelucra intern o parte importantă a componentelor. BAE Systems ar urma să licențieze producția pornind de la un model de test, după discuții inițiate de președintele Volodimir Zelenski încă din 2023. Giles Ambrose, director de inginerie, tehnologie și strategie la BAE Systems, spune că obiectivul Ucrainei este să-și poată produce și întreține propriile sisteme și să construiască „o capacitate suverană” în jurul acestora. Obstacolele care au blocat alte proiecte occidentale Materialul indică faptul că, deși mai multe companii occidentale au discutat despre producție pe teritoriul ucrainean, până acum doar câțiva producători străini mai mici de drone au reușit să pornească efectiv fabricarea. Printre dificultățile invocate: temeri legate de siguranță (inclusiv riscul atacurilor rusești); lipsa investițiilor și a comenzilor ferme; îngrijorări privind pierderea proprietății intelectuale. Sunt menționate două precedente: Rheinmetall a discutat despre trei fabrici, inclusiv una cu o capacitate anunțată de 400 de tancuri noi pe an, dar directorul executiv Armin Papperger a spus ulterior că Ucraina nu a asigurat investițiile și comenzile necesare; iar Baykar anunțase în 2022 o fabrică ce urma să fie funcțională în doi ani, însă aceasta nu a fost încă inaugurată și ar fi fost lovită de mai multe ori în atacuri rusești, potrivit presei ucrainene. De la artilerie la Patriot: pragul tehnologic și politic În paralel, Ucraina încearcă să obțină licență pentru fabricarea interceptoarelor Patriot, descrise ca singura metodă fiabilă de a opri rachetele balistice. Textul notează că, în ultimele săptămâni, lipsa interceptoarelor a permis rachetelor balistice rusești să străpungă apărarea antiaeriană ucraineană. Președintele american Donald Trump a declarat că va acorda Ucrainei o licență pentru fabricarea rachetelor destinate sistemului Patriot, iar președintele francez Emmanuel Macron a spus că Ucraina ar putea produce și interceptoare Aster, alături de alte muniții europene. Totuși, fabricarea unui interceptor Patriot este prezentată ca un salt major de complexitate față de obuziere, iar SUA rămân prudente în privința transferului de tehnologie. Ca exemplu, Rheinmetall ar fi dorit să producă interceptoare PAC-3 (versiunea avansată a Patriot), dar nu a primit încă permisiunea. „A trece de la un anunț la o linie de producție funcțională nu este deloc simplu... iar realizarea acestui lucru în Ucraina nu ușurează procesul”, a declarat Ralph Savelsberg, expert în rachete la Academia de Apărare a Țărilor de Jos, pentru The Wall Street Journal. Context operațional: de ce rămâne relevantă artileria tractată Deși dronele ar provoca mai multe pierderi de vieți omenești decât artileria, tunurile grele rămân utile pentru saturarea unei zone cu explozibili și distrugerea clădirilor, într-un mod pe care dronele „încă nu îl pot egala”, potrivit materialului. În plus, artileria tractată este descrisă ca fiind mai ușor de camuflat, cu semnătură termică mai redusă și, astfel, mai greu de detectat de drone, fiind considerată și mai ușor de reparat și mai fiabilă de către artileriștii ucraineni. [...]
Atacul cu peste 600 de drone ridică presiunea operațională asupra apărării aeriene ruse și expune vulnerabilități la obiective strategice și logistice , după ce Moscova a raportat interceptarea a 635 de aparate, iar Ucraina a confirmat lovirea unor ținte în mai multe regiuni, potrivit HotNews . Ministerul Apărării din Rusia a transmis că, în noaptea de sâmbătă spre duminică, apărarea antiaeriană a „interceptat și distrus 635 de vehicule aeriene fără pilot ucrainene” deasupra mai multor regiuni ale Rusiei și în Crimeea. Ca și în alte situații, autoritățile ruse nu au oferit detalii despre dronele care ar fi trecut de apărare și și-ar fi atins țintele. Ce ținte au fost confirmate ca lovite Statul Major General al Ucrainei a anunțat că a atacat: rafinăria din Saratov; aerodromul „Engels” (regiunea Saratov); un depozit petrolier din regiunea Kaluga, „și alte obiective ale inamicului”. În cazul rafinăriei din Saratov, sursa citată în material menționează izbucnirea unui incendiu și indică o capacitate de rafinare de 7 milioane de tone de țiței pe an. Pentru aerodromul „Engels”, partea ucraineană a susținut că lovitura a fost urmată de un incendiu în incinta bazei, descrisă drept una dintre cele mai importante pentru aviația strategică rusă. Separat, un depozit al Wildberries din Novosemeykino (regiunea Samara) a fost surprins în imagini distribuite pe rețelele sociale, iar contul de X al forțelor de drone ucrainene a publicat un mesaj cu tentă ironică, sugerând o lovitură reușită. Statul major ucrainean nu a menționat explicit acest obiectiv. Efecte locale: victime, avarii și restricții de zbor Roman Busargin, guvernatorul regiunii Saratov, a declarat că două persoane au fost ucise în urma atacurilor, iar infrastructura civilă din orașele Engels și Saratov a fost avariată. În regiunea Samara, guvernatorul Vyacheslav Fedorishchev a spus că spațiul aerian de deasupra regiunii a fost închis din cauza atacului cu drone. Un atac de amploare, într-un tipar care se repetă Agenția rusă TASS a enumerat regiunile în care ar fi fost doborâte drone, între care Belgorod, Briansk, Volgograd, Voronej, Kaluga, Kursk, Lipetsk, Orel, Rostov, Ryazan, Saratov, Tambov, Tula, Moscova, Crimeea și Krasnodar. Tot potrivit TASS, atacul se înscrie într-o serie de episoade similare din acest an: pe 24 iulie ar fi fost doborâte 571 de drone, pe 26 iunie 660 (cel mai amplu atac al anului, conform aceleiași surse), iar pe 18 iunie 555. Sunt menționate și 556 de drone doborâte în noaptea de 17 mai. Context: escaladare a loviturilor la distanță și presiune pe apărarea antiaeriană Materialul notează că Rusia și Ucraina și-au intensificat atacurile cu rază lungă în ultimele săptămâni, cu un număr tot mai mare de victime civile. Sâmbătă dimineață, cel puțin 10 persoane au fost ucise la Kiev și în regiunea capitalei în urma unui atac rusesc cu rachete balistice. În acest context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski cere Occidentului mai multe sisteme de apărare antiaeriană; potrivit informațiilor citate, din cauza lipsei de interceptori, forțele ucrainene au reușit să intercepteze doar o rachetă balistică în ultimul atac asupra Kievului. [...]
Doborârea unei drone rusești de recunoaștere la 6.400 m arată că Ucraina poate reduce costurile apărării aeriene și, în același timp, poate lovi o verigă critică din „lanțul” de țintire al Rusiei, potrivit Focus . Ucraina susține că a interceptat o dronă rusească ZALA Z-20 la altitudinea de 6.400 de metri, în sudul țării. Conform publicației finlandeze Verkkouutiset, o dronă de interceptare operată de unitatea Gărzii Naționale „Lasar’s Group” ar fi distrus aparatul folosit pentru recunoaștere și desemnarea țintelor. Comandantul Gărzii Naționale, Oleksandr Pivnenko , a confirmat operațiunea, afirmând – potrivit United24 Media – că echipajul a „descoperit și distrus” o dronă inamică de recunoaștere și țintire „la o distanță de peste 100 de kilometri”. În relatarea citată, Rusia ar fi ridicat intenționat drona la 6.400 m, mizând pe faptul că va ieși din raza mijloacelor ucrainene de apărare. De ce contează: costul apărării și eficiența operațională Incidentul este relevant dintr-o perspectivă operațională și de cost, pentru că sugerează că Ucraina poate folosi interceptori mai ieftini pentru a contracara ținte care, altfel, ar necesita muniții scumpe de apărare aeriană. Verkkouutiset indică o comparație de ordinul magnitudinii: o dronă ucraineană de interceptare „Sting” (Wild Hornets) ar costa aproximativ 2.500 de dolari (aprox. 11.500 lei), în timp ce o rachetă Patriot PAC-3 ar ajunge la circa 4 milioane de dolari (aprox. 18,4 milioane lei). Diferența de cost evidențiază miza trecerii la soluții „low-cost” pentru ținte aeriene, mai ales într-un război de uzură. Impact asupra „lanțului” rusesc de recunoaștere și țintire ZALA Z-20 nu este descrisă ca o dronă de linia frontului, ci ca un aparat electric de recunoaștere produs de Zala Aero Group . Potrivit Verkkouutiset, poate rămâne în aer peste șase ore și poate transmite imagini pe distanțe de peste 100 km. Astfel de drone sunt folosite pentru a identifica și marca ținte pentru artilerie și pentru drone de atac de tip Lancet. În această logică, pierderea unei ZALA poate crea un „gol” în capacitatea Rusiei de a găsi rapid ținte și de a ghida lovituri ulterioare. Ce urmează: cursa pentru altitudine și viteză Publicația finlandeză mai notează că ambele părți își ajustează rapid tacticile. Rusia ar încerca să reducă vulnerabilitatea prin ridicarea dronelor de recunoaștere la altitudini mai mari și prin introducerea unor variante Shahed mai rapide, inclusiv cu propulsie cu reacție. În paralel, Ucraina ar dezvolta sisteme capabile să urce mai sus și să fie mai rapide, pentru a menține eficiența interceptărilor. [...]
Ridicarea de urgență a două F-16 arată că România își testează în timp real reacția la ținte aeriene la graniță , după ce o dronă a fost detectată în apropierea frontierei fluviale cu Ucraina, iar populația din Tulcea a primit mesaje RO-Alert , potrivit Antena 3 . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că duminică, 2 august, la ora 15:09, sistemul de supraveghere radar a detectat o „țintă aeriană” în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina. Două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, de la Baza 86 Aeriană Borcea , au fost ridicate de la sol la ora 15:17, la opt minute după apariția țintei pe radare, pentru monitorizarea situației. „Sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat astăzi, 2 august, la ora 15:09, o țintă aeriană în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina. Două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, din cadrul Bazei 86 Aeriene Borcea, au fost ridicate de la sol la ora 15:17 pentru monitorizarea situației.” RO-Alert în Tulcea și coordonare cu autoritățile civile Centrul Național Militar de Comandă a informat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar populația din județul Tulcea a primit un mesaj RO-Alert. Conform informațiilor prezentate, a fost a doua alertă transmisă duminică în județ. În cursul dimineții, o altă țintă aeriană fusese detectată tot în apropierea frontierei cu Ucraina, iar atunci a fost emis un mesaj RO-Alert pentru locuitorii din Tulcea. Ulterior, ținta a dispărut de pe radare fără să intre în spațiul aerian al României. De ce contează: presiune operațională pe apărarea aeriană la frontieră Succesiunea de alerte și ridicarea rapidă a aeronavelor de luptă indică un nivel ridicat de vigilență și un lanț operațional activ (detecție radar – decizie – decolare – informare IGSU – avertizare publică) în zona de graniță. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre identificarea finală a țintei sau despre evoluția ulterioară, rămâne de urmărit dacă MApN va reveni cu precizări privind natura obiectului detectat și rezultatul misiunii de monitorizare. [...]
O nouă alertă de drone la granița cu Ucraina a dus la ridicarea a două F-16 și la activarea RO-Alert în Tulcea , după ce o țintă aeriană a intrat pentru scurt timp în spațiul aerian național, potrivit HotNews . Incidentul s-a încheiat fără victime sau pagube, însă resturi au căzut pe un teren agricol din zona Periprava, la circa 1 km de frontieră. Ministerul Apărării (MApN) spune că sistemul de supraveghere radar a detectat ținta la ora 15:09, în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina. Două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, de la Baza 86 Aeriană Borcea, au fost ridicate de la sol la 15:17 pentru monitorizarea situației, iar populația din județul Tulcea a fost avertizată prin mesaj RO-Alert, după notificarea transmisă către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Potrivit informării MApN, ținta „a evoluat pentru aproximativ 20 de minute deasupra apelor teritoriale și de-a lungul brațului Sulina, în spațiul aerian național”, după care a părăsit teritoriul României spre Ucraina, unde a fost doborâtă de forțele ucrainene. Alerta aeriană instituită pentru județul Tulcea a încetat la ora 16:05. Două alerte într-o singură zi A fost a doua alertă emisă în aceeași zi. Dimineața, în jurul orei 09:30, radarele armatei au detectat o altă țintă aeriană în apropierea frontierei fluviale cu Ucraina, iar populația din Tulcea a primit, de asemenea, mesaj RO-Alert. MApN precizează că acea țintă „a evoluat în proximitatea frontierei (…) fără să pătrundă în spațiul aerian național”, iar alerta a fost ridicată la 09:52. Context: presiune operațională și escaladare diplomatică Seria de alerte vine după mai multe ținte aeriene reperate în ultima săptămână la graniță. Conform informațiilor citate, în weekendul precedent piloții români de F-16 au doborât trei drone rusești, în trei zile, după ce acestea au pătruns în spațiul aerian românesc. În urma acelor episoade, ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev , a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, iar diplomația rusă a transmis ulterior amenințări privind posibile măsuri de retorsiune din partea Moscovei. [...]
NATO preia coordonarea ajutorului militar pentru Ucraina, iar SUA își reduc rolul direct , după ce Pentagonul renunță la conducerea Grupului de Asistență pentru Securitate pentru Ucraina (SAG-U) din Germania, potrivit Adevărul . Miza este una operațională: cine gestionează fluxul de sprijin militar către Kiev și cât de repede se iau deciziile într-un moment în care livrările depind de coordonare și capacități logistice. Conducerea SAG-U, structură cu sediul la Wiesbaden, ar urma să fie preluată de un stat european sau de Canada, iar tranziția ar putea dura până la un an. Activitatea grupului nu ar urma să fie întreruptă, iar Comandamentul European al SUA va rămâne implicat printr-un adjunct american. Un oficial NATO, sub protecția anonimatului, a descris mutarea ca pe un semn că aliații își asumă mai multe responsabilități: „Preluarea conducerii de către un ofițer european sau canadian ar fi încă un exemplu al faptului că aliații își asumă mai multe responsabilități.” Ce spune Pentagonul și cum se leagă de repoziționarea SUA în NATO Pentagonul susține că SAG-U a fost conceput „încă de la început ca o structură temporară”, iar transferul urmărește ca aliații să preia o parte mai mare din sprijinul pentru Ucraina, în timp ce resursele americane sunt alocate în linie cu Strategia Națională de Apărare. Decizia este prezentată în contextul unei reorganizări mai ample a rolului SUA în NATO: administrația Trump a redus numărul ofițerilor americani din Europa, a retras unele rotații de trupe și a cerut repetat creșterea cheltuielilor europene pentru apărare. În paralel, mai multe comandamente NATO ar urma să fie conduse de state europene: Marea Britanie la Norfolk, Italia la Napoli, iar Germania și Polonia la Brunssum (Țările de Jos). Tranziția de comandă și riscurile pentru ritmul livrărilor General-locotenentul american Curtis Buzzard, care conduce SAG-U din 2024, își încheie mandatul luni, iar atribuțiile vor fi preluate temporar de general-locotenentul Guillaume Beaurpere, care va coordona finalizarea transferului. La Kiev, reacțiile sunt împărțite. Un oficial ucrainean a spus că schimbarea ar putea reduce riscurile generate de fluctuațiile politice de la Washington și ar putea simplifica logistica militară. În același timp, există temeri că integrarea completă în structurile NATO ar putea încetini livrările de armament și că aliații europeni nu pot înlocui capacități americane-cheie, precum transportul strategic, recunoașterea prin satelit și identificarea țintelor. Luna trecută, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , le-a transmis aliaților reuniți la Bruxelles că Europa trebuie să își asume mai mult din responsabilitatea propriei securități, afirmând că NATO nu mai poate funcționa ca „o stradă cu sens unic”. [...]
