Tag: costuri de finantare

Știri despre „costuri de finantare”

Constantin Toma exprimă îngrijorări legate de alianța PSD cu AUR.

Politică27 apr. 2026

Constantin Toma critică moțiunea de cenzură a PSD - Primarul Buzăului avertizează că partidul își va pierde identitatea și va avea repercusiuni financiare

Semnarea moțiunii PSD împreună cu AUR riscă să alimenteze costuri de finanțare mai mari și volatilitate pe piețe , avertizează primarul Buzăului, Constantin Toma , într-o declarație citată de G4Media , pe fondul demersului de a susține o moțiune de cenzură împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan. Potrivit lui Toma, asocierea PSD cu AUR pentru moțiune este „o mare greșeală” care ar duce la „pierderea identității” partidului, prin „topirea” în AUR. El pune decizia pe seama unui „gest de disperare” al președintelui PSD, Sorin Grindeanu. Argumentul economic invocat: dobânzi mai mari și scăderi pe bursă În declarațiile pentru Agerpres, preluate de G4Media, Toma susține că efectele s-ar vedea deja în indicatori de piață și în costul de finanțare: „Anul viitor ar fi trebuit să ajungă prim-ministru, iar acum se forțează această alianță cu AUR, care, iată, a dus deja la creșterea dobânzilor, Bursa a picat, ne va costa foarte mult această decizie a PSD-ului de la centru.” În aceeași logică, edilul afirmă că ieșirea de la guvernare „a dus deja România într-o mare criză” și că situația ar urma să aibă „repercusiuni financiare asupra fiecăruia dintre noi”, fără a detalia indicatori sau valori concrete. Ce alternativă vede Toma și ce tensiuni interne sugerează Constantin Toma mai spune că PSD ar fi putut depune o moțiune fără AUR, însă cu un risc politic major: dacă moțiunea ar fi eșuat, conducerea partidului ar fi fost pusă sub presiune să demisioneze. În context, G4Media amintește că Toma a susținut în ultima perioadă guvernul Bolojan și a fost etichetat de conducerea PSD drept „bolojenistul nostru”, etichetă la care primarul a replicat că au existat și alți colegi care au sprijinit actuala guvernare. [...]

Viktor Orbán discutând despre politica economică din Ungaria.

Ungaria sub Viktor Orbán: Orbánomics a dus la sărăcie, inflație și regres democratic - Corupția s-a extins, iar serviciile publice s-au deteriorat în urma politicilor iliberale

Ungaria plătește o „primă Orbán” la finanțare, pe fondul inflației ridicate și al deficitului – iar costurile de împrumut au ajuns cele mai mari din Europa, potrivit unei analize preluate de Ziarul Financiar din Financial Times. Modelul economic „ Orbánomics ” este descris ca o combinație de centralizare a deciziei, subminare a instituțiilor independente și politici populiste care au lăsat în urmă prețuri mai mari, servicii publice mai slabe și o economie cu probleme structurale. În ultimii 16 ani, „Orbánomics” a avut ca efect principal centralizarea puterii economice și a procesului de luare a deciziilor, concomitent cu slăbirea instituțiilor independente (presa, banca centrală, justiția și universitățile), notează Financial Times, citat de ZF. În același timp, firmele internaționale și cele asociate „opoziției” ar fi fost dezavantajate, iar piețele și licitațiile publice au devenit „mult mai puțin libere și echitabile”. Inflație peste media UE și măsuri interne care au amplificat presiunea pe prețuri Unul dintre efectele economice cuantificate în analiză este inflația: Ungaria a avut cea mai mare inflație cumulată din UE din 2020 încoace, cu o creștere a prețurilor de 57%, față de 28% la nivelul blocului comunitar. În perioada de vârf, rata anuală a inflației a depășit 25%. Financial Times leagă această „excepție” în materie de inflație de politica internă: înaintea alegerilor din aprilie 2022, guvernul a introdus măsuri suplimentare de stimulare economică, interpretate de unii analiști drept încercări de a „cumpăra” voturi. Publicația mai arată că guvernul a repetat tactica și înaintea alegerilor actuale, prin „pomeni electorale” evaluate la 2,2% din PIB, în timp ce plafoanele temporare de preț s-au dovedit „în mare măsură ineficiente”. În paralel, reducerea independenței băncii centrale este indicată ca factor care a contribuit la o inflație persistent mai ridicată încă din perioada premergătoare pandemiei și invaziei Rusiei în Ucraina. Costul politicilor și nota de plată: deficit ridicat și finanțare scumpă Analiza mai susține că politicile menite să stimuleze fertilitatea – o componentă centrală a agendei lui Viktor Orbán , bazată pe reduceri de taxe și împrumuturi fără dobândă – sunt estimate să coste aproximativ 5% din PIB, dar „au eșuat până acum”. Rata fertilității ar fi urcat inițial până la aproximativ 1,6 nașteri per femeie, pentru ca apoi să coboare la 1,3 în 2025. Pe fondul creșterii economice reduse și al unui deficit bugetar „relativ ridicat”, perspectivele de corectare sunt descrise drept „sumbre”. Deficitul bugetar al Ungariei este „aproximativ egal” cu cheltuielile pentru politicile familiale (5% din PIB), iar costurile de finanțare a datoriei sunt cele mai mari din Europa, deoarece creditorii cer o „primă Orbán” – o penalizare de risc asociată direcției de politică economică și instituțională. Context: economie cu valoare adăugată redusă și investiții sub media UE Financial Times mai arată că economia Ungariei a rămas concentrată pe activități cu valoare adăugată redusă, în principal asamblarea de automobile germane, cu puține eforturi pentru a urca pe lanțul valoric. În plus, creșterea productivității este descrisă ca fiind „cronic redusă”, iar investițiile în educație și cercetare-dezvoltare sunt „mult sub media UE”. În acest tablou, „restructurarea oligarhică” a economiei ar fi slăbit concurența și ar fi agravat subinvestiția, cu un rezultat final indicat drept stagnarea creșterii PIB. [...]