Știri
Știri din categoria Apărare
Autodetonarea unei drone maritime în Portul Constanța ridică miza de securitate pentru infrastructura critică din zona Mării Negre, după ce dispozitivul descoperit vineri dimineață în Portul Civil Constanța a explodat în jurul orei 10.30, fără victime, potrivit Mediafax, care citează Ministerul Apărării Naționale (MApN).
Incidentul a avut loc în apropiere de sediul Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, într-o zonă care fusese deja securizată și izolată de forțe ale Serviciului Român de Informații, Gărzii de Coastă și MApN, în timp ce obiectul era evaluat și se încerca punerea lui în siguranță.
MApN precizează că drona maritimă este de tipul celor folosite în războiul din Ucraina. Ministerul mai spune că obiectul nu face parte din dotarea Armatei României și nu a fost implicat în exercițiile recente organizate de MApN în zona Mării Negre.
Cazul este cercetat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. În acest stadiu, informațiile publice din comunicarea MApN nu indică originea dispozitivului sau modul în care a ajuns în port.
Recomandate
Incidentul din Vaslui arată o vulnerabilitate operațională în gestionarea căderilor de drone : un localnic a intervenit direct asupra unei drone cu explozibil înainte ca autoritățile să securizeze zona, potrivit HotNews . Drona detonată marți în județul Vaslui ar fi fost descoperită întâmplător de Marcel Bogos, cioban din localitatea Viișoara. Acesta le-a spus jurnaliștilor că nu a văzut drona căzând, dar a observat dimineața, pe câmp, o mașină din care au coborât două persoane necunoscute, care „au analizat zona” aproximativ o jumătate de oră, apoi au plecat. După aceea, ciobanul s-a apropiat cu oile și a găsit drona. În relatarea sa, bărbatul spune că nu știa ce este obiectul și a chemat un tânăr din sat, iar înainte să vină poliția a scos „rotundul și firele”, după ce ar fi observat că „țiuia” și „se aprindeau becuri”. „Eram cu oile. A venit o mașină albă drept acolo unde era drona căzută. N-am știut ce-i. Au coborât două persoane, au stat acolo vreo juma de oră. (…) Țiuia, se aprindeau becuri. Ce să facem? Am scos rotundul și firele și s-a oprit.” Întrebat dacă nu i-a fost teamă, ciobanul a răspuns că nu a știut ce este și că, dacă exploda, l-ar fi putut omorî. După ce a scos firele, tânărul chemat în ajutor ar fi anunțat poliția. IPJ Vaslui a precizat pentru publicație că unul dintre cei doi localnici a sunat polițistul din comună pentru a semnala prezența dronei. Ce au făcut autoritățile și cine investighează Prefectul județului Vaslui, Andrei Șerban, a declarat că drona a fost detonată „în condiții de siguranță” de echipa pirotehnică a Serviciului Român de Informații, după ce în zonă a fost adus un excavator pentru săparea unei gropi în care să fie detonată. Cercetările au fost preluate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași , care urmează să stabilească proveniența dronei și împrejurările în care a ajuns în zonă. Comuna Viișoara este la aproximativ 30 km de granița cu Republica Moldova. Context: al doilea incident de acest tip în Vaslui Acesta este al doilea caz de dronă căzută în județul Vaslui, după un incident din noiembrie, când o dronă ar fi survolat mai multe ore teritoriul României și s-a prăbușit în curtea unei familii din Puiești. Atunci, Ministerul Apărării Naționale a anunțat că radarele au depistat o dronă care a încălcat spațiul aerian național și că au fost ridicate aeronave de luptă de la Baza 57 Mihail Kogălniceanu și baza aeriană 86 Fetești. [...]
Descoperirea unei drone avariate, cu posibilă încărcătură explozibilă, a declanșat un dispozitiv antitero și sesizarea SRI după ce aparatul a fost găsit pe un câmp din județul Vaslui, potrivit HotNews . Autoritățile au izolat zona și fac verificări pentru a stabili proveniența dronei și împrejurările în care a ajuns acolo. Drona a fost descoperită miercuri, 1 septembrie 2026, în extravilanul comunei Viișoara, la aproximativ 30 de kilometri de granița cu Republica Moldova. Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Vaslui a anunțat că aparatul este avariat, iar momentul prăbușirii nu este cunoscut. Potrivit surselor publicației, drona ar avea încărcătură explozibilă, iar autoritățile sunt pregătite să o detoneze. Între timp, cercetările la fața locului continuă, iar aria de izolare a fost extinsă la o suprafață dublă față de cea stabilită inițial; inclusiv autospecialele de poliție au fost relocate. În zonă a fost adus și un buldoexcavator. Ce instituții au fost implicate și ce urmează IPJ Vaslui a precizat că sesizarea a fost făcută telefonic la ora 10.15 de către un localnic, iar zona a fost izolată de polițiști și jandarmi. Prefectul județului Vaslui, Andrei Șerban, a declarat pentru HotNews că a fost sesizat Serviciul Român de Informații . În paralel, a fost sesizat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași , care urmează să efectueze cercetări pentru stabilirea împrejurărilor și dispunerea măsurilor legale. La fața locului a ajuns și o brigadă antitero, care efectuează verificări. [...]
Ucraina schimbă regulile de funcționare ale economiei în timpul alertelor aeriene , introducând un sistem cu două niveluri care separă amenințările cu drone de cele cu rachete, pentru a reduce blocajele repetate din transport și activitatea companiilor, potrivit Kyiv Post . Noul mecanism prevede o alertă „galbenă” folosită în principal pentru apropierea dronelor rusești și o alertă „roșie” pentru amenințări mai grave – atacuri cu rachete, rachete balistice și lovituri aeriene de amploare. Anunțul a fost făcut de premierul Serhii Korețkîi într-un mesaj pe Telegram, pe 3 septembrie. „Economia trebuie să continue să funcționeze, taxele trebuie să continue să intre în buget, iar oamenii trebuie să își primească salariile.” Ce se schimbă pentru companii: activitate permisă la „galben”, dar cu obligații Logica măsurii este ca, în timpul alertelor considerate mai puțin severe, o parte din economie să poată continua să opereze , în locul actualului sistem „totul sau nimic”, care a creat dificultăți tot mai mari pentru firme și angajați pe fondul atacurilor frecvente cu drone. În timpul alertei „galbene”, companiile vor putea funcționa dacă respectă cerințe stricte de siguranță . Concret: firmele trebuie să asigure acces la adăposturi pentru angajați și vizitatori; companiile care nu au adăposturi au la dispoziție trei luni pentru a rezolva problema. Recomandări pentru Kiev: metrou deschis la „galben” și posibilă reducere a restricțiilor de noapte Guvernul a recomandat ca metroul din Kiev să funcționeze normal în timpul alertelor „galbene”, pentru a limita întreruperile de mobilitate care afectează accesul la locuri de muncă, stații și spitale. Totodată, autoritățile sunt îndemnate să suplimenteze transportul public de suprafață atunci când este necesar. Executivul a mai recomandat scurtarea intervalului de restricții nocturne (curfew) la 01:00–05:00 , iar propunerea ar permite și tranzitul camioanelor grele și transportul de pasageri în acele ore, în funcție de deciziile locale. Separat, comunitățile sunt împinse să accelereze instalarea de adăposturi mobile suplimentare , pentru protecția civililor împotriva resturilor rezultate din interceptări sau a fragmentelor căzute. De ce contează: atacurile cu drone țin orașele sub alertă ore întregi Schimbarea vine pe fondul unei tactici rusești tot mai frecvente de a folosi valuri de drone care mențin zone întinse sub amenințare pentru perioade lungi, uneori ore întregi, ceea ce a dus deja la perturbări repetate ale transportului și la dificultăți operaționale pentru companii în Kiev. Prin diferențierea alertelor, autoritățile urmăresc ca orașul și economia să poată funcționa în condiții de risc mai redus (drone), păstrând restricții mai dure când amenințarea escaladează la rachete și atacuri masive. [...]
O creștere neobișnuită a zborurilor de supraveghere NATO lângă granițele Rusiei indică o intensificare a culegerii de informații într-un moment de tensiuni ridicate, potrivit HotNews , care citează date din monitorizări din surse deschise și relatarea UKDefenceJournal. Activitatea descrisă include două avioane de supraveghere RC-135W Rivet Joint , cel puțin două aeronave P-8A Poseidon și avioane americane de realimentare în zbor, care au operat aproape de frontierele Rusiei. Potrivit UKDefenceJournal, seria de zboruri este „mai puțin obișnuită” atât ca amploare, cât și ca tip de aeronave implicate, iar misiunile au fost derulate din Regatul Unit și Islanda. De ce contează: focus pe Murmansk și Marea Barents Un element notabil este reapariția unui avion Rivet Joint al Forțelor Aeriene ale SUA în zona Comandamentului European „pentru prima dată după o lungă perioadă”, cu zboruri în apropierea complexului bazei navale ruse din Murmansk. Publicația citată consideră probabilă operarea cu escortă de vânătoare, în contextul prezenței unui convoi de avioane-cisternă în zonă. Murmansk și Peninsula Kola au o importanță strategică majoră pentru Rusia: găzduiesc Flota Nordică, inclusiv submarinele cu rachete balistice – componenta maritimă a descurajării nucleare ruse – și submarine de atac care se deplasează spre Atlantic. Zona este descrisă ca fiind cea mai concentrată adunare de putere navală rusă și punct de plecare pentru desfășurări către culoarul Groenlanda–Islanda–Regatul Unit. Ce rol au aeronavele: supraveghere electronică și vânătoare de submarine În configurația misiunilor, aeronavele au roluri complementare: RC-135W Rivet Joint : platformă de supraveghere electronică; echipajele scanează spectrul electromagnetic pentru a colecta comunicații, emisii radar și alte semnale. Zborul de-a lungul frontierei permite cartografierea radarelor și a rețelelor de comunicații fără intrarea în spațiul aerian vizat. P-8A Poseidon : misiuni anti-submarin; folosește balize aruncate în apă, radar și sisteme de procesare acustică. Context: două săptămâni de activitate aliată intensă Zborurile vin la finalul unei perioade de două săptămâni cu activitate aeriană aliată „neobișnuit de intensă” de-a lungul frontierei ruse. Pe 18 august, aproximativ 25 de aeronave din mai multe țări au operat în regiunea baltică într-o operațiune coordonată de SUA, inclusiv o aeronavă de atac electronic EA-37B Compass Call și o platformă de informații ARTEMIS II, iar zborurile au continuat în zilele următoare. Ulterior, aeronave NATO E-3A Sentry și avioane-cisternă ale Flotei Multinaționale MRTT au operat deasupra Lituaniei și Poloniei. În același tablou, HotNews notează că intensificarea are loc pe fondul deteriorării relațiilor Rusia–NATO, inclusiv pe fondul incursiunilor cu drone rusești în spațiul aerian al unor state aliate, „inclusiv în România”, și al unor măsuri recente anunțate de Germania după atribuirea către serviciile ruse a unei tentative de atac cu drone asupra aeroportului Leipzig/Halle. Ce urmează nu poate fi dedus cu certitudine doar din aceste date, însă amploarea și compoziția misiunilor sugerează o prioritate operațională pentru culegerea de informații în proximitatea unor obiective militare ruse cu valoare strategică ridicată. [...]
Israel își semnalează intenția de escaladare totală în cazul unui atac iranian , după ce ministrul Apărării, Israel Katz , a spus că un astfel de scenariu ar „elibera” armata israeliană (IDF) „de orice restricții”, potrivit The Jerusalem Post . Mesajul indică o posibilă schimbare de prag operațional, cu implicații directe pentru riscul regional și pentru infrastructura energetică a Iranului. Katz a făcut declarațiile într-un discurs adresat angajaților Ministerului Apărării, înaintea sărbătorii Rosh Hashanah, într-un context în care publicația notează că informațiile au fost relatate de Walla. Oficialul israelian a avertizat că, în cazul unui atac iranian, Israelul ar viza „toată infrastructura națională, militară și civilă” a Iranului, inclusiv infrastructura energetică. „Vom distruge toată infrastructura națională, militară și civilă din Iran, inclusiv infrastructura energetică.” Mesajul operațional: „fără restricții” și ținte extinse În aceeași intervenție, Katz a susținut că regimul iranian „știe foarte bine” de ce a evitat recent să atace Israelul. El a invocat acțiuni anterioare ale Israelului împotriva Iranului, afirmând că Israelul „a atacat cu forță”, că ar fi „distrus programul nuclear” al Iranului și că ar fi „asasinat” pe (fostul lider suprem) Khamenei, precum și că ar fi afectat „capabilitățile strategice” ale Teheranului. Publicația nu oferă, în textul extras, detalii independente care să susțină aceste afirmații. Katz a mai spus că Israelul este pregătit atât pentru apărare, cât și pentru atac, iar IDF „este gata să îndeplinească misiunea”. Context: presiunea sancțiunilor SUA și poziția lui Netanyahu Ministrul Apărării a legat situația și de presiunea economică asupra Iranului, afirmând că sancțiunile SUA ar putea împinge regimul „spre pragul distrugerii”, apreciere pe care a calificat-o drept „probabilă”. Declarațiile lui Katz vin după un mesaj al premierului Benjamin Netanyahu , care a spus miercuri că un atac al Iranului ar fi „una dintre ultimele lor decizii”. Netanyahu a afirmat, într-o vizită la o instituție religioasă din Sderot, că Iranul „atacă și amenință pe toată lumea”, dar „nu aici”, pentru că ar cunoaște consecințele unui atac asupra Israelului. [...]
Amenințarea unor lovituri asupra podurilor din Kiev ridică riscul unui blocaj logistic major în capitală , într-un scenariu în care Rusia ar încerca să izoleze malul stâng de cel drept, potrivit unui avertisment citat de Adevărul . Denis Iaroslavski , ofițer în trupele de asalt ale Forțelor Armate ale Ucrainei, a spus într-un interviu pentru canalul de YouTube „News Factory” că Moscova ar putea urmări „să paralizeze infrastructura esențială” a capitalei, ca parte a unei campanii de epuizare a orașului. Informațiile au fost preluate de publicația ucraineană focus.ua . Potrivit lui Iaroslavski, un atac coordonat asupra podurilor ar putea produce perturbări majore, iar autoritățile ar trebui să pregătească din timp planuri de continuitate și intervenție, nu doar mesaje de evacuare. El a susținut că populația ar trebui informată din timp despre măsurile concrete care ar urma să fie aplicate în caz de avarie severă a infrastructurii de transport. „Nu încerc să intimidez pe nimeni. Vorbesc doar despre realitate, pentru ca noi să fim pregătiți și să nu intrăm în panică. Întrebarea este alta: ce facem atunci când se va întâmpla? Autoritățile ar trebui să spună: avem planul B, planul C, planul D.” De ce contează: vulnerabilitate operațională și timp lung de refacere Militarul a indicat și problema duratei de reconstrucție, invocând faptul că reparațiile la Podul de Sud din Kiev durează de aproximativ cinci ani, ceea ce ar sugera dificultăți mari dacă infrastructura ar fi lovită în timpul războiului. Avertismentul este plasat în contextul pregătirilor Ucrainei pentru o posibilă intensificare a atacurilor rusești asupra infrastructurii critice înainte de sezonul rece. Conform unor evaluări prezentate anterior de autoritățile ucrainene, țintele probabile ar include instalații de producere a energiei termice, alimentarea cu apă, rețelele de încălzire și infrastructura de gaze. Agenția de Stat pentru Reconstrucție a avertizat, de asemenea, că loviturile asupra stațiilor de pompare și a altor obiective din sistemele de alimentare cu apă pot genera efecte în lanț: orașe rămase fără apă și, simultan, afectarea furnizării agentului termic. [...]
